Connect with us

Prin Oras

Clujenii cer prin bugetarea participativă rezolvarea problemei „buzii din fundul curții orașului”: iluminat stradal, parcuri decente, toalete publice, cișmele, mobilier urban

Alex Campian

Published

on

Clujenii cer prin bugetarea participativă rezolvarea problemei „buzii din fundul curții orașului”: iluminat stradal, parcuri decente, toalete publice, cișmele, mobilier urban

Clujenii mai pot vota doar până la finalul acestei săptămâni cele 20 de propuneri eligibile pentru bugetarea participativă din acest an, un proiect al Primăriei care, din 2013 până acum, a adus în spațiul public cele mai năstrușnice inițiative. Ieri v-am prezentat propunerile „amuzante” de anul acesta:În timp ce Primăria ne bagă pe gât metrou, clujenii cer, prin Bugetarea Participativă, avioaneTeoretic, procesul de bugetare participativă ar trebui să îmbunătățească vestita calitate a vieții din oraș, prin propuneri venite de la cetățeni, implementate ulterior de către municipalitate, cu fonduri din bugetul local. Prin propunerile lor, clujenii ar trebui să își definească prioritățile, obiectivele de investiții de care au nevoie pentru o viață mai bună.În 2021, unele inițiative din cadrul bugetării participative ar fi trebuit să fie implementate deja, sub formă de servicii și infrastructură publică de care locuitorii orașului ”smart”, de 5 stele, să se bucure în mod firesc.Unul dintre proiectele propuse acum cere nimic altceva decât „iluminat stradal”.„Pe strada Ghimeșului nu există iluminat stradal”, scrie Tiberiu Mihai Bucur, care estimează că această inițiativă ar costa 10 000 de euro. O nimica toată pentru Clujul care se înhămează la un proiect de metrou de 2 miliarde de euro!De ce ar trebui sprijinit/implementat proiectul?„Deoarece într-un oraș smart să nu ai lumină pe timp de seară mi se pare foarte ciudat”, argumentează inițiatorul.Și mai ciudat e să nu existe iluminat stradal pe această stradă, pe care primarul recent a inaugurat, cu surle și trâmbițe, un bloc de locuințe sociale.Citiți și:În orașul cu cele mai scumpe chirii din țară, cu sute de solicitanți de locuințe sociale, primarul Boc se laudă cu repartizarea a 12 locuințe, finalizate cu o întârziere de 2 ani de zileUn alt proiect propune „mobilier urban”. În timp ce în Centru avem băncuțe inutile cu USB, în cartiere nu sunt de niciunele!„Doresc mai multe bănci în cartierul Grigorescu, pe spații publice. În special pe strada Hațeg 11 la bloc S3 scara 1 și vizavi de Panemar Hațeg.Pentru că în cartier și în zona respectivă sunt multe persoane vârstnice, care se deplasează cu cârje și baston sau chiar în cărucioare. Cândva a fost amenajat din proprie inițiativă, niște bănci și scaune neconforme, care ulterior au fost desființate de reprezentanții Primăriei din cauză că nu erau estetice. Pe acel loc încap 2-3 banci”, scrie Irina Goga, inițiatoarea proiectului estimat la un cost de 1500 de euro.Andrei Gabriel Călin cere „mini scene culturale”, un proiect evaluat la suma de 5000 de euro.De ce ar trebui sprijinit/implementat proiectul?„Absența divertismentului pietonal; contribuie la imaginea orașului.Artiștii stradali s-ar putea bucura de locuri de mici dimensiuni, ca niște scene, în care pot lua naștere mici concerte ad-hoc. Ținând cont de lipsa de atenție acordată acestui subiect, probabil că ar fi o idee bună pentru a încuraja artiștii să se afișeze și să aducă o atmosferă mai jovială, cu muzică live, în rutinele oamenilor. Când nu sunt utilizate pentru muzică, acestea ar putea fi rezervate pentru mini-expoziții culturale sau alte momente artistice. Pentru moment, niște umbrare mici cu un perimetru delimitat și o sursă de curent ar putea fi un început promițător. De asemenea, s-ar putea lua măsuri legate de aspectele legale ale acestui obicei”, motivează inițiatorul proiectului.În orașul care avea veleități de Capitală Culturală Europeană a Culturii 2021, infrastructura culturală ar fi trebuit să fie deja foarte bine pusă la punct. Infrastructura culturală, nu doar cea festivalieră!Răzvan Radu propune un proiect mai costisitor: 150 000 de euro pentru „Parcul Detunata – centru de comunitate”.Parcul Detunata, „modernizat” în 2011, reflectă paragina Clujului anului 2021, după cum a scris Ziar de Cluj în primăvara acestui an.Detunata are un aspect bacovian, mai ales în zonele modernizate de Primărie pe bani publici, în urmă cu un deceniu.Radu Răzvan propune:„- Înnoirea foișorului existent cu unul din lemn- Finalizarea dotării amfiteatrului- Crearea unui al doilea foișor (din lemn) în zona meselor din vecinătatea primului- Amenajarea accesului dinspre latura cu SCH spre Primăria Cartier Gheorgheni- Dotarea cu coșuri de gunoi metalice acoperite cu material lemnos, pentru o armonie cu aspectul natural- Dotarea zonei de relaxare (Promenada cărților) cu mese noi (prin înlocuirea celor deteriorate)- Dotarea cu cel puțin două toalete publice moderne, racordate la rețeaua de apă și canalizare, cu acces securizat- Mai multe cișmele cu apă potabilă (momentan există una singură)- O fântână arteziană (în funcție de cost).”În Clujul anului 2021, în care primarul Boc bate monedă pentru realizarea metroului, clujenii cer, pe bună dreptate, toalete publice, cișmele și coșuri de gunoi în parcuri.„Nu există nicio toaletă publică adecvată, la o suprafață totală de cca. 10 hectare (doar una de tip temporar, neracordată la utilități)”, mai scrie inițiatorul proiectului, care atașează și o fotografie cu toaleta din parc:Înainte de a săpa pentru gurile de metrou, poate nu ar strica să săpăm la Cluj măcar câte o budă turcească!Mira Anisiu propune „Parcul Iuliu Prodan accesibil și primitor pentru toți cetățenii”, o inițiativă pentru a cărei implementare estimează că ar fi nevoie de 100 000 de euro.„Aleea circulară este complet degradată, pavată cu pietriș mare desprins, năpădită pe alocuri de iarbă. Parcul este inaccesibil persoanelor cu dizabilități și foarte greu accesibil cărucioarelor pentru copii”, explică inițiatoarea, care cere:„Refacerea aleii circulare și pavarea acesteia, astfel încât să fie la nivelul municipiului Cluj-Napoca, eventual cu soluții similare celor propuse pentru Parcul Central, pentru a rezolva în mod durabil deplasarea în parc.De la intrare spre stânga, pe cărarea de picior existentă, crearea unui drum îngust de aproximativ 1 m fără trepte, care să permită accesul unui cărucior pentru copii/ persoane cu dizabilități, pe toată porțiunea orizontală.Crearea drumului de întoarcere în paralel cu primul, astfel încât toate persoanele să se poată bucura de o plimbare în parc.Instalarea a două cișmele cu apă potabilă, de fiecare parte a intrării.”Așadar, clujenii cer prin bugetarea participativă rezolvarea problemei „buzii din fundul curții orașului” – iluminat stradal, parcuri decente, toalete publice, cișmele, mobilier urban. Lucruri care ar trebui să existe deja în Clujul care, potrivit declarațiilor primarului Boc, oferă „cea mai bună calitate a vieții”.

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Orasul Tau

Povestea cârciumii “Maimuța Plângătoare” din Cluj: de la restaurant celebru la simbol literar

Alex Campian

Published

on

Imagine de arhivă cu fațada cârciumii Maimuța Plângătoare din Cluj

„Maimuța Plângătoare” a fost un restaurant și o cârciumă renumită din Cluj, cunoscută în special în perioada interbelică. Localul se afla pe actuala stradă Emil Isac, la numărul 4 în anii 1930 (pe atunci Bartha Miklós), devenind numărul 3 după reorganizarea numerotării în 1941.

În anii ’30, localul purta numele de Grand, dar identitatea sa s-a schimbat radical după ce, deasupra intrării, a fost pictată o maimuță care plângea. Imaginea a atras atenția trecătorilor și clienților, iar restaurantul a fost curând botezat neoficial „Maimuța Plângătoare”. Proprietarul localului era Androvics Sándor.

După instaurarea regimului comunist, restaurantul a fost închis în urma naționalizării, iar clădirea a fost demolată. Însă, în anii ’90, după Revoluție, localul a fost redeschis pe același teren, ca grădină de vară, purtând același nume – de această dată oficial. Maimuța ilustrată de pe firmă dispăruse o vreme, dar ulterior a fost repusă, probabil de un alt proprietar.

Numele cârciumii a devenit celebru în cultura locală și națională după ce scriitorul Bálint Tibor a folosit „Maimuța Plângătoare” ca titlu pentru unul dintre cele mai cunoscute romane ale sale – o operă cu valențe simbolice și autobiografice.

Documente din 1939 arată că la acea vreme, restaurantul era deținut de Cosma Ana, însă în acea sursă nu apărea explicit numele „Maimuța Plângătoare”.

Clădirea inițială a fost construită la începutul secolului XX, în zona canalizată a pârâului Cigánypatak (zona Házsongárd), în apropiere de clădirea de la nr. 1, care avea o structură similară. Unul dintre proprietarii anteriori ai terenului a fost Stroba József.

Sursă foto : Clujul și clujenii Facebook 

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Actualitate

Emil Boc demontează public speculațiile despre metroul din Cluj: „Avem contract, autorizație și lucrările sunt în desfășurare”

Dani Muresan

Published

on

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a publicat o un video în care răspunde ferm și argumentat valului de acuzații și speculații apărute în ultimele săptămâni cu privire la proiectul metroului. Edilul acuză o campanie de dezinformare și precizează că „proiectul beneficiază de toate documentele necesare și se află în etapa de execuție”.

Într-un context politic tensionat și cu presiuni crescânde din partea opiniei publice, Emil Boc a ales să clarifice direct, cu documente, cele mai frecvente afirmații false vehiculate în spațiul public.

„Metroul are contract de finanțare în vigoare”

Primarul a prezentat contractul semnat cu Ministerul Transporturilor, precum și actul adițional care permite utilizarea fondurilor provenite din bondurile verzi. „Să fie foarte clar: metroul de la Cluj are contract de finanțare valid, în vigoare, semnat și susținut de statul român”, a subliniat Boc. Informația contrazice ferm afirmațiile celor care au susținut că proiectul nu ar fi acoperit financiar sau că nu există o sursă clară de finanțare.

Autorizația de construire este emisă legal, pentru un proiect de infrastructură majoră

Un alt punct atacat public a fost presupusa lipsă a autorizației de construire. „Realitatea este complet alta”, afirmă edilul. Potrivit acestuia, autorizația există, a fost emisă în conformitate cu legislația specială aplicabilă marilor proiecte de infrastructură și permite derularea etapelor de execuție.

Acordarea avansului către constructor este legală și reglementată

Pe tema avansului de 10% acordat constructorului, primarul face apel la legislația aplicabilă. „A fost vorba despre un avans acordat conform prevederilor contractuale și a Hotărârii de Guvern nr. 1/2018. Nu există nimic ilegal în această procedură”, a declarat el.

Lucrările sunt deja în desfășurare

Conform graficului transmis de antreprenor, lucrările pregătitoare pentru realizarea grinzii de ghidaj aferente pereților mulați au început în data de 24 iulie. Etapa următoare, programată pentru 11 august, presupune începerea efectivă a lucrărilor de excavație pentru puțul de lansare al TBM-urilor – utilajele de forare subterană supranumite „cârtițele”. Acestea vor fi ulterior coborâte, asamblate și puse în funcțiune pentru realizarea tunelurilor metroului.

„Noi livrăm date oficiale, nu speculații”

Mesajul lui Emil Boc este limpede: proiectul avansează în baza unui cadru legal și contractual clar, iar administrația va urmări îndeaproape respectarea tuturor termenelor. „Vă prezint date oficiale, cu documente și angajamente ferme. Puteți alege să ascultați speculațiile sau să priviți realitatea: lucrările sunt în desfășurare și metroul din Cluj este un proiect serios, nu o promisiune electorală.

Declarația vine într-un moment-cheie pentru imaginea publică a administrației clujene, în contextul în care proiectele de infrastructură majoră din România sunt adesea subiecte de scepticism. În cazul Clujului, însă, administrația locală mizează pe transparență, ritm susținut de implementare și o comunicare directă cu cetățenii.

 

 

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Prin Oras

Himalaya, brandul de echipamente montane și outdoor, deschide primul magazin din afara Bucureștiului în RIVUS Cluj-Napoca

Maria Costea

Published

on

Himalaya deschide primul magazin din afara Bucureștiului în RIVUS Cluj-Napoca

Himalaya, brand românesc cu tradiție în furnizarea de echipamente, îmbrăcăminte și încălțăminte premium pentru activități outdoor și sport, se alătură mixului de retaileri din RIVUS Cluj-Napoca – proiect de reconversie urbană dezvoltat de IULIUS, în parteneriat cu Atterbury Europe. Această nouă deschidere marchează extinderea brandului în afara Capitalei și reconfirmă angajamentul Himalaya de a rămâne aproape de comunitățile pasionate de natură și sport.

Viitorul magazin Himalaya va face parte din zona dedicată activităților outdoor din cadrul RIVUS, contribuind la o ofertă extinsă pentru iubitorii de aventură, mișcare și stil de viață activ. Cu o experiență de peste 30 de ani în selecția și testarea echipamentelor specializate, Himalaya devine un punct de reper pentru clujenii pasionați de drumeții, alpinism, alergare, camping sau sporturi de iarnă.

„RIVUS va deveni un reper pentru shopping și experiențe urbane, oferind comunității clujene un mix complex și echilibrat de branduri, conceput pentru stilul de viață modern. Prezența Himalaya completează acest mix cu o ofertă premium adresată celor pasionați de outdoor”, a declarat Oana Diaconescu, Head of Leasing Manager, IULIUS.

Clienții noului magazin vor avea acces la o selecție vastă de articole tehnice și premium, aparținând celor mai apreciate branduri internaționale din domeniu: Mammut, Lowa, Petzl, RAB, Deuter, Salomon, Asics, Garmin, Icebreaker, Julbo, Hoka, On, New Balance, Rossignol, Atomic, LEGO și multe altele.

„Suntem entuziasmați să fim mai aproape de comunitatea outdoor din Cluj-Napoca. Credem că echipamentul potrivit este esențial pentru performanță, confort și siguranță în orice activitate sportivă, iar expertiza noastră ne permite să oferim cele mai bune soluții clienților noștri”, a precizat Ionuț Gavrilă Blenche, General Manager Himalaya.

Fondat în 1994, Himalaya este un nume de referință pentru pasionații de munte și aventură, fiind prima alegere pentru echipamente specializate în România. În prezent, brandul operează un magazin în București, iar noua locație din RIVUS Cluj-Napoca va reprezenta un pas important în extinderea rețelei sale naționale.

Despre RIVUS Cluj-Napoca

RIVUS este cel mai amplu proiect de reconversie urbană din România, rezultat al unei investiții de peste 550 milioane de euro realizată de companiile IULIUS și Atterbury Europe. Situat pe o fostă platformă industrială de 14 hectare, proiectul – aflat în faza de autorizare – a fost gândit ca un veritabil lifestyle center, conceput pentru a răspunde nevoilor unei comunități urbane dinamice.

Conceptul RIVUS este realizat de prestigioasa firmă de arhitectură UNStudio din Olanda și va include:

  • Cea mai mare suprafață de retail din România – 142.000 mp, cu peste 400 de magazine din toate categoriile: fashion, health & beauty, bijuterii, accesorii, sport, servicii, entertainment, restaurante și cafenele;

  • Peste 30 de restaurante și cafenele-concept, orientate spre râul Someș;

  • Un parc urban generos de peste 52.000 mp, cu 700 de copaci maturi, grădină japoneză pe acoperiș, fațade verzi și acoperișuri ecologice;

  • Două clădiri industriale reconvertite pentru funcțiuni culturale și office;

  • Un centru de live arts – o funcțiune culturală integrată pentru prima dată într-un proiect imobiliar din România;

  • Birouri premium și sustenabile – 15.000 mp GLA;

  • Conectivitate urbană avansată – pod rutier, pasarele pietonale peste râul Someș, piste de biciclete, 4.800 locuri de parcare, 1.200 de locuri pentru biciclete.

RIVUS nu este doar un centru comercial – este un spațiu integrat pentru comunitate, unde shoppingul, natura, cultura, munca și relaxarea se îmbină într-un singur concept coerent.


Află mai multe pe:
🌐 www.rivus.ro
📷 @rivuscluj | 👍 facebook.com/rivuscluj
📩 contact@rivus.ro

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom