Connect with us

Prin Oras

Clujenii cer prin bugetarea participativă rezolvarea problemei „buzii din fundul curții orașului”: iluminat stradal, parcuri decente, toalete publice, cișmele, mobilier urban

Alex Campian

Published

on

Clujenii cer prin bugetarea participativă rezolvarea problemei „buzii din fundul curții orașului”: iluminat stradal, parcuri decente, toalete publice, cișmele, mobilier urban

Clujenii mai pot vota doar până la finalul acestei săptămâni cele 20 de propuneri eligibile pentru bugetarea participativă din acest an, un proiect al Primăriei care, din 2013 până acum, a adus în spațiul public cele mai năstrușnice inițiative. Ieri v-am prezentat propunerile „amuzante” de anul acesta:În timp ce Primăria ne bagă pe gât metrou, clujenii cer, prin Bugetarea Participativă, avioaneTeoretic, procesul de bugetare participativă ar trebui să îmbunătățească vestita calitate a vieții din oraș, prin propuneri venite de la cetățeni, implementate ulterior de către municipalitate, cu fonduri din bugetul local. Prin propunerile lor, clujenii ar trebui să își definească prioritățile, obiectivele de investiții de care au nevoie pentru o viață mai bună.În 2021, unele inițiative din cadrul bugetării participative ar fi trebuit să fie implementate deja, sub formă de servicii și infrastructură publică de care locuitorii orașului ”smart”, de 5 stele, să se bucure în mod firesc.Unul dintre proiectele propuse acum cere nimic altceva decât „iluminat stradal”.„Pe strada Ghimeșului nu există iluminat stradal”, scrie Tiberiu Mihai Bucur, care estimează că această inițiativă ar costa 10 000 de euro. O nimica toată pentru Clujul care se înhămează la un proiect de metrou de 2 miliarde de euro!De ce ar trebui sprijinit/implementat proiectul?„Deoarece într-un oraș smart să nu ai lumină pe timp de seară mi se pare foarte ciudat”, argumentează inițiatorul.Și mai ciudat e să nu existe iluminat stradal pe această stradă, pe care primarul recent a inaugurat, cu surle și trâmbițe, un bloc de locuințe sociale.Citiți și:În orașul cu cele mai scumpe chirii din țară, cu sute de solicitanți de locuințe sociale, primarul Boc se laudă cu repartizarea a 12 locuințe, finalizate cu o întârziere de 2 ani de zileUn alt proiect propune „mobilier urban”. În timp ce în Centru avem băncuțe inutile cu USB, în cartiere nu sunt de niciunele!„Doresc mai multe bănci în cartierul Grigorescu, pe spații publice. În special pe strada Hațeg 11 la bloc S3 scara 1 și vizavi de Panemar Hațeg.Pentru că în cartier și în zona respectivă sunt multe persoane vârstnice, care se deplasează cu cârje și baston sau chiar în cărucioare. Cândva a fost amenajat din proprie inițiativă, niște bănci și scaune neconforme, care ulterior au fost desființate de reprezentanții Primăriei din cauză că nu erau estetice. Pe acel loc încap 2-3 banci”, scrie Irina Goga, inițiatoarea proiectului estimat la un cost de 1500 de euro.Andrei Gabriel Călin cere „mini scene culturale”, un proiect evaluat la suma de 5000 de euro.De ce ar trebui sprijinit/implementat proiectul?„Absența divertismentului pietonal; contribuie la imaginea orașului.Artiștii stradali s-ar putea bucura de locuri de mici dimensiuni, ca niște scene, în care pot lua naștere mici concerte ad-hoc. Ținând cont de lipsa de atenție acordată acestui subiect, probabil că ar fi o idee bună pentru a încuraja artiștii să se afișeze și să aducă o atmosferă mai jovială, cu muzică live, în rutinele oamenilor. Când nu sunt utilizate pentru muzică, acestea ar putea fi rezervate pentru mini-expoziții culturale sau alte momente artistice. Pentru moment, niște umbrare mici cu un perimetru delimitat și o sursă de curent ar putea fi un început promițător. De asemenea, s-ar putea lua măsuri legate de aspectele legale ale acestui obicei”, motivează inițiatorul proiectului.În orașul care avea veleități de Capitală Culturală Europeană a Culturii 2021, infrastructura culturală ar fi trebuit să fie deja foarte bine pusă la punct. Infrastructura culturală, nu doar cea festivalieră!Răzvan Radu propune un proiect mai costisitor: 150 000 de euro pentru „Parcul Detunata – centru de comunitate”.Parcul Detunata, „modernizat” în 2011, reflectă paragina Clujului anului 2021, după cum a scris Ziar de Cluj în primăvara acestui an.Detunata are un aspect bacovian, mai ales în zonele modernizate de Primărie pe bani publici, în urmă cu un deceniu.Radu Răzvan propune:„- Înnoirea foișorului existent cu unul din lemn- Finalizarea dotării amfiteatrului- Crearea unui al doilea foișor (din lemn) în zona meselor din vecinătatea primului- Amenajarea accesului dinspre latura cu SCH spre Primăria Cartier Gheorgheni- Dotarea cu coșuri de gunoi metalice acoperite cu material lemnos, pentru o armonie cu aspectul natural- Dotarea zonei de relaxare (Promenada cărților) cu mese noi (prin înlocuirea celor deteriorate)- Dotarea cu cel puțin două toalete publice moderne, racordate la rețeaua de apă și canalizare, cu acces securizat- Mai multe cișmele cu apă potabilă (momentan există una singură)- O fântână arteziană (în funcție de cost).”În Clujul anului 2021, în care primarul Boc bate monedă pentru realizarea metroului, clujenii cer, pe bună dreptate, toalete publice, cișmele și coșuri de gunoi în parcuri.„Nu există nicio toaletă publică adecvată, la o suprafață totală de cca. 10 hectare (doar una de tip temporar, neracordată la utilități)”, mai scrie inițiatorul proiectului, care atașează și o fotografie cu toaleta din parc:Înainte de a săpa pentru gurile de metrou, poate nu ar strica să săpăm la Cluj măcar câte o budă turcească!Mira Anisiu propune „Parcul Iuliu Prodan accesibil și primitor pentru toți cetățenii”, o inițiativă pentru a cărei implementare estimează că ar fi nevoie de 100 000 de euro.„Aleea circulară este complet degradată, pavată cu pietriș mare desprins, năpădită pe alocuri de iarbă. Parcul este inaccesibil persoanelor cu dizabilități și foarte greu accesibil cărucioarelor pentru copii”, explică inițiatoarea, care cere:„Refacerea aleii circulare și pavarea acesteia, astfel încât să fie la nivelul municipiului Cluj-Napoca, eventual cu soluții similare celor propuse pentru Parcul Central, pentru a rezolva în mod durabil deplasarea în parc.De la intrare spre stânga, pe cărarea de picior existentă, crearea unui drum îngust de aproximativ 1 m fără trepte, care să permită accesul unui cărucior pentru copii/ persoane cu dizabilități, pe toată porțiunea orizontală.Crearea drumului de întoarcere în paralel cu primul, astfel încât toate persoanele să se poată bucura de o plimbare în parc.Instalarea a două cișmele cu apă potabilă, de fiecare parte a intrării.”Așadar, clujenii cer prin bugetarea participativă rezolvarea problemei „buzii din fundul curții orașului” – iluminat stradal, parcuri decente, toalete publice, cișmele, mobilier urban. Lucruri care ar trebui să existe deja în Clujul care, potrivit declarațiilor primarului Boc, oferă „cea mai bună calitate a vieții”.

Source link

Facebook Comments Box

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Măcel în “zona rezidențială”! Caii au dezlănțuit iadul în cartierul milionarilor din Cluj!

Cosmin Ardelean

Published

on

Panică în cartierul milionarilor din Cluj! Caii distrug vile de lux și lasă mizerie în urmă!

Un adevărat haos stăpânește în cartierul Tineretului, una dintre cele mai exclusiviste zone ale Clujului, unde prețul unei case ajunge chiar și la 500.000 de euro. Proprietarii disperați se plâng că sunt terorizați de o hoardă de cai, lăsați liberi să pătrundă pe proprietățile lor și să distrugă tot ce le iese în cale.

“În cartierul Tineretului, zona străzii Voroneț și a străzilor adiacente, aproape în fiecare noapte sunt niște cai care sunt liberi, intră pe proprietățile private și provoacă distrugeri”, semnalează clujenii exasperați, care se tem ca nu cumva animalele să le afecteze și copiii.

Problema nu se oprește la distrugerea vilelor de lux și a grădinilor amenajate cu gust. Caii își fac nevoile peste tot, transformând străzile și trotuarele într-un câmp de luptă, unde “pe lângă asta, umblă liberi pe stradă, și pe trotuar și pe partea carosabilă”, după cum au declarat locuitorii.

Situația a ajuns la un punct critic, iar oamenii cer disperați ajutorul autorităților pentru a-l identifica și sancționa pe proprietarul cailor. “Este adevărat că orașul s-a extins foarte mult, acaparând toate zonele de la periferia orașului, însă nu este normal să investești peste 300.000 de euro, uneori chiar și 500.000 de euro, cât costă o casă pe strada Voronețului, ca să calci zilnic în balegă de cal”, spun ei.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Info

Revoltă în Piața Unirii: Femeie amendată pentru că circula cu bicicleta. Clujenii, FURIOȘI pe poliție!

Cosmin Ardelean

Published

on

Clujeancă amendată URIAȘ pentru că mergea cu bicicleta prin Piața Unirii: Poliția, acuzată de abuz!

O femeie din Cluj a fost amendată de două ori, cu o sumă totală de 1.310 lei, pentru că a circulat cu bicicleta în zona pietonală a Pieței Unirii. Clujeanca a denunțat măsura ca fiind abuzivă și a acuzat autoritățile că nu asigură infrastructură adecvată pentru bicicliști.

“2 amenzi în cuantum total de 1310 de lei pentru circulat neregulamentar pe bicicletă în « zona carosabilă » ( după cum îmi explica polițistul local) din cadrul zonei pietonale din cadrul Pieței Unirii, a doua primită la două săptămani distanţă pentru că am « refuzat VEHEMENT în mod REPETAT să prezint CI pentru identificare »”, a scris Mica Ioana pe Facebook.

Femeia a explicat că a refuzat inițial să se legitimeze pentru că nu i s-a explicat clar motivul amenzii, iar “VEHEMENT” a fost considerat tonul său când a criticat reglementarea pe care o consideră “aberantă”. Ea a subliniat inconsecvența autorităților, menționând că strada Universității permite accesul bicicletelor, iar trecerea de pietoni de la capătul străzii Napoca spre Piața Unirii are și bandă de biciclete care nu duce nicăieri, doar la polițiștii care amendează.

Mica Ioana a ridicat problema lipsei de legătură între pistele de biciclete de pe străzile Napoca și Eroilor, care îi obligă pe bicicliști să aleagă între a circula pe carosabil, printre mașini, sau a fi amendați pentru mers pe trotuar. “De ce sunt excluşi bicicliştii chiar din centrul oraşului? Dacă eu pedalez încet lângă nişte amici în zona pietonală în timp ce traversăm piaţa risc să iau o amendă ? Aşa înțeleg aceşti polițiști să servească interesul public într-un oraş sufocat de maşini?”, a adăugat ea.

Postarea a stârnit un val de reacții, mulți clujeni acuzând Poliția Locală de abuz și ipocrizie. “Bine că mașinile care ocupă o bună parte a trotuarelor din oraș nu sunt văzute de stimabili”, a scris un utilizator.

Întrebat despre cazul amenzilor, primarul Emil Boc a declarat că: “Prima explicație a fost că nu a vrut să se legitimeze, a avut un comportament obraznic și a încălcat prevederile legale… Poliția a spus că doamna a avut un comportament obraznic și sfidător”. Boc a admis totuși că amenda de 1350 de lei este mare și a promis că va cere lămuriri suplimentare.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite