Connect with us

Prin Oras

Realizările Primăriei clujene în 2019: creșe, parkinguri, zone verzi și poduri modernizate, toate proiectate în viitor

Alex Campian

Published

on

Realizările Primăriei clujene în 2019: creșe, parkinguri, zone verzi și poduri modernizate, toate proiectate în viitor

Realizările administrației locale din anul 2019 au încăput în cca 150 de pagini: prima contatare pe care o putem face se referă la faptul că o bună parte din raportul de activitate al edilului clujean Emil Boc cuprinde proiecte majore, numai bune pentru a stârni controverse, iar asta întrucât acestea vor putea fi finalizate peste zeci de ani: metroul, centura metropolitană și trenul metropolitan. Desigur, ne putem mulțumi cu iluzii, putem să ne amăgim cu orice fel de proiecții ce au menirea de a liniști orgoliul ardelenesc care dă pe dinafară. Din păcate, o bună parte dintre reușitele enumerate de administrația locală într-un raport stufos de activitate demonstrează încă o dată preferința pentru hârtii, pentru birocrație și statistică, în detrimentul faptelor concrete, palpabile, verificabile. Tema creșelorÎn acest sens, aflăm că tema creșelor este o reușită: cum altfel, în condițiile în care deficitul în creșele clujene de stat este de peste 1000 de locuri, iar problema s-a acutizat de trei ani încoace, dar Primăria anunță o realizare fenomenală pentru anul trecut:au fost date în folosință 90 de locuri într-o nouă locație, de pe strada Donath. „Primăria urmărește crearea de noi creșe, respectiv extinderea celor existente, pentru mărirea numărului de locuri. Pe termen mediu, alte 180 de locuri vor fi date în folosință”, se arată în raportul nefăcutelor din anul 2019 al administrației locale. În acest caz, ne întrebăm cum poate fi apreciată promptitudinea municipalității clujene de a răspunde unor nevoi ale comunității, unor solicitări care numără deja cel puțin 3-5 ani de zile?În continuare, rezultatele sunt proiectate în viitor, iar părinții care nu reușesc să obțină un loc în creșele de stat organizează în fiecare vară proteste pentru soluționarea unei probleme cât se poate de serioase:lipsa unui răspuns adecvat al Primăriei Cluj-Napoca în privința susținerii tinerelor familii și implicit a natalității.CITEȘTE ȘI: Sute de copii rămân fără locuri în creșe în fiecare an. Primarul lucrează la scheme educaționaleCu toate acestea, proiectul noilor creșe figurează printre „realizările” nefăcute ale anului 2019. Poluare, calitatea aerului, noxe, ecologie și protecția mediuluiÎn vreme ce tema poluării a devenit una prioritară în Cluj, întrucât orașul de pe Someș (plin de gunoaie) figurează printre cele mai poluate orașe conform celei mai recente hărți de monitorizare a calități aerului întocmite de New York Times.Cluj-Napoca e campion în nedoritul top al poluării, orașul de pe Someș înregistrând o concentraţie a particulelor periculoase din aer de 1.664 µg/m3 (microgram pe metru cub) într-o oră, valoare considerată extremă.În asemenea circumstanțe nocive, administrația Boc se limitează la a anunța realizarea Planului integrat de calitate a aerului (un fâs pe hârtie):„Planul integrat a fost înaintat spre avizare la Agenția pentru Protecția Mediului Cluj, iar după avizare va fi supus aprobării Consiliului local, urmând să fie pus în aplicare”, se arată în raportul 2019, obiective proiectate în viitor. La pachet, aflăm că a fost întocmită și o nouă hartă a zgomotului:un document care a costat municipalitatea 10.000 de euro, bani publici, și care stârnit nemulțumiri în ședință de dezbatere tocmai pentru că neglija zgomotul cauzat de festivalul Untold, zgomotul cauzat de trafic și alte asemenea cauze ocultate cu bună știință.CITEȘTE ȘI: Harta ZGOMOTULUI din Cluj: Primăria studiază „avioane”, dar ignoră mașinileȘi cam atât despre poluare și zgomot. Scurt și neconvingător. În aceeași cheie sunt enumerate drept realizări alte nefăcute, iar aici putem enumera modernizarea Podului Porțelanului și a Podului Fabricii. Cel din urmă a fost deschis provizoriu, în scop electoral, urmând să fie din nou închis traficului în primăvara lui 2020, iar lucrările la Podul Porțelanului au fost sistate complet din cauza unui zăcământ de sare, descoperit peste noapte și care nu a fost cuprins în studiul geo plătit tot din banii publici. Două poduri, realizate cu jumătăți de măsură, figurează astfel printre „realizările” anului 2019. Toalete publice Un proiect care s-a dovedit câștigător în cadrul bugetării participative din anul 2017, deci de acum 3 ani, în privința amplasării toaletelor ecologice în oraș a fost transferat de pe-un an pe altul: au fost achiziționate 4 toalete. Doar achiziționate.Două dintre acestea au fost montate, abia în 2019, în Baza Sportivă Gheorgheni și în parcul de pe Bdul 1 Decembrie 1918. „Pentru celelalte două toalete automate se lucrează la documnetațiile tehnice în vederea obținerii autorizației de construire”, se arată în raportul prezentat de Primărie. La o adică, autorizațiile pentru noi construcții imobiliare se obțin mai repede decât cele pentru toalete publice.Colectarea selectivă – un dezastru pe teren, o „realizare” pe hârtieProbabil una dintre cele mai însemnate teme în privința protecției mediului și a ecologiei se referă la colectarea selectivă a deșeurilor, pe 4 fracții, proces care a devenit literă de lege de la 1 iulie 2019. După cum știe fiecare clujean, acest proiect s-a dovedit a fi un eșec, iar asta întrucât firmele de salubritate Rosal Grup și Brantner Vers, cu care Primăria colaborează de 15 ani, s-au dovedit incapabile logistic și din punct de vedere al resurselor umane pentru a face față unei asemenea provocări.Dar asta nu a reprezentat un impediment pentru administrația locală, care i-a lăsat pe clujeni cu sacii de gunoi în curte, cu tomberoanele pline de deșeuri, dar nu a ezitat să majoreze tarifele pentru serviciul de salubritate și nivelul maxim pentru amenzi. CITEȘTE ȘI: Colectarea selectivă a gunoaielor sau eșecul administrativ al lui Emil Boc. Și-a făcut-o cu mâna sa…Și lista nefăcutelor enumerate printre relizări poate continua: amenajarea malurilor Someșului, eșec la care și-au dat mâna și Primăria Cluj-Napoca, și Primăria Florești, figurează de asemenea drept o reușită. CITEȘTE ȘI: Someșul gunoaielor, o rușine pentru Cluj-NapocaModernizarea parcurilor, într-un oraș lipsit de spații verzi, este apreciată drept o realizare a anului 2019, dar este proiectată în viitor: parcul Farmec, I.L.Caragiale, 14 Iulie etc. Și, probabil, una dintre cele mai tari dume servite de administrație pe hârtie, negru pe alb, se referă la măsurile de decongestionare a traficului prin realizarea de noi parkinguri: situația este cât se poate de simplă. În 2019 nu a fost dat în folosință măcar un singur nou parking. Toate sunt proiectate pentru anii 2020-2021. În schimb, Primăria a desființat peste 500 de garaje din zona Bdului Nicolae Titulescu pentru a crea locuri de parcare trasate cu creta: „În zona străzii Nicolae Titulescu au fost desființate 506 garaje de pe domeniul public, urmând să fie amenajate 604 locuri de parcare”, arată documentul citat.Prin urmare, noile locuri de parcare abia urmează să fie date în folosință.Când, cum și cui, pe ce criterii, despre asta se vorbește mai puțin.În schimb, Primăria a reușit să demoleze. La asta chiar se pricepe. CITEȘTE ȘI: Ghicitoare de primar: câte parcări poți desena în locul garajelor demolate? Nici măcar unaȘi atunci este cât se poate de rezonabil să vă întrebați ce a relizat Primăria lui Boc în 2019?Bunăoară, slujbașii din administrație au share-uit pe Facebook toate participările primarului lor la conferințe, la emisiuni radiofonice, toate declarațiile sforăitoare în privința unor himere: metrou, tren metropolitan și centură metropolitan, taximetre zburătoare și autobuze fără șofer. Da, și despre noua tehnologie 5 G. Sufocat în trafic, sufocat din cauza gunoaielor și a poluării, sufocat de betoane și devenind un oraș tot mai kitschos, Clujul încearcă să mimeze tehnologizarea. Și pseudo preocuparea pentru ecologie.     sursa capturi: raportdeactivitateemilboc/primariaclujnapoca.ro 

Source link

Facebook Comments Box

Prin Oras

Explorând Farmecul Primăverii: Culoare, Vitalitate și Relaxare într-o Galerie Foto Inspiratoare

Diana Petrescu

Published

on

Primăvara este momentul în care natura se trezește la viață, iar orașele se transformă în adevărate locuri de bucurie și energie. Străzile devin mai aglomerate, iar parcurile își deschid porțile pentru a primi oamenii dornici de relaxare și plimbare, sub razele calde ale soarelui.

În acest sezon, investițiile în zonele verzi din orașele României devin mai vizibile, iar pe rețelele sociale abundă postările cu cele mai frumoase parcuri. De exemplu, pagina de Facebook Iulius, companie cunoscută pentru implicarea în proiecte ce includ grădini urbane, invită la un tur virtual prin parcurile Palas Iași, Iulius Gardens din Iulius Town Timișoara și Iulius Parc din apropierea Iulius Mall Cluj.

La Iași, parcul din centrul orașului, parte integrantă a proiectului mixed-use Palas, strălucește în splendoarea primăverii, oferind un spectacol natural de neuitat. Verdele crud al vegetației, combinat cu albastrul cerului și culorile florilor, îmbracă peisajul într-un cadru pitoresc, atrăgând privirile și inimile vizitatorilor. Aici, prunii roșii, azaleele, cameliile și glicina transformă parcursul prin parcul Palas într-o experiență unică, potrivită atât pentru relaxare, cât și pentru sesiuni de fotografie creative.

În Iulius Parc din apropierea Iulius Mall Cluj, sălciile de pe malul lacului Gheorgheni și restul arborilor strălucesc în verdele lor cel mai frumos din an. Aici, pietonalul suspendat deasupra lacului, pista de ciclism, cea de alergare și aleile încântătoare devin destinații preferate pentru oamenii dornici de mișcare și recreere. Și câteva broaște țestoase și-au găsit aici un adăpost, bucurându-se de soare și liniște în timp ce ies din când în când să se bucure de razele sale blânde.

În Timișoara, Iulius Gardens strălucește în lumina primăverii, transformându-se într-o oază de frumusețe și energie. Culorile verzi dominate, atât în zonele amenajate cu gazon, cât și în jurul lacului sau pe alei, creează un cadru perfect pentru plimbări relaxante și momente petrecute în natură.

Potrivit site-ului www.iuliuscompany.ro, Iulius a investit în parcurile din Iași, Cluj-Napoca și Timișoara peste 18 milioane de euro, grădinile fiind elementul definitoriu al proiectelor sale. La Cluj-Napoca, o nouă grădină va fi amenajată în cadrul proiectului de pe fosta platformă Carbochim, acoperind peste 5 hectare de spațiu verde. Aici, peste 700 de copaci și 100.000 de plante decorative vor încânta privirile, iar o grădină japoneză va aduce aroma sakurei chiar în inima orașului, oferind un spațiu seren pentru plimbări și meditație.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Compania IULIUS susține în continuare dezvoltarea Cluj-Napoca prin investiții ample – VIDEO

Stefania Heinz

Published

on

IULIUS este o companie axată pe dezvoltarea și gestionarea de proiecte de regenerare urbană, aducând în prim plan o experiență solidă de peste 25 de ani în domeniul imobiliar. Investițiile sale, care depășesc 1,2 miliarde de euro, se extind în orașe precum Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava. Aceste proiecte, gândite în formate mixte, integrează grădini urbane, clădiri de birouri premium, zone comerciale și de divertisment, completate de investiții semnificative în infrastructură.

În Cluj-Napoca, IULIUS își continuă angajamentul în dezvoltarea urbană prin intermediul unui proiect amplu de reconversie și regenerare urbană, inițiat pe terenul fostei platforme Carbochim. Această inițiativă, cu o investiție estimată la peste 500 de milioane de euro, vizează revitalizarea unei zone industriale, generând oportunități investiționale, locuri de muncă și contribuind la consolidarea orașului ca un centru urban modern și atrăgător pentru rezidenți și investitori.

IULIUS: Dezvoltarea Urbană ca Motor al Transformării Sociale și Economice

IULIUS este o prezență solidă în domeniul dezvoltării urbane, oferind o vastă experiență de peste 25 de ani în sectorul imobiliar, cu investiții semnificative în mai multe orașe cheie din România, printre care Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava, cu un total care depășește 1,2 miliarde de euro. Compania este renumită pentru proiectele sale inovatoare, care îmbină cu succes spațiile comerciale, de birouri și de agrement, însoțite de importante contribuții la infrastructură.

Unul dintre proiectele emblemă este Palas Iași, primul ansamblu mixt din România, inaugurat în 2012, care a devenit un punct de referință nu doar pentru Iași, ci și pentru regiunea înconjurătoare și Republica Moldova. Cu o investiție de peste , Palas Iași a adus împreună funcțiuni de retail, birouri și divertisment, înconjurând o grădină urbană care a devenit un hub comunitar. Modelul a fost replicat apoi la Timișoara, cu Iulius Town, inaugurat în 2019, un proiect mixt impresionant care a transformat o zonă urbană subevaluată, reconectând-o cu orașul și oferind noi oportunități de dezvoltare.

Prin intermediul conceptului United Business Center, IULIUS a dezvoltat 15 clădiri de birouri premium în orașele pe care le deservesc, atrăgând peste 130 de companii multinaționale, cu un total de aproximativ 25.000 de angajați. În total, proiectele IULIUS au creat peste 35.000 de locuri de muncă, inclusiv în domeniul comercial.

În plus, proiectele dezvoltate de IULIUS nu se limitează doar la aspectul comercial, ci oferă și o varietate de experiențe de divertisment, atrăgând peste 70 de milioane de vizite anual. Aceste proiecte includ peste 310.000 de metri pătrați de spații comerciale, găzduind peste 1.000 de branduri internaționale, naționale și locale, precum și parcuri amenajate de la zero, care au devenit adăpost pentru numeroase evenimente culturale și artistice.

Un alt aspect semnificativ al proiectelor IULIUS este angajamentul lor față de sustenabilitate și infrastructură. Compania a investit masiv în soluții de trafic, conectivitate și mobilitate alternativă, inclusiv piste pentru biciclete, locuri de parcare pentru biciclete și stații de încărcare pentru mașini electrice. În plus, IULIUS continuă să dezvolte proiecte care să reconecteze comunitățile cu orașele lor, inclusiv prin investiții în parcuri și alte spații verzi.

Prin aceste eforturi continue, IULIUS demonstrează nu doar capacitatea de a remodela peisajul urban, ci și de a crea valoare adăugată pentru orașele în care operează, contribuind la dezvoltarea economică și socială a acestora și la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Natura din orașe. La Cluj, sunt relocați arbori de pe fosta platformă Carbochim pentru replantarea lor într-un viitor proiect mixt.

Stefania Heinz

Published

on

Studiile arată că peste 50% din populația planetei locuiește în prezent în zone urbane, iar până în 2050, 68% din populația mondială va locui în orașe. Astfel, este de o importanță incontestabilă ca orașele să includă suficiente areale verzi, indiferent că este vorba despre cartiere moderne din Barcelona, Londra, Viena sau Cluj-Napoca. Din fericire, nevoia de a fi în contact cu natura pentru a duce o viață sănătoasă din punct de vedere fizic și emoțional este un concept tot mai des promovat nu doar de medici, dar și susținut de arhitecți, proiectanți urbani și dezvoltatori de proiecte de regenerare urbană. Aceștia din urmă includ în planurile proiectelor lor parcuri special amenajate cu gazon, arbori și plante decorative care oferă locuitorilor zone de relaxare, stimulează coeziunea și relațiile sociale și contribuie la sporirea gradului de atractivitate a orașelor.

Pentru a le realiza, în unele situații se recurge la achiziționarea și plantarea de copaci noi, tineri, însă există și varianta de a folosi ceea ce natura oferă deja și anume arborii mai „bătrâni”, dar care sunt viabili pentru relocarea în noile amplasamente. Astfel de proceduri de transplantare a arborilor sunt mai puțin întâlnite în România, în special când vine vorba de copaci înalți, cu un coronament bogat și greu de transplantat.

Iulius a relocat 74 de arbori de pe platforma Carbochim pentru a-i replanta în viitorul proiect

În România, Iulius este dezvoltatorul real-estate care a construit parcuri de la zero în proiectele sale de regenerare urbană – Palas Iași și Iulius Town Timișoara –, acolo unde spațiile verzi nu existau, iar acestea s-au transformat în locuri îndrăgite de oameni, care aduc împreună natura și comunitatea. Aceeași companie a amenajat și parcul de la Iulius Mall Cluj, care adună oamenii pentru evenimente și relaxare pe malul lacului. Iulius pregătește deja și parcul dintr-un nou proiect pe care îl va realiza în oraș, unul dintre cele mai mari din țară, ce va fi construit pe amplasamentul fostei fabrici Carbochim. Spațiile verzi amenajate prin acest proiect ar urma să depășească 5 hectare. Pe platformă, printre clădirile industriale, într-o mare pondere în degradare, nefiind utilizate, se aflau și un număr de 156 de copaci, care au fost supuși unui studiu arboricol pentru a se decide câți dintre ei pot fi păstrați și relocați într-o pepinieră până vor reveni în cadrul proiectului mixed-use. Studiul a fost realizat de Conf. Dr. Horia Dan Vlasin de la Facultatea de Silvicultură și Cadastru din cadrul USAMV Cluj-Napoca, care a decis că peste 120 de copaci sunt posibil de transplantat: ,,Criteriile de relocare au fost în primul rând specia, iar pe platforma Carbochim au fost atât specii de rășinoase, cât și specii de foioase. Am ținut cont de caracterul estetic al arborilor, de starea lor de sănătate și, implicit, și de posibilitatea de transplantare și de mutare a acestora. Teoretic, vârsta până la care pot fi extrași arborii și replantați este nelimitată, atât timp cât arborele este relocat fără a fi deranjat sistemul radicelar și cu balot de pământ, care face prinderea acestuia mult mai ușoară în noua locație.”

Până în prezent, au fost transplantați 74 de arbori în pepiniera Iulius din cadrul Stațiunii de Cercetare Horticolă USAMV, urmând să se întâmple la fel și cu restul de arbori sănătoși. ,,Relocarea arborilor nu este un proces des întâlnit. În ultimii ani, s-a recurs la relocarea unor arbori de dimensiuni mai mici, mai ales pentru spațiile verzi. Arbori atât de mari nu știu să se fi relocat, cel puțin la noi în Cluj. Bineînțeles, eforturile sunt destul de mari pentru relocare, în schimb, practic, viața acelui arbore va continua și, în plus, nu se așteaptă mult timp pentru a crește, pentru a oferi umbră, pentru a oferi peisaj pentru cetățeni”, a adăugat Conf. Dr. Ing. Horia Dan Vlasin.

Specialiștii au folosit utilaje speciale și s-au asigurat că sănătatea arborilor nu este afectată în niciun fel, mai ales că este vorba de arbori care ajung la o înălțime de 13 m și o greutate de 6-8 tone.

default

Arborii relocați au intrat în vegetație

Printre speciile de arbori care au fost mutați deja se numără tei paltini, brazi argintii, molizi, pruni roșii, magnolii și mesteceni. ,,Am început pregătirea recoltării din ianuarie 2023, atunci când am realizat primele lucrări la nivelul rădăcinilor. Au rămas așa timp de un an de zile, iar relocarea efectivă a început în ianuarie 2024, moment optim pentru astfel de lucrări, întrucât plantele se află într-un repaus vegetativ. Ca și procedură, au fost realizate săpături la rădăcină, cu un diametru de 2,5 metri și adâncime sub nivelul ultimei rădăcini, de aproximativ 1 metru. A urmat balotarea cu iută și plasă, pentru a ține pământul pe rădăcini, ulterior fiind efectiv transplantați. A fost un proces îndelungat și dificil, dar rezultatul este unul pe măsură, pentru că arborii au intrat deja în vegetație, a explicat Călin Revnic, Inginer Horticol IULIUS.

Arborii s-au alăturat altor 600 de copaci care se aclimatizează în pepinieră, din specii precum platani, tei, ginkgo biloba, castani, stejari piramidali, arbori de cauciuc, carpeni, arțari, duzi, liriodendron și metasequoia, care vor oferi umbră în noul parc pe care îl va avea Clujul. Pe lângă zona verde amenajată de aproximativ 5 hectare, proiectul va include și alte funcțiuni precum: spații de retail, office, rezidențial, entertainment și un centru de arte performative. Investiția se ridică la aproximativ jumătate de miliard de euro.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite