Connect with us

Eveniment

426 de femei au fost ucise în ultimii opt ani în România! Despre violență, de Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței Împotriva Femeilor

Published

on

426 de femei au fost ucise în ultimii opt ani în România! Despre violență, de Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței Împotriva Femeilor

În ultimii opt ani, conform datelor prezentate de IGPR, 426 de femei și fete au fost ucise de un membru de familie. Alte mii de fete și femei au suferit abuzuri fizice, psihice sau sexuale. Multe dintre acestea nu au făcut nicio sesizare către autorități, din frica de a fi blamate și neînțelese de societate. În unele cazuri autoritățile au intervenit prea târziu.
Astăzi, 25 noiembrie, este Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor, o zi stabilită de Adunarea Generală a Națiunilor Unite pentru a marca în toată lumea, prin manifestații și acte de condamnare, diversele forme de violență asupra femeilor. Această zi ne oferă prilejul să ne amintim încă odată că lupta pentru drepturile și siguranța femeilor continuă, căci violența asupra femeilor este una dintre cele mai răspândite încălcări ale drepturilor omului din lume.

În urma crizei sanitare cauzate de pandemie, numărul cazurilor de violență asupra femeilor a crescut. Multe victime au rămas blocate în propria casă cu abuzatorul și nu au posibilitatea să plece, din cauza fricii, rușinii sau adesea a dependenței economice. În lipsa sprijinului familial și a încrederii în autorități, victimele rămân în cercul vicios al violenței, multe ajung să fie ucise de către cei, în mâinile cărora și-au încredințat cândva viața.

Ce forme îmbracă violența?
Potrivit Centrului FILIA, o organizație non-profit, apolitică și feministă care luptă împotriva inegalităților de gen, violența împotriva femeilor îmbracă multe forme. Unele dintre acestea ne sunt mai cunoscute, altele mai puțin, însă toate au un impact major asupra bunăstării mentale și fizice a victimelor. Violența împotriva femeilor se poate manifesta prin violență domestică, hărțuire sexuală, viol, avort forțat, exploatare sexuală, pornografie din răzbunare, viol marital și altele. Unele dintre acestea încă sunt privite drept o normalitate, din lipsa informațiilor din domeniul sănătății sexual-reproductive în România.

Violul conjugal
Violul conjugal se află printre multiplele forme de violență împotriva femeii. Acest tip se aplică nu doar în cazul cuplurilor căsătorite, ci și a celor care trăiesc în concubinaj sau în aceeași casă după divorț, adesea din motive financiare. Începând cu anul 2003, autoritățile române au declarat violul marital drept act ilegal. Din păcate nu există statistici în România despre numărul femeilor violate de partener. Legislația se schimbă și, cu anii, România a făcut mai mulți pași către o țară în care femeile se pot simți, cu adevărat, în siguranță. Însă mai avem de trecut un alt impediment, schimbarea mentalității colective. În multe cazuri femeile nu știu că abuzul pe care l-au suferit în cadrul cuplului este considerat viol și trebuie raportat la poliție.

Ce putem face pentru a sprijini victimele violenței?
Reprezentanții centrului FILIA spun că pe termen lung este necesară „schimbarea mentalităților, care stau la baza comiterii actelor de violență la adresa fetelor și femeilor, prin educație în școli cu privire la consimțământ, relații sănătoase și respect”.

Schimbarea nu se realizează într-o singură zi, dar credem că fiecare efort contribuie la un viitor mai bun pentru fetele și femeile din România. Victimele nu trebuie blamate, ci ajutate să primească ajutorul necesar revenirii la o viață normală.

„Violența împotriva femeilor nu are justificare, este de neacceptat și nu trebuie tolerată. Azi și în fiecare zi, alege să fii #AliatNuAgresor în lupta pentru combaterea violenței asupra femeilor,” a scris și deputatul Cosette Chichirău, pe pagina sa de Facebook.

În lupta pentru combaterea violenței asupra femeilor pot exista doar două tabere, cea a aliatului sau cea a agresorului.

(Redactor: Tatiana Untilov)

 

 

Source link

Facebook Comments Box

Eveniment

(Video) Cluj: Bătaie la VIVO! Și-au dat pumni pentru un loc de parcare

Published

on

(Video) Cluj: Bătaie la VIVO! Și-au dat pumni pentru un loc de parcare

O altercație între mai multe persoane a avut loc, duminică în jurul orei 14.20, în parcarea de la VIVO.Martorii spun că protagoniștii s-au luat la pumni și picioare din cauza unui loc de parcare.„A durat mai mult bătaia dar atât am apucat să filmez. A fost un loc liber de parcare și s-au luat la ceartă, în prima fază. Apoi și-au dat cu pumnii și picioarele. S-au aruncat pe jos. A fost scandal mare”, a spus un martor pentru Foaia Transilvana. 

Source link

Facebook Comments Box
Continue Reading

Eveniment

Doliu în lumea muzicii. A murit Corneliu „Bibi” Ionescu

Published

on

Doliu în lumea muzicii. A murit Corneliu „Bibi” Ionescu

Veste tristă pentru lumea muzicii româneşti, după ce membrul fondator al trupei Sfinx a încetat din viață. 
Corneliu Ionescu, născut la 2 martie 1945, a fost fondator şi basist al formaţiei Sfinx, cu care a cântat de la înfiinţare, în 1962, până la destrămarea acesteia, la începutul anilor 90.

A fost şi constructor de instrumente şi dispozitive muzicale: chitare, efecte pentru instrumente sau „bibsynthesizerul”, primul sintetizator muzical din România.

După despărţirea de Sfinx a intrat în afaceri, înfiinţând o firmă de echipamente de scenă.

Source link

Facebook Comments Box
Continue Reading

Eveniment

Cum s-a realizat Unirea Principatelor, la 24 ianuarie 1859

Published

on

Cum s-a realizat Unirea Principatelor, la 24 ianuarie 1859

Ziua de luni este rezervată sărbătorii Micii Uniri,dintre Țara Românească și Moldova, eveniment istoric ce e avut loc în urmă cu 163 de ani. 
În vara anului 1853. Imperiul Rus a ocupat Moldavia şi Valahia aflate sub suzeranitate otomană şi a promovat drepturile minorităţilor creştin-orotodoxe din Palestina, provincie a Imperiului Otoman.Obiectivele sale erau expansioniste, încercând să obţină controlul asupra peninsulei balcanice şi acces la Marea Mediterană pe fondul declinului Imperiului Otoman.

Otomanii s-au aliat cu francezii care promovau drepturile minorităţilor creştine din Palestina, şi cu britanicii care nu voiau ca ruşii să aibă acces la Marea Mediterană. 

În octombrie 1853, otomanii, francezii şi britanicii au declarat război Rusiei şi au pornit o campanie defensivă pentru a opri înaintarea Rusiei la Silistra. Flotele anglo-franceze au pătruns în Marea Neagră în ianuarie 1854. După o mică confruntare la Constanţa, ruşii au abandonat Silistra. Anglo-francezii au decis atunci să atace Sevastopol, baza navală a Rusiei din peninsula Crimeea.

Aliaţii au debarcat în Crimeea pe 20 septembrie 1854 şi s-au bătut cu ruşii la Balaclava pe 25 octombrie. Ruşii au fost respinşi. După 11 luni de asediu, trupele ruse din Sevastopol au capitulat. 

Pe 30 martie 1856 a fost semnat Tratatul de la Paris care a pus capăt războiului, interzicând Rusiei să-şi mai trimită navele în Marea Neagră  ce căpăta statut neutru, iar fluviul Dunărea devenea deschis transportului maritim pentru toate naţiunile.

Rusia a fost obligată să renunţe la Moldavia, inclusiv la o parte din Basarabia, precum şi la revendicările creştin-ortodoxe din Palestina. 

Principatele române Moldavia şi Valahia, precum şi Serbia, au fost recunoscute ca principate autonome cvasi-independente sub protecţia puterilor europene. Pentru a preveni un alt conflict cu Rusia, împăratul Franţei, Napoleon al III-lea, şi-a dorit crearea unui stat românesc tampon dintre Imperiul Otoman, Imperiul Rus şi Imperiul Austro-Ungar, un stat independent care să fie condus de un principe, să aibă constituţie şi instituţii reformate. 

În cadrul adunărilor ad-hoc, colonelul Alexandru Ioan Cuza a fost votat ca Domnitor al Principatului Moldaviei (sau Principatul Moldovei)  la 5 ianuarie 1859, respectiv ca Domnitor al Principatului Valahiei (cunoscută ca Principatul Ţării Româneşti) la 24 ianuarie, ceea ce a rezultat unirea celor două entităţi statele în Principatele Unite ale Moldaviei şi Valahiei, un stat ce a rămas vasal Imperiului Otoman până în 1877. 

Noul stat a purtat denumirea de Principatele Unite Române între anii 1862 şi 1866, iar din 1866, pe baza constituţiei adoptate atunci, acesta a căpătat denumirea oficială de România. 

Source link

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite

Copyright © 2020 iLoveYouCluj. Webdesign & Marketing - iPublicitate