Connect with us

Prin Oras

Clujenii cer prin bugetarea participativă rezolvarea problemei „buzii din fundul curții orașului”: iluminat stradal, parcuri decente, toalete publice, cișmele, mobilier urban

Alex Campian

Published

on

Clujenii cer prin bugetarea participativă rezolvarea problemei „buzii din fundul curții orașului”: iluminat stradal, parcuri decente, toalete publice, cișmele, mobilier urban

Clujenii mai pot vota doar până la finalul acestei săptămâni cele 20 de propuneri eligibile pentru bugetarea participativă din acest an, un proiect al Primăriei care, din 2013 până acum, a adus în spațiul public cele mai năstrușnice inițiative. Ieri v-am prezentat propunerile „amuzante” de anul acesta:În timp ce Primăria ne bagă pe gât metrou, clujenii cer, prin Bugetarea Participativă, avioaneTeoretic, procesul de bugetare participativă ar trebui să îmbunătățească vestita calitate a vieții din oraș, prin propuneri venite de la cetățeni, implementate ulterior de către municipalitate, cu fonduri din bugetul local. Prin propunerile lor, clujenii ar trebui să își definească prioritățile, obiectivele de investiții de care au nevoie pentru o viață mai bună.În 2021, unele inițiative din cadrul bugetării participative ar fi trebuit să fie implementate deja, sub formă de servicii și infrastructură publică de care locuitorii orașului ”smart”, de 5 stele, să se bucure în mod firesc.Unul dintre proiectele propuse acum cere nimic altceva decât „iluminat stradal”.„Pe strada Ghimeșului nu există iluminat stradal”, scrie Tiberiu Mihai Bucur, care estimează că această inițiativă ar costa 10 000 de euro. O nimica toată pentru Clujul care se înhămează la un proiect de metrou de 2 miliarde de euro!De ce ar trebui sprijinit/implementat proiectul?„Deoarece într-un oraș smart să nu ai lumină pe timp de seară mi se pare foarte ciudat”, argumentează inițiatorul.Și mai ciudat e să nu existe iluminat stradal pe această stradă, pe care primarul recent a inaugurat, cu surle și trâmbițe, un bloc de locuințe sociale.Citiți și:În orașul cu cele mai scumpe chirii din țară, cu sute de solicitanți de locuințe sociale, primarul Boc se laudă cu repartizarea a 12 locuințe, finalizate cu o întârziere de 2 ani de zileUn alt proiect propune „mobilier urban”. În timp ce în Centru avem băncuțe inutile cu USB, în cartiere nu sunt de niciunele!„Doresc mai multe bănci în cartierul Grigorescu, pe spații publice. În special pe strada Hațeg 11 la bloc S3 scara 1 și vizavi de Panemar Hațeg.Pentru că în cartier și în zona respectivă sunt multe persoane vârstnice, care se deplasează cu cârje și baston sau chiar în cărucioare. Cândva a fost amenajat din proprie inițiativă, niște bănci și scaune neconforme, care ulterior au fost desființate de reprezentanții Primăriei din cauză că nu erau estetice. Pe acel loc încap 2-3 banci”, scrie Irina Goga, inițiatoarea proiectului estimat la un cost de 1500 de euro.Andrei Gabriel Călin cere „mini scene culturale”, un proiect evaluat la suma de 5000 de euro.De ce ar trebui sprijinit/implementat proiectul?„Absența divertismentului pietonal; contribuie la imaginea orașului.Artiștii stradali s-ar putea bucura de locuri de mici dimensiuni, ca niște scene, în care pot lua naștere mici concerte ad-hoc. Ținând cont de lipsa de atenție acordată acestui subiect, probabil că ar fi o idee bună pentru a încuraja artiștii să se afișeze și să aducă o atmosferă mai jovială, cu muzică live, în rutinele oamenilor. Când nu sunt utilizate pentru muzică, acestea ar putea fi rezervate pentru mini-expoziții culturale sau alte momente artistice. Pentru moment, niște umbrare mici cu un perimetru delimitat și o sursă de curent ar putea fi un început promițător. De asemenea, s-ar putea lua măsuri legate de aspectele legale ale acestui obicei”, motivează inițiatorul proiectului.În orașul care avea veleități de Capitală Culturală Europeană a Culturii 2021, infrastructura culturală ar fi trebuit să fie deja foarte bine pusă la punct. Infrastructura culturală, nu doar cea festivalieră!Răzvan Radu propune un proiect mai costisitor: 150 000 de euro pentru „Parcul Detunata – centru de comunitate”.Parcul Detunata, „modernizat” în 2011, reflectă paragina Clujului anului 2021, după cum a scris Ziar de Cluj în primăvara acestui an.Detunata are un aspect bacovian, mai ales în zonele modernizate de Primărie pe bani publici, în urmă cu un deceniu.Radu Răzvan propune:„- Înnoirea foișorului existent cu unul din lemn- Finalizarea dotării amfiteatrului- Crearea unui al doilea foișor (din lemn) în zona meselor din vecinătatea primului- Amenajarea accesului dinspre latura cu SCH spre Primăria Cartier Gheorgheni- Dotarea cu coșuri de gunoi metalice acoperite cu material lemnos, pentru o armonie cu aspectul natural- Dotarea zonei de relaxare (Promenada cărților) cu mese noi (prin înlocuirea celor deteriorate)- Dotarea cu cel puțin două toalete publice moderne, racordate la rețeaua de apă și canalizare, cu acces securizat- Mai multe cișmele cu apă potabilă (momentan există una singură)- O fântână arteziană (în funcție de cost).”În Clujul anului 2021, în care primarul Boc bate monedă pentru realizarea metroului, clujenii cer, pe bună dreptate, toalete publice, cișmele și coșuri de gunoi în parcuri.„Nu există nicio toaletă publică adecvată, la o suprafață totală de cca. 10 hectare (doar una de tip temporar, neracordată la utilități)”, mai scrie inițiatorul proiectului, care atașează și o fotografie cu toaleta din parc:Înainte de a săpa pentru gurile de metrou, poate nu ar strica să săpăm la Cluj măcar câte o budă turcească!Mira Anisiu propune „Parcul Iuliu Prodan accesibil și primitor pentru toți cetățenii”, o inițiativă pentru a cărei implementare estimează că ar fi nevoie de 100 000 de euro.„Aleea circulară este complet degradată, pavată cu pietriș mare desprins, năpădită pe alocuri de iarbă. Parcul este inaccesibil persoanelor cu dizabilități și foarte greu accesibil cărucioarelor pentru copii”, explică inițiatoarea, care cere:„Refacerea aleii circulare și pavarea acesteia, astfel încât să fie la nivelul municipiului Cluj-Napoca, eventual cu soluții similare celor propuse pentru Parcul Central, pentru a rezolva în mod durabil deplasarea în parc.De la intrare spre stânga, pe cărarea de picior existentă, crearea unui drum îngust de aproximativ 1 m fără trepte, care să permită accesul unui cărucior pentru copii/ persoane cu dizabilități, pe toată porțiunea orizontală.Crearea drumului de întoarcere în paralel cu primul, astfel încât toate persoanele să se poată bucura de o plimbare în parc.Instalarea a două cișmele cu apă potabilă, de fiecare parte a intrării.”Așadar, clujenii cer prin bugetarea participativă rezolvarea problemei „buzii din fundul curții orașului” – iluminat stradal, parcuri decente, toalete publice, cișmele, mobilier urban. Lucruri care ar trebui să existe deja în Clujul care, potrivit declarațiilor primarului Boc, oferă „cea mai bună calitate a vieții”.

Source link

Facebook Comments Box

Prin Oras

Explorând Farmecul Primăverii: Culoare, Vitalitate și Relaxare într-o Galerie Foto Inspiratoare

Diana Petrescu

Published

on

Primăvara este momentul în care natura se trezește la viață, iar orașele se transformă în adevărate locuri de bucurie și energie. Străzile devin mai aglomerate, iar parcurile își deschid porțile pentru a primi oamenii dornici de relaxare și plimbare, sub razele calde ale soarelui.

În acest sezon, investițiile în zonele verzi din orașele României devin mai vizibile, iar pe rețelele sociale abundă postările cu cele mai frumoase parcuri. De exemplu, pagina de Facebook Iulius, companie cunoscută pentru implicarea în proiecte ce includ grădini urbane, invită la un tur virtual prin parcurile Palas Iași, Iulius Gardens din Iulius Town Timișoara și Iulius Parc din apropierea Iulius Mall Cluj.

La Iași, parcul din centrul orașului, parte integrantă a proiectului mixed-use Palas, strălucește în splendoarea primăverii, oferind un spectacol natural de neuitat. Verdele crud al vegetației, combinat cu albastrul cerului și culorile florilor, îmbracă peisajul într-un cadru pitoresc, atrăgând privirile și inimile vizitatorilor. Aici, prunii roșii, azaleele, cameliile și glicina transformă parcursul prin parcul Palas într-o experiență unică, potrivită atât pentru relaxare, cât și pentru sesiuni de fotografie creative.

În Iulius Parc din apropierea Iulius Mall Cluj, sălciile de pe malul lacului Gheorgheni și restul arborilor strălucesc în verdele lor cel mai frumos din an. Aici, pietonalul suspendat deasupra lacului, pista de ciclism, cea de alergare și aleile încântătoare devin destinații preferate pentru oamenii dornici de mișcare și recreere. Și câteva broaște țestoase și-au găsit aici un adăpost, bucurându-se de soare și liniște în timp ce ies din când în când să se bucure de razele sale blânde.

În Timișoara, Iulius Gardens strălucește în lumina primăverii, transformându-se într-o oază de frumusețe și energie. Culorile verzi dominate, atât în zonele amenajate cu gazon, cât și în jurul lacului sau pe alei, creează un cadru perfect pentru plimbări relaxante și momente petrecute în natură.

Potrivit site-ului www.iuliuscompany.ro, Iulius a investit în parcurile din Iași, Cluj-Napoca și Timișoara peste 18 milioane de euro, grădinile fiind elementul definitoriu al proiectelor sale. La Cluj-Napoca, o nouă grădină va fi amenajată în cadrul proiectului de pe fosta platformă Carbochim, acoperind peste 5 hectare de spațiu verde. Aici, peste 700 de copaci și 100.000 de plante decorative vor încânta privirile, iar o grădină japoneză va aduce aroma sakurei chiar în inima orașului, oferind un spațiu seren pentru plimbări și meditație.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Compania IULIUS susține în continuare dezvoltarea Cluj-Napoca prin investiții ample – VIDEO

Stefania Heinz

Published

on

IULIUS este o companie axată pe dezvoltarea și gestionarea de proiecte de regenerare urbană, aducând în prim plan o experiență solidă de peste 25 de ani în domeniul imobiliar. Investițiile sale, care depășesc 1,2 miliarde de euro, se extind în orașe precum Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava. Aceste proiecte, gândite în formate mixte, integrează grădini urbane, clădiri de birouri premium, zone comerciale și de divertisment, completate de investiții semnificative în infrastructură.

În Cluj-Napoca, IULIUS își continuă angajamentul în dezvoltarea urbană prin intermediul unui proiect amplu de reconversie și regenerare urbană, inițiat pe terenul fostei platforme Carbochim. Această inițiativă, cu o investiție estimată la peste 500 de milioane de euro, vizează revitalizarea unei zone industriale, generând oportunități investiționale, locuri de muncă și contribuind la consolidarea orașului ca un centru urban modern și atrăgător pentru rezidenți și investitori.

IULIUS: Dezvoltarea Urbană ca Motor al Transformării Sociale și Economice

IULIUS este o prezență solidă în domeniul dezvoltării urbane, oferind o vastă experiență de peste 25 de ani în sectorul imobiliar, cu investiții semnificative în mai multe orașe cheie din România, printre care Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava, cu un total care depășește 1,2 miliarde de euro. Compania este renumită pentru proiectele sale inovatoare, care îmbină cu succes spațiile comerciale, de birouri și de agrement, însoțite de importante contribuții la infrastructură.

Unul dintre proiectele emblemă este Palas Iași, primul ansamblu mixt din România, inaugurat în 2012, care a devenit un punct de referință nu doar pentru Iași, ci și pentru regiunea înconjurătoare și Republica Moldova. Cu o investiție de peste , Palas Iași a adus împreună funcțiuni de retail, birouri și divertisment, înconjurând o grădină urbană care a devenit un hub comunitar. Modelul a fost replicat apoi la Timișoara, cu Iulius Town, inaugurat în 2019, un proiect mixt impresionant care a transformat o zonă urbană subevaluată, reconectând-o cu orașul și oferind noi oportunități de dezvoltare.

Prin intermediul conceptului United Business Center, IULIUS a dezvoltat 15 clădiri de birouri premium în orașele pe care le deservesc, atrăgând peste 130 de companii multinaționale, cu un total de aproximativ 25.000 de angajați. În total, proiectele IULIUS au creat peste 35.000 de locuri de muncă, inclusiv în domeniul comercial.

În plus, proiectele dezvoltate de IULIUS nu se limitează doar la aspectul comercial, ci oferă și o varietate de experiențe de divertisment, atrăgând peste 70 de milioane de vizite anual. Aceste proiecte includ peste 310.000 de metri pătrați de spații comerciale, găzduind peste 1.000 de branduri internaționale, naționale și locale, precum și parcuri amenajate de la zero, care au devenit adăpost pentru numeroase evenimente culturale și artistice.

Un alt aspect semnificativ al proiectelor IULIUS este angajamentul lor față de sustenabilitate și infrastructură. Compania a investit masiv în soluții de trafic, conectivitate și mobilitate alternativă, inclusiv piste pentru biciclete, locuri de parcare pentru biciclete și stații de încărcare pentru mașini electrice. În plus, IULIUS continuă să dezvolte proiecte care să reconecteze comunitățile cu orașele lor, inclusiv prin investiții în parcuri și alte spații verzi.

Prin aceste eforturi continue, IULIUS demonstrează nu doar capacitatea de a remodela peisajul urban, ci și de a crea valoare adăugată pentru orașele în care operează, contribuind la dezvoltarea economică și socială a acestora și la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Natura din orașe. La Cluj, sunt relocați arbori de pe fosta platformă Carbochim pentru replantarea lor într-un viitor proiect mixt.

Stefania Heinz

Published

on

Studiile arată că peste 50% din populația planetei locuiește în prezent în zone urbane, iar până în 2050, 68% din populația mondială va locui în orașe. Astfel, este de o importanță incontestabilă ca orașele să includă suficiente areale verzi, indiferent că este vorba despre cartiere moderne din Barcelona, Londra, Viena sau Cluj-Napoca. Din fericire, nevoia de a fi în contact cu natura pentru a duce o viață sănătoasă din punct de vedere fizic și emoțional este un concept tot mai des promovat nu doar de medici, dar și susținut de arhitecți, proiectanți urbani și dezvoltatori de proiecte de regenerare urbană. Aceștia din urmă includ în planurile proiectelor lor parcuri special amenajate cu gazon, arbori și plante decorative care oferă locuitorilor zone de relaxare, stimulează coeziunea și relațiile sociale și contribuie la sporirea gradului de atractivitate a orașelor.

Pentru a le realiza, în unele situații se recurge la achiziționarea și plantarea de copaci noi, tineri, însă există și varianta de a folosi ceea ce natura oferă deja și anume arborii mai „bătrâni”, dar care sunt viabili pentru relocarea în noile amplasamente. Astfel de proceduri de transplantare a arborilor sunt mai puțin întâlnite în România, în special când vine vorba de copaci înalți, cu un coronament bogat și greu de transplantat.

Iulius a relocat 74 de arbori de pe platforma Carbochim pentru a-i replanta în viitorul proiect

În România, Iulius este dezvoltatorul real-estate care a construit parcuri de la zero în proiectele sale de regenerare urbană – Palas Iași și Iulius Town Timișoara –, acolo unde spațiile verzi nu existau, iar acestea s-au transformat în locuri îndrăgite de oameni, care aduc împreună natura și comunitatea. Aceeași companie a amenajat și parcul de la Iulius Mall Cluj, care adună oamenii pentru evenimente și relaxare pe malul lacului. Iulius pregătește deja și parcul dintr-un nou proiect pe care îl va realiza în oraș, unul dintre cele mai mari din țară, ce va fi construit pe amplasamentul fostei fabrici Carbochim. Spațiile verzi amenajate prin acest proiect ar urma să depășească 5 hectare. Pe platformă, printre clădirile industriale, într-o mare pondere în degradare, nefiind utilizate, se aflau și un număr de 156 de copaci, care au fost supuși unui studiu arboricol pentru a se decide câți dintre ei pot fi păstrați și relocați într-o pepinieră până vor reveni în cadrul proiectului mixed-use. Studiul a fost realizat de Conf. Dr. Horia Dan Vlasin de la Facultatea de Silvicultură și Cadastru din cadrul USAMV Cluj-Napoca, care a decis că peste 120 de copaci sunt posibil de transplantat: ,,Criteriile de relocare au fost în primul rând specia, iar pe platforma Carbochim au fost atât specii de rășinoase, cât și specii de foioase. Am ținut cont de caracterul estetic al arborilor, de starea lor de sănătate și, implicit, și de posibilitatea de transplantare și de mutare a acestora. Teoretic, vârsta până la care pot fi extrași arborii și replantați este nelimitată, atât timp cât arborele este relocat fără a fi deranjat sistemul radicelar și cu balot de pământ, care face prinderea acestuia mult mai ușoară în noua locație.”

Până în prezent, au fost transplantați 74 de arbori în pepiniera Iulius din cadrul Stațiunii de Cercetare Horticolă USAMV, urmând să se întâmple la fel și cu restul de arbori sănătoși. ,,Relocarea arborilor nu este un proces des întâlnit. În ultimii ani, s-a recurs la relocarea unor arbori de dimensiuni mai mici, mai ales pentru spațiile verzi. Arbori atât de mari nu știu să se fi relocat, cel puțin la noi în Cluj. Bineînțeles, eforturile sunt destul de mari pentru relocare, în schimb, practic, viața acelui arbore va continua și, în plus, nu se așteaptă mult timp pentru a crește, pentru a oferi umbră, pentru a oferi peisaj pentru cetățeni”, a adăugat Conf. Dr. Ing. Horia Dan Vlasin.

Specialiștii au folosit utilaje speciale și s-au asigurat că sănătatea arborilor nu este afectată în niciun fel, mai ales că este vorba de arbori care ajung la o înălțime de 13 m și o greutate de 6-8 tone.

default

Arborii relocați au intrat în vegetație

Printre speciile de arbori care au fost mutați deja se numără tei paltini, brazi argintii, molizi, pruni roșii, magnolii și mesteceni. ,,Am început pregătirea recoltării din ianuarie 2023, atunci când am realizat primele lucrări la nivelul rădăcinilor. Au rămas așa timp de un an de zile, iar relocarea efectivă a început în ianuarie 2024, moment optim pentru astfel de lucrări, întrucât plantele se află într-un repaus vegetativ. Ca și procedură, au fost realizate săpături la rădăcină, cu un diametru de 2,5 metri și adâncime sub nivelul ultimei rădăcini, de aproximativ 1 metru. A urmat balotarea cu iută și plasă, pentru a ține pământul pe rădăcini, ulterior fiind efectiv transplantați. A fost un proces îndelungat și dificil, dar rezultatul este unul pe măsură, pentru că arborii au intrat deja în vegetație, a explicat Călin Revnic, Inginer Horticol IULIUS.

Arborii s-au alăturat altor 600 de copaci care se aclimatizează în pepinieră, din specii precum platani, tei, ginkgo biloba, castani, stejari piramidali, arbori de cauciuc, carpeni, arțari, duzi, liriodendron și metasequoia, care vor oferi umbră în noul parc pe care îl va avea Clujul. Pe lângă zona verde amenajată de aproximativ 5 hectare, proiectul va include și alte funcțiuni precum: spații de retail, office, rezidențial, entertainment și un centru de arte performative. Investiția se ridică la aproximativ jumătate de miliard de euro.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite