În ultimii opt ani, conform datelor prezentate de IGPR, 426 de femei și fete au fost ucise de un membru de familie. Alte mii de fete și femei au suferit abuzuri fizice, psihice sau sexuale. Multe dintre acestea nu au făcut nicio sesizare către autorități, din frica de a fi blamate și neînțelese de societate. În unele cazuri autoritățile au intervenit prea târziu.
Astăzi, 25 noiembrie, este Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor, o zi stabilită de Adunarea Generală a Națiunilor Unite pentru a marca în toată lumea, prin manifestații și acte de condamnare, diversele forme de violență asupra femeilor. Această zi ne oferă prilejul să ne amintim încă odată că lupta pentru drepturile și siguranța femeilor continuă, căci violența asupra femeilor este una dintre cele mai răspândite încălcări ale drepturilor omului din lume.

În urma crizei sanitare cauzate de pandemie, numărul cazurilor de violență asupra femeilor a crescut. Multe victime au rămas blocate în propria casă cu abuzatorul și nu au posibilitatea să plece, din cauza fricii, rușinii sau adesea a dependenței economice. În lipsa sprijinului familial și a încrederii în autorități, victimele rămân în cercul vicios al violenței, multe ajung să fie ucise de către cei, în mâinile cărora și-au încredințat cândva viața.

Ce forme îmbracă violența?
Potrivit Centrului FILIA, o organizație non-profit, apolitică și feministă care luptă împotriva inegalităților de gen, violența împotriva femeilor îmbracă multe forme. Unele dintre acestea ne sunt mai cunoscute, altele mai puțin, însă toate au un impact major asupra bunăstării mentale și fizice a victimelor. Violența împotriva femeilor se poate manifesta prin violență domestică, hărțuire sexuală, viol, avort forțat, exploatare sexuală, pornografie din răzbunare, viol marital și altele. Unele dintre acestea încă sunt privite drept o normalitate, din lipsa informațiilor din domeniul sănătății sexual-reproductive în România.

Violul conjugal
Violul conjugal se află printre multiplele forme de violență împotriva femeii. Acest tip se aplică nu doar în cazul cuplurilor căsătorite, ci și a celor care trăiesc în concubinaj sau în aceeași casă după divorț, adesea din motive financiare. Începând cu anul 2003, autoritățile române au declarat violul marital drept act ilegal. Din păcate nu există statistici în România despre numărul femeilor violate de partener. Legislația se schimbă și, cu anii, România a făcut mai mulți pași către o țară în care femeile se pot simți, cu adevărat, în siguranță. Însă mai avem de trecut un alt impediment, schimbarea mentalității colective. În multe cazuri femeile nu știu că abuzul pe care l-au suferit în cadrul cuplului este considerat viol și trebuie raportat la poliție.

Ce putem face pentru a sprijini victimele violenței?
Reprezentanții centrului FILIA spun că pe termen lung este necesară „schimbarea mentalităților, care stau la baza comiterii actelor de violență la adresa fetelor și femeilor, prin educație în școli cu privire la consimțământ, relații sănătoase și respect”.

Schimbarea nu se realizează într-o singură zi, dar credem că fiecare efort contribuie la un viitor mai bun pentru fetele și femeile din România. Victimele nu trebuie blamate, ci ajutate să primească ajutorul necesar revenirii la o viață normală.

„Violența împotriva femeilor nu are justificare, este de neacceptat și nu trebuie tolerată. Azi și în fiecare zi, alege să fii #AliatNuAgresor în lupta pentru combaterea violenței asupra femeilor,” a scris și deputatul Cosette Chichirău, pe pagina sa de Facebook.

În lupta pentru combaterea violenței asupra femeilor pot exista doar două tabere, cea a aliatului sau cea a agresorului.

(Redactor: Tatiana Untilov)

Source link