Connect with us

Prin Oras

EXPO „Unde au dispărut copiii de pe canapea?” Evacuările forțate din Cluj ca parte a politicii de «regenerare urbană»

Alex Campian

Published

on

EXPO „Unde au dispărut copiii de pe canapea?” Evacuările forțate din Cluj ca parte a politicii de «regenerare urbană»

„Dacă ne uităm ce se întâmplă azi în zona fostei străzi a Coastei, obervăm că și acea evacuare a fost parte din ceea ce se cheamă acum, poate, «regenerare urbană».Adică s-a «curățat» spațiul pentru noile dezvoltări imobiliare”, semnalează Eniko Vincze, reprezentant Căși Sociale ACUM!„Unde au dispărut copiii de pe canapea?”Biblioteca Central Universitară (BCU) Cluj găzduiește expoziția ce documentează evacuarea romilor de pe str. Coastei din 2010, și poate fi vizitată toată luna februarie. “Unde au dispărut copiii de pe canapea?” – realizată cu ocazia împlinirii a 11 ani de la evacuarea forțată a celor 76 de familii rome de pe fosta str. Coastei. „Expoziția are un titlu poetic, dar tragic. Și se referă la faptul că acum 11 ani, o comunitate de romi ce număra peste 350 de persoane au fost evacuate forțat de pe strada Coastei. Expoziția este împărțită în câteva secțiuni și reflectă viața oamenilor de acolo înainte de evacuare, sunt prezentate planșe ce prezintă apoi momentul evacuării. Și mutarea forțată de după, la Pata Rât, în casele modulare pe care Primăria le-a amenajat pentru ei, chiar lângă rampa de deșeuri. În contrast, sunt planșe care arată ce fac instituțiile și ce se întâmplă cu oamenii care sunt victime ale unor decizii politice nefaste. Aici sunt prezentate procedurile începute încă din martie 2010 și care au continuat până în decembrie 2010, culminând cu evacuarea. Practic, a fost o decizie bine pregătită, nu a fost realizată la întâmplare. Dacă ne uităm ce se întâmplă azi în zona fostei străzi a Coastei, obervăm că și acea evacuare a fost parte din ceea ce se cheamă acum, poate, «regenerare urbană».Adică, s-a  «curățat» spațiul pentru noile dezvoltări imobiliare”, a arătat profesorul Eniko Vincze, reprezentant Căși Sociale ACUM!Această expoziție pune în context nevoia comunității rome care a locuit până în 2010 pe str. Coastei de a marca simbolic locul de unde a fost evacuată și mutată forțat în Pata Rât. Asociația Comunitară a Romilor din Coastei, Fundația Desire și mișcarea Căși Sociale ACUM! au venit cu ideea realizării unei lucrări de artă care să amintească de acest moment și să atragă atenția că evacuările din orașul Cluj trebuie să înceteze.Artiștii Ciprian Mureșan, Răzvan Botiș și arhitectul Silviu Medeșan, împreună cu membrii ai comunității rome, au creat o machetă a zonei care în 2010 a fost demolată. „Împreună propunem amplasarea Monumentului Evacuării de pe str. Coastei (actuala str. Episcop Nicolae Ivan f.n.). În expoziție sunt prezentate imagini și desene ale acestui monument.Planșele componente ale expoziției sunt împărțite în 3 secțiuni, ele aratând: Locuirea pe str. Coastei, evacuarea și mutarea forțată în Pata Rât; Practicile autorităților publice locale și suferințele pe care le-au provocat, dar și acțiunile activiste derulate în deceniul trecut; Procesul de creație a lucrării, transformarea locului din zona străzii Coastei, și monumentul propus pentru amplasarea pe acest spațiu”, arată organizatorii.  

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite