Connect with us

Prin Oras

Atractie turistica de interes national, Stufarisurile de la Sic, a doua cea mai mare intindere de stuf din Romania, lasate in paragina – FOTO

Alex Campian

Published

on

Atractie turistica de interes national, Stufarisurile de la Sic, a doua cea mai mare intindere de stuf din Romania, lasate in paragina – FOTO

Stufarisurile de la Sic, judetul Cluj, locul in care toata lumea isi face poze indiferent de anotimp a fost lasat in paragina tocmai de cei care ar trebui sa il administreze, adica Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate (ANANP). Pontoanele si turnurile de observare sunt distruse, iar nevoile fiziologice fiecare le face unde poate, WC-ul fiind intr-o stare deplorabila si imposibil de utilizat. Desi prezinta interes foarte mare pentru turisti, administratorii au depus efort zero pentru a-l mentine atractiv din punct de vedere turistic.Stufarisurile de la Sic au fost declarate arii protejate in anul 2000. Rezervatia naturala se intinde pe 505 hectare. In administrarea ANANP se afla atat rezervatia de stuf cat si un centru de informare, 1 kilometru de ponton din lemn, un turn de observare si doua foisoare de vizitare.Situat la marginea soselei, stufarisul este accesibil pentru toate varstele. Teoretic se pot obtine informatii despre stufaris de la centrul de informare. Practic afli informatii de pe net, centrul de informare fiind, bineinteles, inchis.Teoretic si nevoile fiziologice se pot rezolva in WC-ul din parcarea amenajata la calea de acces spre stufaris. Practic, WC-ul din lemn este cosmarul omului din secolul XXI, invatat cu confortul si curatenia toaletei de acasa. Distrus si plin cu fecale, buda insalubra este doar o sursa de infectie.Turistilor nu le ramane decat sa se usureze in stuf ori in tufisurile de pe deal. Daca le intra in partea dorsala niste puf din stuf nu e nici un necaz. Mai bine stuf in dos decat infectie de la buda.Stufarisul poate fi admirat de pe pontonul amenajat si din turnul de observare. Probabil amenajarile din lemn dateaza din anul 2000 cand Stufarisurile de la Sic au fost declarate rezervatie naturala. Pontonul este distrus. Tot la 2-3 metri lipseste cate o scandura. Plus ca lemnul este putred si exista riscul ca sub un om cu greutate sa se rupa scandurile. Noroc ca nu e distanta mare pana la sol.Mai grav e cu turnul de observare. Scara din lemn care duce sus la turnul de observare este subreda, unele trepte sunt crapate si rupte pe jumatate. Podeaua este instabila, acoperisul se distruge, iar geamurile sunt murdare si lipsesc pe alocuri.Cineva (nu se stie daca cei de la ANANP sau Primaria Sic) a avut macar bunul simt sa atentioneze turistii ca amenajarile sunt distruse.„Starea pontonului si a turnurilor de observare este intr-o stare avansata de degradare (putrezirea materialelor lemnoase). Prezinta pericol de accidentare!”, scrie pe un panou amplasat la intrarea in stufaris.In ideea ca turistii trec cu bine pe ponton dus intors, administratorii le doresc o “La revedere” in trei limbi. Ramane de vazut daca se mai intorc sau nu turistii.Am solicitat un punct de vedere ANANP. Vom reveni cu raspunsul lor de indata ce il vom primi.

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite