Într-o scrisoare deschisă politicienilor, angajații CNSAS cer echitate salarială și predictibilitate și atrag atenția asupra numărului tot mai mic de specialiști rămași în acestă instituție.
Personalul de specialitate al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), aflat în a şasea zi de protest, a transmis, luni, o scrisoare deschisă politicienilor şi societăţii civile în care solicită predictibilitate şi echitate salarială.
Angajaţii CNSAS au adresat scrisoarea deschisă preşedintelui Klaus Iohannis, premierului Marcel Ciolacu, preşedintelui Senatului, Nicolae Ciucă, preşedintelui interimar al Camerei Deputaţilor, Alfred Simonis, partidelor politice cu reprezentare parlamentară şi societăţii civile şi actorilor publici preocupaţi de cultura şi educaţia democratică.
Angajații CNSAS: „Vrem să nu ne mai plece oamenii. Vrem echitate salarială”
„Ascensiunea autoritarismelor, seducţia populismului, falsificarea ideologică a trecutului istoric, manipularea memoriilor totalitare în scopuri nedemocratice fac ca întreaga noastră activitate formativă să devină parte a unui efort naţional de consolidare a rezilienţei societale. CNSAS nu este doar o instituţie. Este un angajament al României democratice, un ideal. Lumile libere supravieţuiesc prin idealurile lor. În acest orizont, vrem ca cei 23 de ani de construcţie instituţională să nu se piardă. Vrem să nu ne mai plece oamenii. Vrem predictibilitate şi echitate salarială. Nu putem asista pasivi la destructurarea instituţiei, prin demotivare, absenţa dotărilor necesare îndeplinirii mandatului public încredinţat şi lipsa de interes a decidenţilor. Facem, astfel, un apel public pentru ca istoria şi cunoaşterea să nu fie parcate în irelevanţă şi uitare”, afirmă angajaţii CNSAS în scrisoare.
Aceştia fac apel la decidenţii politici şi societate pentru o „justă ierarhizare, dimensionare şi finanţare a CNSAS”.
„Este un apel pentru viitorul nostru democratic. Singurul nostru viitor”, transmit angajaţii CNSAS.
Angajați CNSAS: Vom rămâne mai puțin de 150 de oameni
Ei precizează că au rămas mai puţin de 200 de specialişti în instituţie, mulţi plecând pentru salarii mai mari.
„Drenarea personalului CNSAS către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea de Conturi a României, Ministerul de Externe, Ministerul Educaţiei, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Finanţelor şi instituţii subordonate (ANAF, Autoritatea Vamală Română) etc. a luat amploare în ultimii ani. Timp în care n-am mai putut atrage, în compensaţie, nici măcar pe cei tineri, proaspăt absolvenţi de facultate şi dornici să facă… istorie. Puţinii colegi care ni s-au alăturat au ales, adesea, să plece în scurt timp, deoarece deprinderea competenţelor necesare se face într-o perioadă îndelungată, pe care nu o aveau la dispoziţie, din pricina multiplicării sarcinilor de serviciu, distribuite unui personal de specialitate tot mai restrâns”, se explică în scrisoare.
Angajaţii CNSAS arată că „lipsa unor măsuri urgente de stopare a plecărilor voluntare din direcţiile de specialitate va priva iremediabil interesul public de expertiza unor profesionişti ce nu pot fi înlocuiţi cu uşurinţă”.
„Aceia dintre noi care vor rămâne vor mai fi, probabil, în scurt timp, mai puţin de 150. Ceea ce, împreună cu recenta anulare a posturilor vacante şi imposibilitatea organizării vreunui concurs de recrutare de personal, prefigurează un previzibil blocaj instituţional. Cu atât mai mult cu cât ne aflăm în faţa a numeroase provocări: gestionarea şi prelucrarea unei arhive de peste 28 de km liniari, preluarea de noi fonduri arhivistice şi adoptarea de noi metode de investigare şi cercetare a acestora, verificarea actorilor participanţi la patru procese electorale în cursul unui singur an (2024), soluţionarea unui număr covârşitor de cereri de furnizare de documente pe linia acordării unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice, precum şi celor deportate în străinătate ori aflate în prizonierat, o revigorare a activităţii de acces la propriul dosar, ca urmare a transferului natural al dreptului de acces de la titularii de dosar, decedaţi pe măsura trecerii timpului, către moştenitorii lor, precum şi facilitarea accesului (inclusiv prin consultanţă de specialitate) cercetătorilor externi la documentele de arhivă”, se mai subliniază în scrisoare.
Source link