Actuala stemă a Clujului, folosită din 1999, a fost adoptată în 2006, printr-o hotărâre de Guvern, şi este desenul unei eleve în urma unui concurs organizat în 1995 de Primăria Cluj-Napoca condusă în acele timpuri de Gheorghe Funar. Stema reală a Clujului este foarte veche, datează din 1377, seamănă cu cea a oraşelor Cracovia şi Praga. Specialiştii în heraldică contestă actuala stemă.
Actuala stemă a oraşului cuprinde o reprezentare a lupului dacic, una a zeiţei Minerva şi una a monumentului Memorandiştilor şi e folosită în actele oficiale din 1999. Toate aceste elemente sunt dispuse în trei zone, denumite cartiere, colorate în roşu, galben şi albastru. Proiectul a fost realizat în 1995 de o elevă de clasa a XII-a la Liceul de Arte Plastice, în urma unui concurs organizat de administraţia locală, condusă atunci de Gheorghe Funar. Ce conţine actuala stemă Stema judeţului Cluj a fost adoptată prin hotărârea de Guvern nr. 221/2006 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 190/28 februarie 2006. Este în uz din 1999. Stema înfăţişează un Dracones în partea superioară, respectiv o Minerva (pe fond albastru) şi monumentul Memorandiştilor (sinistră ctitorie funariotă, pe fond roşu), în partea inferioară. Aceste simboluri nu au nicio legătură cu însemnul heraldic tradiţional al capitalei Transilvaniei: trei turnuri deasupra unei porţi deschise, cu grilaj şi şapte creneluri, însemn pe care nici regimul comunist nu a îndrăznit să îl elimine de pe stema municipiului, scrie cluj.travel
Vechea stemă a judeţului Cluj, prezentă pe monumente (Obeliscul Carolina din Piaţa Muzeului) şi clădiri din Cluj-Napoca (pe frontispiciul sediului Primăriei vechi din Piaţa Unirii) FOTO: cluj.travel Specialiştii contestă Academicianul Nicolae Edroiu, directorul Institutului de Istorie „George Bariţiu“ din Cluj-Napoca, preşedintele Filialei Cluj a Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române, spunea, în 2010, pentru Adevărul, că însemnul oficial nu este şi legal. „Ne râde toată Europa cu stema actuală. Am colegi de breaslă din străinătate care râd când văd această stemă. Nu respectă nimic: tradiţia heraldică, regulile sau culorile heraldice. E puerilă”, afirma acesta. Profesorul Edroiu a fost dat în judecată în 2003 de către Primăria Cluj-Napoca deoarece nu a aprobat stema. În 2009, primarul Clujului, pe atunci Sorin Apostu, i-a spus că renunţă la proces, dar el nu a primit nicio hârtie oficială. „Nici în ziua de azi nu am primit nimic de la Primăria Cluj-Napoca“, a declarat profesorul Nicolae Edroiu pentru „Adevărul“. În 2010, doi tineri au făcut o petiţie prin care militau pentru revenirea la stema oraşului de dinainte de perioada comunistă. Vechea stemă înfăţişează o poartă de cetate cu grilajul ridicat şi trei turnuri deasupra. Fostul însemn oficial este de orgine germanică, un simbol al saşilor din Ardeal. „Stema asta a fost folosită şi de austrieci, şi de unguri, de România interbelică, ba chiar, parţial, şi de comunişti”, spunea, în 2010, profesorul Edroiu.
Stema veche a Clujului seamănă cu cele ale oraşelor Cracovia şi Praga, după cum puteţi vedea mai jos (sursa foto: cluj.travel).
Scurt istoric al stemelor Clujului
1377 – Regele Ludovic de Anjou confirmă Clujului un sigiliu compus dintr-un zid crenelat, având o poartă cu grilaj şi trei turnuri cilindrice
1476 – sunt aduse mici modificări aspectului iniţial al blazonului – trunurile cilindrice devin patrulatere
1970 – comuniştii modifică stema iniţială adăugând o roată dinţată, o carte şi stema RSR. Turnurile sunt, însă, păstrate
1995 – primarul Gheorghe Funar organizează un concurs de proiecte în vederea alegerii unei noi steme a oraşului. Câştigă proiectul tricolor, cu lupul dacic, zeiţa Minerva şi monumentul Memorandiştilor
1999 – noua stemă începe să fie folosită în actele oficiale; stema nu este însă aprobată de către Comisia Naţională de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române, deoarece nu respectă normele şi canoanele artei heraldice
2009 – Nicolae Edroiu, şeful Comisiei Locale de Heraldică atrage din nou atenţia autorităilor locale că foloseşte o stemă ilegală
Într-o postare publicată pe rețelele de socializare, Poliția Română anunță că acționează și în acest weekend pe Drumul Județean 107P, în zona turistică Tarnița, una dintre cele mai frecventate destinații din județul Cluj în sezonul estival.
📍 „Acționăm pentru ca weekendul să se încheie în siguranță, nu cu neplăceri”, transmite instituția. Echipajele sunt prezente pe traseu pentru a preveni staționările neregulamentare, care pot cauza blocaje în trafic și disconfort atât pentru localnici, cât și pentru turiștii care aleg să se relaxeze în zona lacului.
„Ne dorim ca toți cei care se bucură de natură să ajungă acasă fără griji”, mai spun reprezentanții Poliției, care subliniază că prezența lor are un caracter preventiv, dar ferm, în sprijinul siguranței rutiere.
👮♂️ Autoritățile le mulțumesc celor care aleg să respecte regulile și spațiul celorlalți participanți la trafic. Sub mesajul prietenos „Enjoy the views, respect the rules ✌️”, Poliția încurajează comportamentele responsabile, în special în zonele turistice aglomerate.
Mammut deschide primul magazin din România la RIVUS Cluj-Napoca
Mammut, celebrul brand elvețian specializat în echipamente, încălțăminte și îmbrăcăminte pentru sporturi outdoor, alpinism, escaladă și activități de iarnă, își va inaugura primul magazin monobrand din România în Cluj-Napoca. Noua locație va face parte din RIVUS – un proiect de regenerare urbană de mari dimensiuni, dezvoltat de grupul IULIUS în parteneriat cu Atterbury Europe.
RIVUS este conceput ca un veritabil lifestyle center, rezultat al consultărilor cu comunitatea locală. Proiectul integrează cea mai mare zonă de retail din România – 142.000 mp de spații comerciale închiriabile – alături de birouri premium, facilități culturale și de divertisment, un parc urban de peste 52.000 mp și o gamă variată de servicii. Investiția totală depășește 550 de milioane de euro.
Mammut se alătură acestui ecosistem urban complex, aducând în premieră pe piața din România un magazin dedicat, cu o suprafață de aproximativ 130 mp. Acesta va completa mixul de peste 400 de branduri naționale și internaționale din cadrul RIVUS, devenind un punct de atracție pentru pasionații de sporturi montane și activități în aer liber.
„Așa cum ne-am propus, RIVUS Cluj-Napoca va fi un proiect-experiență, care aduce inovație în retailul din România. Ne bucurăm să anunțăm deschiderea primului brandstore Mammut din țară, o veste excelentă pentru comunitatea outdoor. Parteneriatul reflectă încrederea acordată proiectelor IULIUS, care oferă un mediu modern și adaptat nevoilor actuale ale consumatorilor”, a declarat Oana Diaconescu, Head of Leasing Manager, IULIUS.
Noul magazin Mammut va oferi clienților o selecție extinsă de echipamente tehnice și îmbrăcăminte performantă pentru drumeții, alergare montană, escaladă și alpinism, precum și servicii de consultanță specializată, pentru alegerea celor mai potrivite produse.
„Mammut este sinonim cu inovația și performanța în sporturile outdoor, iar deschiderea primului nostru magazin în România marchează un moment important în extinderea brandului în Europa de Est. Cluj-Napoca este un centru activ al sporturilor montane, și suntem mândri să devenim parte din această comunitate”, a transmis Ionuț Gavrilă Blenche, Distribuitor Oficial Mammut în România.
Despre Mammut
Fondat în 1862 de Kaspar Tanner în Dintikon, Elveția, Mammut a evoluat dintr-o mică afacere de familie – producătoare de funii – într-un lider global în industria echipamentelor outdoor. Brandul este recunoscut pentru standardele înalte de calitate, inovație și siguranță. Astăzi, Mammut este prezent în peste 35 de țări și are peste 850 de angajați pasionați de sport și natură.
Despre RIVUS
RIVUS este un proiect de reconversie urbană în valoare de peste 550 de milioane de euro, care transformă o fostă zonă industrială de 14 hectare din Cluj-Napoca într-un hub modern de viață urbană. Proiectul, realizat în colaborare cu renumitul birou de arhitectură UNStudio, aduce o abordare inovatoare, construită pe baza dorințelor comunității locale.
RIVUS va include:
Cea mai mare zonă de retail din România – 142.000 mp
Peste 400 de magazine, inclusiv branduri în premieră națională și regională
Peste 30 de restaurante și cafenele cu deschidere către râul Someș
Un parc urban de 52.000 mp cu grădină japoneză pe acoperiș, fațade verzi și peste 100.000 de plante
Spații culturale în clădiri industriale reabilitate și un centru de live arts – unic în România
Birouri premium și sustenabile – 15.000 mp GLA
Soluții moderne de mobilitate: pod rutier, pasarele pietonale, infrastructură pentru biciclete, până la 4.800 de locuri de parcare și 1.200 de standuri pentru biciclete
Cinematograf de ultimă generație și zone de entertainment pentru toate vârstele
Locuitorii de pe strada Năvodari, numărul 12, se confruntă cu o problemă recurentă și extrem de deranjantă: nopți întregi de zgomot infernal provenind din parcarea Primăriei, transformată după ora 22:00 într-un veritabil circuit de curse. Liniștea le este tulburată aproape în fiecare seară, până la orele 3-4 dimineața, de motoare turate la maximum și “liniuțe” organizate, iar răbdarea le-a ajuns la limită.
“Seară de seară suntem deranjați de persoane care se adună în parcarea Primăriei”, povestește un rezident exasperat. “După ora 22, încep concursurile de mașini, liniuțe mai precis. Această stare durează până dimineață la 3-4, și asta seară de seară! Nu mai știm la cine să ne adresăm!”
Deși au apelat în repetate rânduri la numărul de urgență 112 și la dispeceratul Poliției Locale, situația nu pare să se îmbunătățească. Oamenii spun că intervențiile poliției sunt temporare și ineficiente. “Degeaba am sunat la 112, la dispecerat Poliția Locală, că nicio măsură nu a fost luată. Vine poliția, dă o amendă și după o oră revin băieții șmecheri!”, adaugă un alt locuitor, subliniind frustrarea legată de lipsa de acțiune concretă.
Odată cu apropierea verii, perspectiva unor nopți și mai zgomotoase devine un motiv de îngrijorare majoră pentru întreaga comunitate de pe strada Năvodari. Temperaturile ridicate impun deschiderea ferestrelor, amplificând și mai mult disconfortul fonic.
Locuitorii solicită sprijin și soluții concrete din partea autorităților pentru a pune capăt acestei situații insuportabile. Ei speră ca prin mediatizarea problemei, vocea lor să fie auzită și să se ia măsuri eficiente care să le asigure dreptul la odihnă și la un trai liniștit în propriile locuințe. Este imperativ ca autoritățile locale să găsească o modalitate de a monitoriza constant zona și de a descuraja permanent aceste activități ilegale care le perturbă viața.