Connect with us

Orasul Tau

Calvarul Bufniței continuă. Lucrările la monumentele istorice din Cluj, la limita dintre legalitate și escrocherie

Calin Roman

Published

on

DE SANDU MUREȘAN

Scandalul legat de dispariția peste noapte a casei monument istoric de pe strada Șincai nr.13 din Cluj-Napoca este departe de a se fi încheiat. Cei de la Comisia Zonală pentru Monumente Istorice susțin în continuare că ceea ce s-a întâmplat acolo reprezintă un caz ”de escrocherie”, un caz clasic de ocolire a legilor din România, unul care a făcut posibilă demolarea ilegală a unei clădiri protejate, cu ajutorul unor expertize contestate fără succes la autorități.

De cealaltă parte, cel care are în proprietate terenul din centrul Clujului, continuă să susțină că prăbușirea casei monument s-a datorat unor cauze naturale generate în special de starea șubredă a acesteia. Cert este că în acest moment din clădirea protejată a mai rămas doar fațada, în spatele căreia vom vedea curând un buiding de birouri modern.

”O escrocherie premeditată”

”Acolo s-a făcut o escrocherie premeditată. Clădirea aceea, ca și întreaga parcelă, una foarte valoroasă și cu dublă orientare către două străzi, s-a tot vândut în decursul timpului, prețul a crescut pe măsură, toată lumea făcând speculă imobiliară. Toți cei care au deținut această parcelă au trecut pe aici și au întrebat dacă n-ar putea demola clădirea respectivă. Evident, le-am spus tuturor că acest lucru este imposibil pentru că acea clădire era monument istoric. Într-un final, a fost cumpărată de actualul proprietar care a avut și el această primă întrebare legată de demolarea ei. A primit același răspuns negativ și a fost făcut un prim proiect pentru investiția ce urma să aibă loc pe terenul respectiv. S-a și dat un aviz pentru o construcție nouă amplasată în spatele clădirii monument istoric, aceasta urmând a fi restaurată.

Prin mijlocul acestei parcele speciale trece zidul medieval al orașului și acolo trebuiau făcute investigații iar proiectul să fi fost adaptat la situația existentă. A fost emis deci un aviz, o autorizație pentru demolarea mizeriilor care erau în spatele casei monument, niște clădiri fără absolut nicio valoare, urmând să aibă loc cercetarea arheologică. Executantul și beneficiarul lucrării au profitat de acest lucru, au săpat foarte mult, totul era legal, cu supraveghere arheologică, dar ulterior au demolat clădirea monument, păstrând doar fațada acesteia. În proiectul avizat la Comisia pentru Monumente Istorice nu exista așa ceva însă. Am făcut reclamații la poliție, s-au făcut niște investigații, a fost începută și o urmărire penală, iar lucrările au fost stopate pentru demolare ilegală și parțială de clădire monument istoric, pentru că subsolul ei a fost păstrat. Toți au explicat că s-a întâmplat un accident pe șantier, iar casa a căzut pur și simplu!

Au intervenit doi specialiști acreditați, un arhitect și un inginer, total lipsiți de moralitate profesională, care au efectuat o expertiză din care rezulta că acea clădire s-a prăbușit singură, în timpul săpăturilor. E la mintea cocoșului că n-a fost așa, pentru că știm cu toții felul în care se prăbușește o clădire. Zboară planșee, acoperișul etc, dar rămân ziduri în picioare, pe când în acest caz afost practic ras totul de pe fața pământului. Dar, repet, au avut un expert și un inginer atestați de către Ministerul Culturii, iar pe baza expertizelor acestora s-a dispus neînceperea urmăririi penale în acest caz, concluzia fiind că această clădire acăzut singură la pământ.

S-a venit apoi la comisie cu solicitarea unui aviz nou, însă doar pentru clădirea nouă ce urma să se ridice acolo. Nu s-a dat niciun aviz din partea noastră, dar având din nou asistența, între ghilimele, a unor specialiști atestați, dar imorali, proprietarul a făcut o contestație la București, la Comisia Națională a Monumentelor, dar nici aici nu a primit un răspuns favorabil. Acum ne aflăm în situația în care va trebui să refacă întâi clădirea veche și abia apoi să discutăm despre imobilul nou, pentru că un om care procedează într-o asemenea manieră și distruge o clădire monument istoric nu mai este deloc credibil că va face vreo restaurare după finalizarea investiției propriu zise. Practic, acel individ care lucrează acum acolo a reușit să facă ce n-au reușit ceilalți proprietari înaintea sa, adică demolarea vechii construcții.

”Tot ce se lucrează acum acolo este ilegal. Eu nu mă pot duce acolo să mă bat cu ei”

Tot ce se lucrează acum acolo este ilegal, probabil că proprietarul va spune că se lucrează în continuare la consolidarea structurilor vechi. Din punctul nostru de vedere, acum nu mai ai ce să-i faci, eu nu mă pot duce să mă bat cu el. Comisia i-a făcut reclamații la autorități, dar s-a considerat că nu e cazul de nicio urmărire penală așa cum prevede până la urmă legea pentru distrugerea unui monument istoric. L-am prins la fața locului cu excavatorul și l-am întrebat ce face cu el, mi-a răspuns că consolidează. El va spune acum că face fundațiile de la vechea clădire pentru consolidarea actualului subsol. Nu mai avem ce face în acest moment, dacă mai fac o reclamație la poliție îmi vor râde în față. El, proprietarul va spune acum că acolo a făcut doar cercetare arheologică, dar că, dacă tot a făcut acea gaură cu acest scop, doar nu se va apuca să astupe cu pământ pentru a-și face apoi iar săpături pentru fundația viitoarei clădiri. Noi încă n-am văzut niciun document referitor la descărcarea arheologică de pe acel teren.

Oricum, putem spune de acum că orașul ăsta are un monument mult mai puțin valoros decât era înainte, pentru că de fapt va fi un fals monument istoric, măcar e bine că se va păstra fațada lui. Sper că nu vor avea nesimțirea să o demoleze și pe asta, pentru că, probabil, ăsta ar fi fost următorul pas și pentru că am mai avut cazuri de genul ăsta în Cluj.

Atât timp cât nu se respectă legea, nu avem nicio șansă. Legea nu se aplică, nimeni în patria noastră n-a făcut încă pușcărie pentru distrugerea unui monument istoric. Cum să sperăm la a se întâmpla ceva în domeniul ăsta când chiar judecătorii spun că legea nu prea e bună și că e prea dură? Dar legea nu e prea dură, așa se procedează și în restul lumii civilizate. E nevoie de o implicare mai puternică a autorităților, însă asta nu se întâmplă, decât formal. De ce? Pentru că nu le pasă. Pentru că suntem cea mai coruptă țară și administrația este jalnică în toată țara și toți cei care sunt în funcții din astea alese trăiesc numai ca să fure și să jefuiască în mandatul lor. Acesta le este unicul scop.”, ne-a declarat arh.Virgil Pop, șeful Compartimentului monumente istorice și arheologice Cluj.

”În ultimii ani am trăit un adevărat calvar”

În prezent, pe terenul de pe strada Șincai 13 este o adevărată organizare de șantier, se muncește într-un ritm intens, care nu te duce deloc cu gândul la lucrări de refacere a unui imobil pus la pământ în mod dubios într-o noapte și din care a mai rămas doar fațada. Proprietarul actual al terenului este un om de afaceri maramureșean care recunoaște că existența clădirii monument istoric pe acea parcelă i-a scos peri albi în ultimii cinci ani. Mircea Mădăian spune că lucrările actuale nu au nicio legătură cu viitoarea clădire de birouri, așa cum a sugerat Virgil Pop de la Comisia Zonală pentru Monumente Istorice.

”Am în proprietate acel teren de mai bine de cinci ani. De atunci ne-am lovit de problema asta a existenței unui monument istoric acolo. Am avut un blocaj și datorat noului Plan Urbanistic General, ce să mai spun, a fost un adevărat calvar.

În acest moment, lucrările se desfășoară în baza unui aviz primit la sfârșitul anului trecut de la Comisia pentru Monumente Istorice pentru refacerea fațadei clădirii și a zidului fostei Cetăți a Clujului. Organizarea de șantier de la fața locului are în vedere montarea unei macarale pe care o vom folosi pentru refacerea monumentului. Am întrerupt lucrările după ce vechea clădire s-a prăbușit din cauză că era foarte șubredă, s-a făcut și o plângere la poliție, apoi a venit soluția de neîncepere a urmăririi penale, după care am primit un aviz favorabil pentru continuarea lucrărilor de refacere a ceea ce a rămas din clădire.”, ne-a declarat Mircea Mădăian, proprietarul terenului.

Pentru a cunoaște cu exactitate felul în care se derulează în prezent lucrările de construcțieide pe strada Șincai 13, Transilvania Reporter a solicitat informații primăriei Cluj-Napoca, însă acestea nu ne-au fost furnizate până la închiderea ediției.

Source Link


Facebook Comments Box
Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Actualitate

Două orașe din România intră în topul celor mai fericite orașe din lume. Vezi care sunt!

Dani Muresan

Published

on

Cluj-Napoca și Brașov se află în topul fericirii mondiale, alături de alte 250 de orașe de pe glob

Cluj-Napoca, inima Transilvaniei, a obținut recunoaștere internațională, fiind unul dintre primele două orașe din România incluse în prestigiosul clasament al fericirii. Potrivit unui studiu global care a evaluat 250 de locații, Cluj-Napoca s-a clasat pe locul 195, în timp ce Brașovul a ocupat poziția 220. Această realizare reflectă eforturile susținute ale administrației locale și ale comunității în îmbunătățirea calității vieții locuitorilor.

Factorii Fericirii: Cetățeni, Guvernare și Mediu

Clasamentul a luat în considerare cinci domenii esențiale care influențează fericirea: cetățenii, guvernarea, mediul, economia și mobilitatea. Cluj-Napoca a excelat în mai multe dintre aceste categorii, datorită inițiativelor locale menite să creeze un mediu urban plăcut și funcțional pentru toți locuitorii.

Cetățeni implicați și comunități unite: Clujenii se bucură de un simț puternic al comunității, alimentat de diverse evenimente culturale, sportive și sociale. De la festivaluri internaționale de muzică, cum ar fi Untold și Electric Castle, la târguri de Crăciun și piețe tradiționale, orașul oferă oportunități numeroase de a socializa și de a crea legături.

Guvernare transparentă și participativă: Administrația locală a implementat numeroase proiecte de consultare publică și bugetare participativă, permițând locuitorilor să aibă un cuvânt de spus în dezvoltarea orașului. Proiectele de infrastructură și renovările spațiilor publice sunt adesea discutate și ajustate în funcție de feedbackul comunității.

Un mediu curat și verde: Cluj-Napoca pune un accent deosebit pe protejarea mediului înconjurător. Parcurile bine întreținute, spațiile verzi și proiectele de urbanism sustenabil contribuie la o calitate a vieții ridicată. În plus, inițiativele de reciclare și campaniile de educare ecologică au avut un impact pozitiv asupra mentalității locuitorilor.

Economia și Mobilitatea: Motoare ale Dezvoltării

O economie vibrantă: Cluj-Napoca se bucură de o economie dinamică, susținută de un sector IT înfloritor, centre de afaceri moderne și un ecosistem antreprenorial în plină expansiune. Prezența universităților de prestigiu și a centrelor de cercetare contribuie, de asemenea, la atragerea și reținerea talentelor tinere.

Mobilitate eficientă: Orașul a făcut pași importanți în îmbunătățirea infrastructurii de transport. Investițiile în rețelele de transport public, pistele de biciclete și zonele pietonale au făcut ca deplasarea prin oraș să fie mai accesibilă și mai sustenabilă. Proiectele recente de extindere a transportului public electric demonstrează angajamentul Clujului pentru un viitor verde.

 

Un Model de Succes pentru România

Performanța Clujului în acest clasament al fericirii demonstrează că orașul este un model de urmat pentru alte regiuni din România. Prin promovarea unui mediu prietenos cu locuitorii și susținerea inițiativelor inovatoare, Cluj-Napoca se afirmă ca un lider al fericirii urbane.

În contextul în care orașele din Danemarca, Elveția și Germania domină primele locuri ale clasamentului, includerea Clujului pe această listă prestigioasă este o confirmare a progresului semnificativ făcut de comunitatea locală. Această realizare nu este doar un motiv de mândrie, ci și o invitație pentru alte orașe din România să aspire la standarde similare de bunăstare și fericire.

Facebook Comments Box

Continue Reading

Actualitate

GALERIE FOTO: Noile grădini urbane unesc comunitățile – Un nou parc va fi realizat în nordul Clujului pentru evenimente culturale, relaxare și conectare cu natura

Dani Muresan

Published

on

Cluj-Napoca este cunoscut pentru dimensiunea sa culturală vibrantă și dinamică, pentru diversitatea sa istorică, pentru mediul academic de prestigiu, pentru inovația în diverse domenii și pentru faptul că este un important hub IT în Europa. În plus, Cluj-Napoca este un oraș aflat într-o continuă și rapidă dezvoltare. Orașul este bogat în spații verzi unde natura și urbanul se întrepătrund armonios, parcurile sale fiind adevărate oaze de liniște și frumusețe, perfecte pentru evenimente memorabile în aer liber și pentru relaxare.

Parcuri și spații verzi

Cel mai cunoscut parc este Parcul Central „Simion Bărnuțiu”, cu o vechime de peste 180 de ani, fiind unul dintre primele parcuri publice din Europa Centrală și de Est. Un alt parc foarte îndrăgit de clujeni este Iulius Parc, situat în proximitatea Iulius Mall Cluj. Acesta este renumit atât pentru zona sa de promenadă și pentru lacul Gheorgheni, unde se pot închiria hidrobiciclete, cât și pentru infrastructura sa bine pusă la punct pentru organizarea diverselor evenimente în aer liber.

Evenimente în aer liber

În luna iunie, Iulius Parc a găzduit Street Food Picnic, ediția specială de vară a Street Food Festival, un eveniment ce a atras mii de iubitori de experiențe culinare memorabile și distracție. Vara este plină de evenimente în aer liber, care continuă să atragă participanți dornici de interacțiuni spontane și autentice. De exemplu, de vineri, 5 iulie, Iulius Parc găzduiește cea de-a opta ediție a „Movie Nights”, unde, până în septembrie, cinefili de toate vârstele se bucură pe înserat de cele mai apreciate pelicule recente. În plus, spectacolele de teatru de păpuși, organizate în fiecare joi seara în lunile iulie, august și începutul lui septembrie, au devenit o tradiție îndrăgită. Accesul este gratuit, iar „scena” din parc este mereu ocupată de un spectacol, un concert, un târg, o expoziție sau o sesiune de yoga.

Regenerare urbană și noi parcuri

Proiectele de regenerare urbană au transformat spațiile betonate în parcuri moderne și spații de socializare. Orașele Iași și Timișoara, prin proiectele Palas și Iulius Town, au creat adevărate centre de socializare. Investițiile în aceste grădini urbane, dar și în Iulius Parc, realizate de compania Iulius, au depășit 18 milioane de euro, acoperind 130.000 mp de natură, cu mii de arbuști și arbori maturi aduși din Italia și aclimatizați în România.

Proiecte de viitor

În nordul Clujului, pe fosta platformă Carbochim, se conturează un nou proiect propus de grupul Iulius, ce include amenajarea de spații verzi de peste 5 hectare. Acestea vor integra cei peste 700 de arbori maturi pregătiți în pepinieră, relocați de pe fosta platformă și aduși din Italia. Printre atracțiile acestui nou parc se numără o grădină japoneză, un loc inedit unde vizitatorii se pot deconecta de ritmul cotidian. Pe lângă spațiile de relaxare, parcul va găzdui evenimente în aer liber, spectacole, seri de film și multe alte activități pentru întreaga familie, similare cu cele din Iulius Parc.

Acest proiect, cel mai amplu proiect mixed-use de reconversie urbană din România, va include și funcțiuni culturale, precum un centru de arte performative și o sală de spectacole. În plus, va oferi spații office, diverse magazine, facilități sportive și zone de entertainment. Investiția, estimată la peste jumătate de miliard de euro, va aduce și soluții moderne pentru infrastructura auto, velo și pietonală din zonă, inclusiv un nou pod rutier cu patru benzi și două pasarele pietonale peste râul Someș, piste velo, sensuri giratorii, și stații de transport public modernizate.

Cluj-Napoca continuă să se dezvolte rapid, oferind locuitorilor și vizitatorilor săi o combinație unică de cultură, natură și inovație. Parcurile și proiectele de regenerare urbană contribuie semnificativ la creșterea calității vieții, transformând orașul într-un spațiu vibrant și atractiv pentru toți.

📷 Vlad Cupşa ◘ http://komiti.media/

Facebook Comments Box

Continue Reading

Actualitate

Președintele TIFF, Tudor Giurgiu, despre Cluj vs București: Experiența după trei săptămâni în capitala Ardealului.

Stefania Heinz

Published

on

Sursa: facebook.com/tudor.giurgiu

O nouă etapă a “competiției” Cluj vs București a fost marcată de sinceritatea președintelui TIFF, Tudor Giurgiu, în descrierea senzațiilor sale după o ședere de trei săptămâni în Cluj-Napoca.

Tudor Giurgiu, cunoscut pentru criticile sale directe, a menționat Clujul în numeroase postări legate de ediția a 23-a a celui mai mare festival de film din România. Regizorul a discutat atât despre prețurile ridicate din Cluj-Napoca, cât și despre problemele întâlnite în capitală.

După trei săptămâni în Cluj și un scurt sejur la Frankfurt, m-am plimbat aseară prin centrul Bucureștiului. M-a lovit o senzație acută de aer stătut, murdărie și gunoaie peste tot, atât pe asfalt cât și în aer, purtate de vânt. Welcome home, cum ar veni!” – a scris Giurgiu la întoarcerea acasă.

Sursa: facebook.com/tudor.giurgiu

Numeroase persoane au comentat postarea, susținându-l pe regizor.

E exact aceeași senzație când revin în București din străinătate”, a spus Florin.

Mihaela a adăugat: „De aia nu mă întorc niciodată vara, pentru a evita această impresie proastă”.

Gabriela a intervenit: „Pentru că niciodată nu spală străzile. Ba nu, mint! Înainte de alegeri au aruncat niște apă pe ici, pe colo”.

Depinde pe unde te plimbi. Orice capitală din lume se poate înscrie în descrierea ta”, a comentat Sebastian.

Oricum nu poate fi mai rău decât LA, care a devenit o groapă de gunoi cu criminali care te atacă în plină zi! Păcat… de aceea am casă în Brașov!”, a scris Mona.

Cluj vs București: „aer stătut, murdărie, gunoaie
În timp ce Bucureștiul i-a lăsat o impresie proastă din cauza „aerului stătut, murdăriei și gunoiului”, Giurgiu a subliniat la Cluj problema prețurilor.

Clujul. Nu este locul perfect, locuitorii știu asta mai bine, dar pentru invitații străini care vin anual la TIFF, revederea orașului după finalizarea lucrărilor din centru a fost un șoc. Mi-au spus că arată fantastic, contribuie la o atmosferă unică de festival, iar energia tinerilor care au luat în stăpânire străzile recent pietonalizate e incredibilă”, a adăugat cineastul într-o altă postare.

Sursa: facebook.com/tudor.giurgiu

 

Facebook Comments Box

Continue Reading

Cele mai citite