Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins joi, prin hotărâre definitivă, retrocedarea clădirilor fostului institut de fete romano-catolic “Marianum” din Cluj-Napoca, unde acum funcționează Facultatea de Litere a Universității Babeș Bolyai, transmite agenia maghiară MTI.Curtea Supremă a respins astfel recursul Parohiei Romano-Catolică “Sfântul Mihail” din Cluj-Napoca împotriva hotărârii din primă instanță. ÎCCJ a respins de asemenea posibilitatea ca parohia să sesizeze Curtea Constituţională a României cu o excepţie de neconstiuţionalitate în cauza retrocedării.Conform informaţiilor oferite de parohie după sentinţa de primă instanţă, clădirea centrală a institutului de fete din Cluj-Napoca, fondat de Biserica Romano-Catolică, a fost construită în anii 1910-11 şi a fost sfinţită la 10 decembrie 1911 de episcopul Gusztáv Károly Majláth. Bsierica a continuat să extindă Marianumul în timpul primului război mondial şi după, astfel că institutul a devenit una din cele mai importante şcoli ale comunităţii maghiare din Transilvania. Înainte de naţionalizarea din 1948, complexul de clădiri găzduia şi o şcoală primară şi un gimnaziu de fete, o şcoală comercială, un liceu de fete, un institut de pregătire a învăţătorilor şi profesorilor şi o şcoală de muzică.După naţionalizare, clădirile Marianum-ului au fost ocupate de Universitatea Bolyai (cu limba de predare maghiară), iar după contopirea acesteia cu Universitatea Babeş în 1959, ele au fost folosite de Universitatea Babeş-Bolyai (UBB). În momentul actual, în complexul de clădiri funcţionează Facultatea de Litere a UBB, potrivit MTI.În august 2017, Comisia de Retrocedare de la Bucureşti a respins cererea de retrocedare a Marianum-ului. Biserica a contestat decizia în instanţă, însă contestaţia a fost respinsă în primă instanţă, în mai 2018, de Curtea de Apel Alba Iulia. ÎCCJ a respins miercuri recursul împotriva sentinţei din 2018.Clădirea Facultăţii de Litere din Cluj-Napoca a fost revendicată de Biserica Romano-CatolicăParohia Romano-Catolică „Sfântul Mihail” din Cluj-Napoca a acţionat în judecată Comisia Specială de Retrocedare a Bunurilor care au aparţinut Cultelor religioase pentru pentru a obţine sediul de pe strada Horea al Facultăţii de Litere, relatează Făclia de Cluj. În cauză a fost admisă ca intervenient şi Universitatea „Babeş-Bolyai”, instituţia încercând prin acest demers să-şi apere patrimoniul. Procesul a început la Curtea de Apel Alba-Iulia iar în urma administrării probelor, instanţa a respins solicitarea Parohiei Romano-Catolice ”Sf. Mihail”.Lucrările la clădirea Marianum au fost posibile în baza unui împrumut luat în 1883 pe 50 de ani de la Banca Comercială, Sucursala Cluj. Clădirea a fost ridicată pentru a servi Institutului de fete romano- catolic Marianum, inaugurat pe baza Legii XXX din 1883, aşa numita lege Trefort, ce a permis înfiinţarea de licee şi şcoli medii confesionale, controlate de stat.După anul 1919 documentele arată că institutul Marianum s-a întreţinut din venituri provenite din taxele şcolare, chirie de la tipografie, donaţii, ajutor de la oraş, subvenţii de stat, venituri din gospodăria proprie. Conform istoricului şcolii, aceasta a fost proprietate de stat, Biserica romano-catolică acceptând rolul de proprietar al regelui apostolic al Ungariei şi rolul de supraveghere a şcolii de către statul maghiar, însă a refuzat după 1919 să accepte acelaşi rol al statului român şi al regelui României. Biserica romano-catolică a reclamat că nu există un acord al statului român în acest sens, considerând că drepturile regelui ungar apostolic asupra Bisericii Catolice nu sunt transferabile.Biserica romano-catolică avea rolul de administrare a Institutului Marianum, asigurând funcţionarea din veniturile domeniilor bisericeşti, a bisericilor romano-catolice, a fondului de studii transilvan, a numeroaselor fonduri şi fundaţii academice, a unor persoane fizice scutite de taxe în schimbul susţinerii şcolilor. În toate solicitările bisericii romano-catolice din perioada interbelică se afirma că entitatea religioasă avea un drept autonom de a întreţine, gestiona şi administra şcolile.În contextul semnării Concordatului cu Roma, în 1928, s-a înfiinţat Patrimoniul sacru. Astfel, toate veniturile din averile bisericeşti erau puse sub administraţia acestuia, gestionat printr-un Consiliu al episcopilor diecezani. Reforma agrară din 1923 a însemnat şi exproprierea pământurilor unor instituţii şi împroprietărirea ţăranilor. Foştii proprietari erau despăgubiţi de Stat prin plata unor rente de expropriere. Citeşte restul articolului în Făclia de Cluj.

Source link