Connect with us

Economie

S-a mai deschis un lot de autostradă! API, despre restricția de viteză: „Demnă de o piesă de teatru absurd”

Maria Costea

Published

on

S-a mai deschis un lot de autostradă!  API, despre restricția de viteză: „Demnă de o piesă de teatru absurd”


Cei 21 de kilometri ai lotului 3 din Autostrada Lugoj-Deva au fost, în sfârșit, deschiși, dar se circulă cu restricţii de viteză şi tonaj.
„Începând de astăzi, în România, sunt daţi în operare 857,5 kilometri de autostradă şi drum naţional în regim de autostradă. Astăzi, CNAIR va da în trafic cei 21,1 kilometri din lotul 3 al autostrăzii Lugoj-Deva, vorbim de porţiunea dintre Ilia şi Holdea”, a declarat ministrul Transporturilor, Lucian Bode, la începutul şedinţei de Guvern de luni. Ministrul a spus că este vorba despre un contract de 580 de milioane de lei plus TVA din fonduri europene nerambursabile, semnat în 2013 şi nefinalizat la termen în 2016. Contractul de execuţie a Lotului 3 nu a fost finalizat la timp şi a fost reziliat în august 2019, la stadiul fizic de 97%, iar de la reziliere au fost executate trei expertize şi au fost realizate lucrările recomandate, printre care cele de repoziţionarea a aparatelor de reazem la podul peste Mureş.

Pe acest tronson care este cuprins între localităţile Ilia şi Holdea se va putea rula cu maxim 80 de kilometri la oră şi un tonaj de maxim 7,5 tone.

„În ultimii ani decidenții din CNAIR și MT (Cuc, Ioniță, Scarlat) ne-au obișnuit cu autostrăzi finalizate și ținute închise cu lunile (3 luni pe Lugoj-Deva lot 2 în 2017, 8 luni pe Sebeș-Turda lot 3 în 2018 și peste 4 luni acum). Cine oare răspunde pentru această bătaie de joc?

În plus, pe tronsonul deschis azi s-a impus o limitare de tonaj de 7,5 tone și de viteză de 80 de km/oră, chiar 60 de km/oră pe unele poduri. De ce? Chiar expertizele realizate de Iptana spuneau că limitarea de tonaj s-ar justifica doar până la rezolvarea problemelor minore de la podul peste Mureș, soluționate deja. Iar : nu sunt finalizate toate gardurile exterioare autostrăzii pentru oprirea animalelor. Dar oare drumul paralel DN68A pe care limita de viteză este de 100 de km/oră are măcar un metru de gard lateral?

Solicităm premierului Orban și ministrului Transporturilor Lucian Bode să trimită corpul de control la CNAIR pentru a analiza în profunzime problematica tronsoanelor de autostradă finalizate și ținute închise din cauza vendetelor personale sau șpăgilor nedate și să sesizeze organele abilitate, astfel încât pe viitor să nu mai avem astfel de jigniri din partea statului la adresa propriilor cetățeni, la adresa bugetului de stat văduvit de penalitățile câștigate în instanță de constructori și la adresa bunului simț”, au scris cei de la API.

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

“Suntem tratați ca niște sclavi!” Angajații multinaționalelor din Cluj cer dreptate!

Cosmin Ardelean

Published

on

“Sclavie modernă” la multinaționalele din Cluj? Un angajat dezvăluie abuzuri și salarii de mizerie la Foundever!

Mitul Clujului prosper, cu joburi bine plătite la multinaționale, se destramă! Un angajat al companiei Foundever Cluj a rupt tăcerea și a dezvăluit realitatea dură din spatele ușilor închise: salarii de mizerie, abuzuri, discriminare și promisiuni deșarte.

Andrei (nume fictiv), care a lucrat șapte luni la Foundever, a câștigat în medie 2500 de lei, plus 500-600 de lei bonusuri. În februarie, a ajuns la suma de 2560 de lei, inclusiv orele de weekend și bonusul de performanță. “Salariul minim pe economie, atât am luat. Practic, am muncit pe gratis”, a declarat Andrei.

Promisiunile de bonusuri generoase s-au dovedit a fi doar praf în ochi. “Mi-au spus că aș putea lua încă 700 de lei brut. Dar bonusurile nu țineau de mine. Clienții nemulțumiți mă abuzau, îmi dădeau ratinguri negative și pierdeam bonusul”, a explicat tânărul.

Andrei a mai dezvăluit și practici ilegale legate de orele suplimentare și pauzele dintre ture. “Am lucrat 64 de ore de weekend și am primit doar două zile libere în timpul săptămânii. Practic, 2,7 lei pe oră. Între ture trebuiau să fie 12 ore pauză, dar am plecat seara și am revenit dimineața la muncă. Nu mi-au dat niciun document oficial”, a precizat el.

Tânărul a subliniat și diferențele salariale discriminatorii dintre angajații români și cei străini. “Croații și slovacii câștigă 5000-6000 de lei. Primesc bonusuri de bun venit și chirie. Noi, românii, nimic”, a afirmat Andrei.

Un expert contabil consultat a confirmat că Foundever a încălcat legea privind pauza de 12 ore între ture. “Legea prevede clar acest lucru. Dacă s-a întâmplat, e ilegal”, a declarat acesta.

Doru Șupeală, consultant de marketing și management, a îndemnat angajații abuzați să se organizeze și să apeleze la un avocat. “Să adune probe, să discute cu colegii, să contacteze un avocat și să reclame firma la ITM sau în instanță. Să lase recenzii negative pe platforme specializate și să vorbească cu presa”, a recomandat Șupeală.

La solicitare, Foundever a transmis un comunicat în care neagă acuzațiile și susține că respectă legislația muncii și oferă salarii competitive. “Nu există diferențe salariale pe bază de naționalitate, gen sau discriminare. Orele suplimentare sunt compensate conform legii, iar pauza dintre ture este de 8 ore, conform reglementărilor pentru programele în ture. Bonusurile de performanță sunt realiste, iar 75% dintre angajați le-au primit în februarie”, se arată în comunicat.

Rămâne de văzut dacă autoritățile vor demara o anchetă în acest caz și dacă alți angajați ai Foundever vor avea curajul să rupă tăcerea și să dezvăluie abuzurile la care sunt supuși.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Economie

Vrei un job bine plătit? Clujul devine capitala angajărilor din România!

Cosmin Ardelean

Published

on

Clujul, aproape de un record istoric! Peste 289.000 de angajați – al doilea județ din țară după București!

Clujul continuă să fie un magnet pentru locuri de muncă, atingând un număr record de angajați! La sfârșitul lunii ianuarie 2025, județul avea 289.301 salariați, cu 2.292 mai mulți decât în decembrie 2024 și cu 5.406 mai mulți față de aceeași perioadă a anului trecut.

Potrivit celor mai recente date ale Direcției Județene de Statistică Cluj, acest număr plasează județul pe locul doi în România, după București, care rămâne lider cu 1,1 milioane de salariați. Clujul este urmat de Timiș (271.661 de angajați), Brașov (204.501) și Ilfov (203.077).

La polul opus, cele mai puține locuri de muncă sunt în județele Giurgiu (42.397 de angajați) și Mehedinți (47.289).

Unde lucrează clujenii?

Domeniul serviciilor domină piața muncii din Cluj, cu 202.579 de angajați, fiind devansat doar de București. Industria și construcțiile au și ele un număr considerabil de salariați, cu 83.987 de persoane active în aceste sectoare.

În toată România, la începutul anului 2025, erau înregistrați 5.779.312 salariați, iar Clujul continuă să fie unul dintre motoarele economiei naționale.

Se îndreaptă orașul spre o nouă eră economică? Ce impact va avea această creștere asupra pieței muncii și a salariilor?

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cultura

România și Clujul, prinși în „Teoria calului mort”? Cât de des ne auto-sabotăm!

Cosmin Ardelean

Published

on

Teoria calului mort: De ce ne încăpățânăm să menținem iluzii imposibil de salvat?

Ai investit timp, bani și energie într-un proiect care nu merge? Ai rămas într-o relație toxică, sperând că lucrurile se vor schimba? Ai văzut cum autoritățile sau marile companii continuă să arunce bani în soluții care nu funcționează? Dacă da, atunci ai trăit pe pielea ta „Teoria calului mort”.

Această metaforă satirică ilustrează cât de des refuzăm să acceptăm realitatea, preferând să investim resurse în cauze pierdute în loc să schimbăm direcția. În loc să recunoaștem că „am greșit” și să renunțăm la un proiect eșuat, alegem strategii absurde, precum:

  • Schimbăm șaua unui cal mort, crezând că un mic detaliu va face diferența.
  • Organizăm ședințe pentru a găsi soluții, deși răspunsul este evident: calul e mort.
  • Ne convingem că problema este la noi, și investim în „cursuri de perfecționare” pentru ceva care nu mai poate fi reparat.
  • Comparam situația cu alte eșecuri similare, ca să ne simțim mai bine.
  • Redefinim ce înseamnă „mort”, doar pentru a putea spune că încă există speranță.

Acest fenomen apare în toate domeniile: în viața personală, în afaceri, în administrația publică și în sistemele birocratice. În loc să acceptăm realitatea și să ne orientăm către soluții reale, ne amăgim că problema se poate rezolva printr-o altă abordare, fără să schimbăm esența.

Lecția? Uneori, cea mai înțeleaptă decizie nu este să continui să lupți, ci să te oprești și să mergi mai departe. Întreabă-te: Ești călărețul unui cal mort? Dacă da, poate e timpul să cobori.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite