Connect with us

Prin Oras

Boc se laudă că jumătate din școli s-ar închide dacă nu ar exista zecile de milioane de euro de la Primărie. Dar cum rămâne cu copiii care nu au loc în creșe?

Alex Campian

Published

on

Școlile au fost redeschise în baza unui criteriu neasumat de autoritățile sanitare. Răzvan Cherecheș: O mulțime de Câmpeni autosuficienți și ignoranți...

Primarul Emil Boc a ridicat educația din Cluj-Napoca la cele mai înalte slăvi, într-un discurs pe care l-a avut ieri în ședința extraordinară de Consiliu Local. Potrivit edilului șef rezultatele elevilor și profesorilor din municipiu nu ar fi atât de bune dacă școlile nu ar primi bani de la bugetul local. Boc a și arătat cu degetul spre alte orașe care nu construiesc creșe. Dacă în Cluj-Napoca se construiesc atât de multe creșe, de ce în fiecare an peste o mie de copii nu au loc în creșe?„Mulți se întreabă de ce Clujul are rezultate de excepție în materie educațională. În primul rând, este meritul ecosistemului educațional, format din profesori, copii, părinți. Ei sunt cei care alături de Inspectoratul Școlar realizează aceste reușite de excepție. Nu aș scoate din ecuație rolul autorităților locale. Am spus de multe ori că fără sprijinul Primăriei, adică fără sprijinul clujenilor pentru că e vorba de banii clujenilor aici, Clujul nu are avea performanța în materie de infrastructură pe care o are și nici reușitele despre care vorbim”, a spus Boc.Discursul lui Boc a escaladat spre previziuni despre închiderea a jumătate din școli dacă s-ar opri finanțarea de la bugetul local.„Fără sprijinul Primăriei jumate din școlile din Cluj ar trebui să se închidă, iar celelalte ar trebui să își reducă activitatea la jumătate.Anul acesta, suma pe care o investim în educație este de 52 milioane euro. Din aceste 52 milioane euro, 11 milioane euro vin de la bugetul central. Diferența de 40 milioane euro vine de la bugetul local, deci dacă vă uitați pe această proporție vedeți că 76,9% din educația din Cluj vine din bugetul local și 23% vine din bugetul de stat vă puteți face o imagine exactă despre ceea ce înseamnă susținerea de către Primărie și Consiliul Local a domeniului educațional.Aceasta arată că pentru noi susținerea educației nu a fost niciodată, nu este și nu va fi niciodată un moft, ci o necesitate pentru că pornim de la două lucruri elementare: investițiile în educație se fac acum, iar beneficiile le culegi pe termen mediu și lung. Clujul este pe primul loc la educație.Și acum dacă menținem aceste investiții în educație la un nivel record în România, vă asigur că rezultatele le vom culege pe termen mediu și lung, menținând Clujul atât în materie de locuri de muncă bine plătite cât și în materie de calitate a vieții”, a explicat Boc.Din cele 40 milioane euro din bugetul local, o parte din fonduri sunt distribuite astfel:10 milioane euro merg la creșe;19 milioane euro merg pentru finanțare de bază plus complementară (în plus la ceea ce alocă Guvernul).„De aceea alții nu fac creșe pentru că plătesc din bugetul local. Noi am pus și punem în continuare aproximativ 10 milioane euro pentru a susține sistemul de creșe din Cluj-Napoca”, a mai spus Boc.Dar, ce s-ar întâmpla dacă s-ar construi cu adevărat creșe și s-ar reduce afirmațiile pompoase? Nu ar mai rămâne 1000 de copii fără locuri în creșe în fiecare an. Despre această problemă arzătoare, primarul nu a găsit de cuvință să vorbească în ședința extraordinară de ieri.

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite