Connect with us

Prin Oras

Cu profitul în cădere liberă, Aeroportul Cluj-Napoca face angajări în loc să reducă cheltuielile cu personalul. Cum motivează decizia

Alex Campian

Published

on

Cu profitul în cădere liberă, Aeroportul Cluj-Napoca face angajări în loc să reducă cheltuielile cu personalul. Cum motivează decizia

Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj-Napoca a încheiat anul 2020 cu un profit de doar 87.300 euro, față de 3,9 milioane euro în 2019. Scăderea enormă a profitului a fost cauzată de diminuarea numărului de pasageri, în contextul restricțiilor impuse de pandemie. În ciuda faptului că situația financiară a companiei este mai proastă decât în ceilalți ani, Aeroportul Cluj-Napoca face angajări și a solicitat Consiliului Județean aprobarea unui număr de 23 de posturi.Înființarea posturilor este justificată atât de reluarea zborurilor tradiționale, cât și de lansarea de noi rute de zbor, implicit, de creșterea numărului de pasageri pe care Aeroportul îi deservește.„În Statul de funcții propus se solicită suplimentarea numărului de personal cu 23 posturi și desființarea unui post, rezultând un număr de 358 posturi. Ținând cont de recomandările Autorității Aeronautice Civile Romane, urmare a desfășurării unui audit de recertificare, se impune reorganizarea a 16 posturi, respectiv transformarea funcțiilor de conducător autospecială și servant pompier în Agent salvare și instalații de stins incendii, în conformitate cu cerințele Regulamentului nr. 139/2014 și reglementările aeronautice naționale aplicabile acestui domeniu”, scrie în proiectul de hotărâre care va fi discutat în ședința de Consiliu Județean de săptămâna aceasta.Printre compartimentele și posturile care se vor înființa se află Compartimentul Mediu-Green Airports, “cu personal care va face demersurile necesare pentru rezolvarea unor probleme complexe prin cooperare la nivel internațional, probleme precum crearea unui aeroport neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon, logistică sustenabilă, utilizarea eficientă a energiei, intermodalitate și confort sporit pentru pasageri, găsirea și aplicarea demonstrativă a unor soluții circulare la finalul utilizării, compartiment format prin înființarea următoarelor posturi: 3 posturi de inginer de cercetare în protecția mediului, treapta II, studii superioare; 2 posturi de referent de specialitate marketing, treapta III, studii superioare”.Traficul de pasageri pentru semestrul I al anului 2021 a scăzut cu aproape 23% față de aceeași perioadă a anului 2020. Astfel, au fost înregistrați un total de 384.776 pasageri față de 497.891 în semestrul I al anului 2020.„Scăderea traficului de pasageri, înregistrată în semestrul I al anului 2021 comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, este justificată de contextul nefavorabil și imprevizibil al răspândirii globale a cazurilor de infectare a populației cu noul coronavirus SARS-COV-2 (sau COVID 19), precum și de măsurile restrictive de călătorie impuse de statele naționale de la nivel european și internațional”, scrie în raportul de activitate al Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj-Napoca pe semestrul I al anului 2021.În 2020, Aeroportul a declarat o cifră de afaceri de aproape 9 milioane euro, față de 20,1 milioane euro în 2019 și 19,4 milioane euro în 2018.Profitul net declarat de Aeroportul Avram Iancu a fost, anul trecut, de 87.321 euro, în scădere dramatică față de 2019 când profitul net a fost de 3,9 milioane euro. În 2018, profitul net a fost de aproape 3 milioane euro.

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite