Connect with us

Prin Oras

Să-și fi tras Boc lege în Parlamentul României în favoarea investitorilor privați, nu a interesului public? Funcția de arhitect-șef din comune, orașe și municipii ar putea fi ocupată și de cei care nu sunt de meserie. Trăiască Urbanismul de Cumetrie!

Alex Campian

Published

on

Să-și fi tras Boc lege în Parlamentul României în favoarea investitorilor privați, nu a interesului public? Funcția de arhitect-șef din comune, orașe și municipii ar putea fi ocupată și de cei care nu sunt de meserie. Trăiască Urbanismul de Cumetrie!

Funcția de arhitect-șef din comune, orașe și municipii ar putea fi ocupată de ingineri, dar și de ingineri economiști, iar arhitectul șef poate să nu mai fie funcționar public, ci angajat al asociațiilor de comune/orașe/municipii, potrivit unui proiect de lege care va intra mâine la vot final în plenul Camerei Deputaților. Proiectul reprezintă de fapt aprobarea unei Ordonanțe de Urgență date în luna iunie de Guvernul Cîțu. Să-și fi tras Boc lege în Parlamentul României în favoarea investitorilor privați, nu a interesului public? Nu ar fi pentru prima dată. În fond, ca să-și țină Untold-ul amicul său Buta, i-a tras cu complicitatea lui Cîțu o lege specială în plină dezvoltare a valului patru al pandemiei de Covid-19.CITEȘTE: La mulţi ani, Bogdan Buta! #Echipacâştigătoare a făcut și o lege pentru tine!dacă pentru un festival și-a încordat mușchii Emil Boc, oare ce ar face pentru amicii săi imobiliarii de cumetrie, nu cumva i-ar ascunde mizeriile sub preșul mare al unei legi trecute prin Parlament prin care orice țâști-bâști poate ajunge arhitect-șef al unui UAT? Doar are la Cluj-Napoca un ”corijent” pe care s-a străduit să-l bage în pită.În 2017, Claudius-Daniel Pop, angajat la urbanism și fiul unui funcționar cu state vechi în Primăria Cluj, numit în acel an arhitect-șef interimar de către primarul Emil Boc, a candidat singur pe post și a luat concursul oranizat a doua oară pentru conduce Direcțía de Urbanism a municipalității clujene. Aceasta după ce a picat cu 5 același concurs organizat în luna mai a aceluiași an.CITEȘTE: Dacă n-ai reușit, continuă. Emil Boc te vrea. Funcționarul numit arhitect-șef a luat concursul de șef al Direcției de Urbanism a PrimărieiPreședintele Ordinului Arhitecților din România, Alexandru Găvozdea, a cerut amendarea proiectului de lege în comisii, astfel încât să se scoată măcar profesia de inginer economist din ecuație, iar funcția de arhitect șef să fie ocupată exclusiv de funcționari publici, ca să poată fi trași la răspundere, dar amendamentele au fost ignorate.Alexandru Găvozdea, președintele Ordinului arhitecților din România avertizează că, dacă va rămâne în această formă, legea va duce la dezvoltare haotică, în favoarea investitorilor privați, nu a interesului public.Proiectul de Legea vizează aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79/2021 pentru modificarea Legii nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. Acesta a fost deja adoptat de Senat.În linii mari aceasta prevede următoarele:În vederea profesionalizării și asigurării structurilor de specialitate necesare dezvoltării coerente și durabile, orașele și comunele care nu pot asigura organizarea structurii de specialitate în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului în cadrul aparatului propriu, pot constitui asociații de dezvoltare intercomunitară, constituite în condițiile legii, împreună cu alte comune, orașe sau municipii, în vederea asigurării furnizării în comun a serviciilor publice privind planificarea urbană și teritorială, eliberarea certificatelor de urbanism și a autorizaţiilor de construire. Specialiștii din cadrul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, care prestează servicii în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, exercită prerogative de putere publică și pot semna documentele emise sau întocmite în numele autorităţilor administraţiei publice locale pentru care asigură serviciile publice respective.Pentru comunele care nu pot asigura ocuparea funcției de arhitect șef și nu aparțin unei asociații de dezvoltare intercomunitară, constituite în condițiile legii, în vederea furnizării în comun a serviciilor publice privind planificarea urbană și teritorială, eliberarea certificatelor de urbanism și a autorizaţiilor de construire, atribuțiile arhitectului-şef vor fi îndeplinite de către un funcționar public definitiv din aparatul de specialitate al primarului, absolvent al cursurilor de formare profesională continuă de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi autorizării construcțiilor.Atribuțiile pot fi îndeplinite și de către structura de specialitate de la nivel județean, sau a municipiului București, pentru sectoarele acestuia, pe bază de convenție.”Funcția de arhitect-şef este ocupată, în condițiile legii, de un funcționar public, având formația profesională după cum urmează:a) de arhitect diplomat sau urbanist diplomat, arhitect sau urbanist absolvent cu licență și master ori studii postuniversitare în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului, la nivelul județelor, municipiilor reședință de județ, municipiului București și sectoarelor municipiului București;b) de arhitect diplomat, urbanist diplomat sau de conductor arhitect, precum și de inginer în domeniul construcțiilor sau inginer cu specialitatea inginerie economică în construcții, absolvenți ai cursurilor de formare profesională continuă de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și autorizării construcțiilor, la nivelul municipiilor, altele decât cele prevăzute la lit. a) și orașelor;c) de arhitect diplomat, urbanist diplomat sau de conductor arhitect, precum și de inginer sau subinginer în domeniul construcțiilor sau inginer cu specialitatea inginerie economică în construcții, absolvenți ai cursurilor de formare profesională continuă de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și autorizării construcțiilor, la nivelul comunelor.(Persoanele prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) care au formaţia profesională de inginer sau subinginer în domeniul construcțiilor sau inginer cu specialitatea inginerie economică în construcții și care au promovat concursul pentru ocuparea funcției publice, dar nu au studii în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului, au obligația să absolve cursurile de formare profesională specifice organizate de Institutul Național de Administrație în colaborare cu Registrul Urbaniștilor din România, sub coordonarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în termen de maximum un an de la numire, sub sancțiunea eliberării din funcția publică.De ce a aprobat Guvernul aceste modificăriPotrivit expunerii de motive, Guvernul Cîțu susține că a aprobat aceste modificări pentru că foarte multe localități nu găsesc arhitecți să angajeze.Motivele expuse de Guvern sunt următoarele:din cele 41 de județe, funcția de arhitect-şef este ocupată pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată în doar 27 de județe, din cele 103 municipii funcţia de arhitect-şef este ocupată pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată în doar 54 de municipii, din cele 6 sectoare ale municipiului București, în 4 sectoare este ocupată pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată funcția de arhitect-şef, în cele 216 orașe funcția de arhitect-şef este ocupată pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată în 76 de orașe, iar din cele 2.862 de comune, funcția de arhitect-şef este ocupată pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată în doar 19 dintre acestea.la nivel național există 3 județe în cadrul cărora funcția de arhitect șef nu este ocupată pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată, respectiv Gorj, Buzău și Ialomița, în nicio unitate administrativ-teritorială.luând în considerare lipsa de arhitecți șefi la nivelul unităților administrativ teritoriale, fapt care creează impedimente majore în întocmirea documentațiilor prevăzute de lege pentru elaborarea planurilor urbanistice generale, zonale și de detaliu, în emiterea avizelor de oportunitate pentru elaborarea planurilor urbanistice zonale inițiate de investitorii privați, în emiterea certificatelor de urbanism și autorizaţiilor de construire/desființare, generându-se un blocaj important în implementarea investițiilor private și publice, inclusiv realizate cu fonduri europene,neadoptarea unor măsuri urgente în vederea soluționării conduce la blocaje în ceea ce privește desfășurarea activității autorităţilor administrației publice locale de autorizare a construcțiilor și realizare a investițiilor indiferent de sursele de finanțare ale acestora, fonduri private sau fonduri publice, naționale sau europene, iar aceste blocaje generează riscul ca investitorii vătămaţi în drepturile lor să se îndrepte în justiție împotriva autorităţilor administrației publice localeprin neexercitarea atribuțiilor specifice, nu se poate asigura îndeplinirea obligației statului de garantare a dreptului constituțional al cetăţenilor la un mediu sănătos și la proprietate.Ce efecte nocive areAlexandru Găvozdea, președintele Ordinului Arhitecților din România, este de părere că funcția de arhitect șef nu poate fi ocupată de cineva fără studii în domeniu deoarece persoana respectivă trebuie să poată citi, înțelege și emite judecăți pe planuri de urbanism generale, zonale și de detaliu, ceea ce nu va putea face fără pregătirea necesară.”Nu e bine pentru că se permite ocuparea funcției publice de specialitate cu persoane care nu au această specialitate nici dobândită prin studii, nici calificată în alt fel și atestată, ceea ce periclitează întreaga activitate a arhitecților șefi respectivi, care nu este doar una de emitere a certificatelor de urbanism și autorizație de construire, ci și planificare a dezvoltării pe termen mediu și lung a localităților și lucrul ăsta nu se poate face fără să te pricepi la acest domeniu. Poate un inginer economist să fie arhitect șef la fel cum poate un absolvent de științe politice sau un IT-ist să prescrie tratamente medicale sau să ne opereze pe cord. Nu pot să mă exprim cu privire la modul de dezvoltare al unei localități dacă eu nu știu ce presupune dezvoltarea urbanistică pentru că nu am învățat niciodată lucrul acesta și nici nu pot să cer dreptul de a mă exprima, de a lua decizii, de a semna documente administrative sub promisiunea că undeva, în următoarele 12 luni sau mai mult voi face niște cursuri de formare profesională. Nu există niciun fel de elemente în programa facultăților de inginerie economică care să pregătească un asemenea absolvent pentru a ocupa funcția de arhitect-șef. Realitatea este că nici măcar pentru absolvenții de arhitectură și urbanism, absolvirea facultății nu este o garanție a competenței de a fi arhitect șef. De aceea a fost instituit acel atestat al Registrului Urbaniștilor, care prin această Ordonanță se elimină și care este esențial”, a explicat Găvozdea pentru HotNews.ro.A doua problemă semnalată este că funcția de arhitect șef poate fi prestată în interiorul unor structuri asociative ale comunelor, orașelor și municipiilor de persoane care nu sunt funcționari publici și nu au răspunderea asociată.”În al doilea rând este problematic că se propune ca această funcție să fie exercitată de către personal angajat prin asociațiile orașelor, municipiilor sau comunelor care sunt asociații de drept privat, ceea ce scoate de fapt responsabilitatea acestui act al funcționarului public de pe traseul de responsabilitate din administrația publică cu buclă prin zona privată, astfel că în acest fel nu mai este garantată responsabilitatea celor care semnează actele administrative. În felul acesta eventualele pagube produse de aceste acte administrative nu mai pot fi aduse înapoi pe traseul de responsabilitate al administrației publice locale care în mod normal trebuie să răspundă pentru acest lucru. Practic dându-se responsabilitatea de funcție publică afectează grav interesul public pe care trebuie să-l apere o funcție publică”, a mai explicat Găvozdea.Președintele Ordinului Arhitecților spune că, adoptată în această formă, legea va duce la haos, iar interesul investitorilor privați va prima în fața interesului public.”Consecințele vor fi acelea că în unitățile administrativ teritoriale în care postul va fi ocupat de persoane fără pregătire sau o pregătire care nu este temeinică se vor lua decizii cu privire la dezvoltarea mediului construit care să nu fie în interesul public ci împotriva sa, care să nu fie corelate unele cu altele și cu imaginea globală, cu strategia de dezvoltare a așezării și care de fapt să degradeze prin intervenții greșite, dăunătoare, mediul construit lucru care o dată făcut își continuă efectele nocive asupra vieții noastre timp de zeci, chiar 100 de ani”, a mai spus Găvozdea.Se merge pe o prezentare apocalipticăAcesta acuză că cifrele prezentate de inițiatorii Ordonanței de urgență, că ar fi mii de comune fără arhitect șef, sunt false.”Este o realitate că undeva spre jumătate din posturile de arhitect șef constituite la nivelul țării sunt în acest moment vacante, însă nu este vorba despre numerele pe care le-au avansat inițiatorii Ordonanței de urgență. Ci este vorba de o fracție de 1 la 10 din numerele avansate. Nu este vorba de circa 5000 de posturi care ar fi necesare pentru 3.800 de UAT-uri din țară, este vorba doar despre un pic peste 450 de posturi de arhitect șef constituite astăzi în organigramele primăriilor din țară și CJ-urile, din care circa jumătate sunt ocupate în acest moment. Iar pentru celelalte există evident un număr semnificativ, de peste 12.000 de specialiști existenți, care pot fi folosiți ca bazin de selecție. Se pedalează în continuare pe o prezentare apocaliptică, în care 2.800 de comune din țară nu au arhitect șef. Da, așa este, dar nici nu și-au pus problema 2.400 dintre ele, vreodată, dacă au sau nu au nevoie de arhitect șef pentru că 94% au mai puțin 10 certificate de urbanism pe lună emise pe teritoriul lor. La o încărcare de muncă de 2-3 ore pentru un certificat de urbanism nu ar justifica niciodată un post de arhitect șef. 75% dintre ele nu au mai mult de 1 certificat de urbanism pe lună emis, deci nu există deloc această nevoie. Nu poate ține o comună care nu generează dezvoltare un job suplimentar un job suplimentar și plătit”, a explicat Găvozdea.Acesta spune că de multe ori posturile libere de arhitect șef nu sunt ocupate din cauza presiunilor uriașe pe acest job, de la primari și dezvoltatori imobiliari, iar acolo unde chiar s-au organizat concursuri serioase și nu a venit nimeni, există soluții, de exemplu serviciul să fie prestat de Consiliul Județean.”De ce aceste posturi nu sunt ocupate? Nu ține de numărul de specialiști existenți ci de presiunea asupra unei asemenea funcții, mai ales în polii de creștere și comunele alăturate polilor de creștere. Este un job dur să fii arhitect șef într-o zonă cu multă activitate, iar în bună măsură pentru asemenea funcții nici nu se organizează concursuri. Sunt însă și situații în care aceste posturi efectiv nu sunt ocupate chiar dacă se organizează concursuri. Soluțiile nu sunt unele paușale, universale, este un pachet de soluții. În unele zone aceste funcții pot fi preluate de arhitectul șef al județului. Sunt câteva județe unde acest lucru funcționează foarte bine. În alte părți o asociere de mai multe comune sau comune cu orașe pot să pună resursele la un loc și este o soluție. Pot exista și alte soluții, ne-am oferit să discutăm și să analizăm aceste lucruri împreună cu cei care resimt această nevoie, primarii comunelor orașelor și municipiilor, însă ofertele noastre au rămas fără ecou”, a mai declarat Găvozdea.În prezent, în comunele unde nu este arhitect-șef, această funcție putea fi asigurată prin convenție de către Consiliul Județean. Din 2011, acest lucru se putea face și prin AD-uri care puteau împreună să-și organizeze un astfel de serviciu.   

Source link

Facebook Comments Box

Prin Oras

Explorând Farmecul Primăverii: Culoare, Vitalitate și Relaxare într-o Galerie Foto Inspiratoare

Diana Petrescu

Published

on

Primăvara este momentul în care natura se trezește la viață, iar orașele se transformă în adevărate locuri de bucurie și energie. Străzile devin mai aglomerate, iar parcurile își deschid porțile pentru a primi oamenii dornici de relaxare și plimbare, sub razele calde ale soarelui.

În acest sezon, investițiile în zonele verzi din orașele României devin mai vizibile, iar pe rețelele sociale abundă postările cu cele mai frumoase parcuri. De exemplu, pagina de Facebook Iulius, companie cunoscută pentru implicarea în proiecte ce includ grădini urbane, invită la un tur virtual prin parcurile Palas Iași, Iulius Gardens din Iulius Town Timișoara și Iulius Parc din apropierea Iulius Mall Cluj.

La Iași, parcul din centrul orașului, parte integrantă a proiectului mixed-use Palas, strălucește în splendoarea primăverii, oferind un spectacol natural de neuitat. Verdele crud al vegetației, combinat cu albastrul cerului și culorile florilor, îmbracă peisajul într-un cadru pitoresc, atrăgând privirile și inimile vizitatorilor. Aici, prunii roșii, azaleele, cameliile și glicina transformă parcursul prin parcul Palas într-o experiență unică, potrivită atât pentru relaxare, cât și pentru sesiuni de fotografie creative.

În Iulius Parc din apropierea Iulius Mall Cluj, sălciile de pe malul lacului Gheorgheni și restul arborilor strălucesc în verdele lor cel mai frumos din an. Aici, pietonalul suspendat deasupra lacului, pista de ciclism, cea de alergare și aleile încântătoare devin destinații preferate pentru oamenii dornici de mișcare și recreere. Și câteva broaște țestoase și-au găsit aici un adăpost, bucurându-se de soare și liniște în timp ce ies din când în când să se bucure de razele sale blânde.

În Timișoara, Iulius Gardens strălucește în lumina primăverii, transformându-se într-o oază de frumusețe și energie. Culorile verzi dominate, atât în zonele amenajate cu gazon, cât și în jurul lacului sau pe alei, creează un cadru perfect pentru plimbări relaxante și momente petrecute în natură.

Potrivit site-ului www.iuliuscompany.ro, Iulius a investit în parcurile din Iași, Cluj-Napoca și Timișoara peste 18 milioane de euro, grădinile fiind elementul definitoriu al proiectelor sale. La Cluj-Napoca, o nouă grădină va fi amenajată în cadrul proiectului de pe fosta platformă Carbochim, acoperind peste 5 hectare de spațiu verde. Aici, peste 700 de copaci și 100.000 de plante decorative vor încânta privirile, iar o grădină japoneză va aduce aroma sakurei chiar în inima orașului, oferind un spațiu seren pentru plimbări și meditație.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Compania IULIUS susține în continuare dezvoltarea Cluj-Napoca prin investiții ample – VIDEO

Stefania Heinz

Published

on

IULIUS este o companie axată pe dezvoltarea și gestionarea de proiecte de regenerare urbană, aducând în prim plan o experiență solidă de peste 25 de ani în domeniul imobiliar. Investițiile sale, care depășesc 1,2 miliarde de euro, se extind în orașe precum Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava. Aceste proiecte, gândite în formate mixte, integrează grădini urbane, clădiri de birouri premium, zone comerciale și de divertisment, completate de investiții semnificative în infrastructură.

În Cluj-Napoca, IULIUS își continuă angajamentul în dezvoltarea urbană prin intermediul unui proiect amplu de reconversie și regenerare urbană, inițiat pe terenul fostei platforme Carbochim. Această inițiativă, cu o investiție estimată la peste 500 de milioane de euro, vizează revitalizarea unei zone industriale, generând oportunități investiționale, locuri de muncă și contribuind la consolidarea orașului ca un centru urban modern și atrăgător pentru rezidenți și investitori.

IULIUS: Dezvoltarea Urbană ca Motor al Transformării Sociale și Economice

IULIUS este o prezență solidă în domeniul dezvoltării urbane, oferind o vastă experiență de peste 25 de ani în sectorul imobiliar, cu investiții semnificative în mai multe orașe cheie din România, printre care Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava, cu un total care depășește 1,2 miliarde de euro. Compania este renumită pentru proiectele sale inovatoare, care îmbină cu succes spațiile comerciale, de birouri și de agrement, însoțite de importante contribuții la infrastructură.

Unul dintre proiectele emblemă este Palas Iași, primul ansamblu mixt din România, inaugurat în 2012, care a devenit un punct de referință nu doar pentru Iași, ci și pentru regiunea înconjurătoare și Republica Moldova. Cu o investiție de peste , Palas Iași a adus împreună funcțiuni de retail, birouri și divertisment, înconjurând o grădină urbană care a devenit un hub comunitar. Modelul a fost replicat apoi la Timișoara, cu Iulius Town, inaugurat în 2019, un proiect mixt impresionant care a transformat o zonă urbană subevaluată, reconectând-o cu orașul și oferind noi oportunități de dezvoltare.

Prin intermediul conceptului United Business Center, IULIUS a dezvoltat 15 clădiri de birouri premium în orașele pe care le deservesc, atrăgând peste 130 de companii multinaționale, cu un total de aproximativ 25.000 de angajați. În total, proiectele IULIUS au creat peste 35.000 de locuri de muncă, inclusiv în domeniul comercial.

În plus, proiectele dezvoltate de IULIUS nu se limitează doar la aspectul comercial, ci oferă și o varietate de experiențe de divertisment, atrăgând peste 70 de milioane de vizite anual. Aceste proiecte includ peste 310.000 de metri pătrați de spații comerciale, găzduind peste 1.000 de branduri internaționale, naționale și locale, precum și parcuri amenajate de la zero, care au devenit adăpost pentru numeroase evenimente culturale și artistice.

Un alt aspect semnificativ al proiectelor IULIUS este angajamentul lor față de sustenabilitate și infrastructură. Compania a investit masiv în soluții de trafic, conectivitate și mobilitate alternativă, inclusiv piste pentru biciclete, locuri de parcare pentru biciclete și stații de încărcare pentru mașini electrice. În plus, IULIUS continuă să dezvolte proiecte care să reconecteze comunitățile cu orașele lor, inclusiv prin investiții în parcuri și alte spații verzi.

Prin aceste eforturi continue, IULIUS demonstrează nu doar capacitatea de a remodela peisajul urban, ci și de a crea valoare adăugată pentru orașele în care operează, contribuind la dezvoltarea economică și socială a acestora și la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Natura din orașe. La Cluj, sunt relocați arbori de pe fosta platformă Carbochim pentru replantarea lor într-un viitor proiect mixt.

Stefania Heinz

Published

on

Studiile arată că peste 50% din populația planetei locuiește în prezent în zone urbane, iar până în 2050, 68% din populația mondială va locui în orașe. Astfel, este de o importanță incontestabilă ca orașele să includă suficiente areale verzi, indiferent că este vorba despre cartiere moderne din Barcelona, Londra, Viena sau Cluj-Napoca. Din fericire, nevoia de a fi în contact cu natura pentru a duce o viață sănătoasă din punct de vedere fizic și emoțional este un concept tot mai des promovat nu doar de medici, dar și susținut de arhitecți, proiectanți urbani și dezvoltatori de proiecte de regenerare urbană. Aceștia din urmă includ în planurile proiectelor lor parcuri special amenajate cu gazon, arbori și plante decorative care oferă locuitorilor zone de relaxare, stimulează coeziunea și relațiile sociale și contribuie la sporirea gradului de atractivitate a orașelor.

Pentru a le realiza, în unele situații se recurge la achiziționarea și plantarea de copaci noi, tineri, însă există și varianta de a folosi ceea ce natura oferă deja și anume arborii mai „bătrâni”, dar care sunt viabili pentru relocarea în noile amplasamente. Astfel de proceduri de transplantare a arborilor sunt mai puțin întâlnite în România, în special când vine vorba de copaci înalți, cu un coronament bogat și greu de transplantat.

Iulius a relocat 74 de arbori de pe platforma Carbochim pentru a-i replanta în viitorul proiect

În România, Iulius este dezvoltatorul real-estate care a construit parcuri de la zero în proiectele sale de regenerare urbană – Palas Iași și Iulius Town Timișoara –, acolo unde spațiile verzi nu existau, iar acestea s-au transformat în locuri îndrăgite de oameni, care aduc împreună natura și comunitatea. Aceeași companie a amenajat și parcul de la Iulius Mall Cluj, care adună oamenii pentru evenimente și relaxare pe malul lacului. Iulius pregătește deja și parcul dintr-un nou proiect pe care îl va realiza în oraș, unul dintre cele mai mari din țară, ce va fi construit pe amplasamentul fostei fabrici Carbochim. Spațiile verzi amenajate prin acest proiect ar urma să depășească 5 hectare. Pe platformă, printre clădirile industriale, într-o mare pondere în degradare, nefiind utilizate, se aflau și un număr de 156 de copaci, care au fost supuși unui studiu arboricol pentru a se decide câți dintre ei pot fi păstrați și relocați într-o pepinieră până vor reveni în cadrul proiectului mixed-use. Studiul a fost realizat de Conf. Dr. Horia Dan Vlasin de la Facultatea de Silvicultură și Cadastru din cadrul USAMV Cluj-Napoca, care a decis că peste 120 de copaci sunt posibil de transplantat: ,,Criteriile de relocare au fost în primul rând specia, iar pe platforma Carbochim au fost atât specii de rășinoase, cât și specii de foioase. Am ținut cont de caracterul estetic al arborilor, de starea lor de sănătate și, implicit, și de posibilitatea de transplantare și de mutare a acestora. Teoretic, vârsta până la care pot fi extrași arborii și replantați este nelimitată, atât timp cât arborele este relocat fără a fi deranjat sistemul radicelar și cu balot de pământ, care face prinderea acestuia mult mai ușoară în noua locație.”

Până în prezent, au fost transplantați 74 de arbori în pepiniera Iulius din cadrul Stațiunii de Cercetare Horticolă USAMV, urmând să se întâmple la fel și cu restul de arbori sănătoși. ,,Relocarea arborilor nu este un proces des întâlnit. În ultimii ani, s-a recurs la relocarea unor arbori de dimensiuni mai mici, mai ales pentru spațiile verzi. Arbori atât de mari nu știu să se fi relocat, cel puțin la noi în Cluj. Bineînțeles, eforturile sunt destul de mari pentru relocare, în schimb, practic, viața acelui arbore va continua și, în plus, nu se așteaptă mult timp pentru a crește, pentru a oferi umbră, pentru a oferi peisaj pentru cetățeni”, a adăugat Conf. Dr. Ing. Horia Dan Vlasin.

Specialiștii au folosit utilaje speciale și s-au asigurat că sănătatea arborilor nu este afectată în niciun fel, mai ales că este vorba de arbori care ajung la o înălțime de 13 m și o greutate de 6-8 tone.

default

Arborii relocați au intrat în vegetație

Printre speciile de arbori care au fost mutați deja se numără tei paltini, brazi argintii, molizi, pruni roșii, magnolii și mesteceni. ,,Am început pregătirea recoltării din ianuarie 2023, atunci când am realizat primele lucrări la nivelul rădăcinilor. Au rămas așa timp de un an de zile, iar relocarea efectivă a început în ianuarie 2024, moment optim pentru astfel de lucrări, întrucât plantele se află într-un repaus vegetativ. Ca și procedură, au fost realizate săpături la rădăcină, cu un diametru de 2,5 metri și adâncime sub nivelul ultimei rădăcini, de aproximativ 1 metru. A urmat balotarea cu iută și plasă, pentru a ține pământul pe rădăcini, ulterior fiind efectiv transplantați. A fost un proces îndelungat și dificil, dar rezultatul este unul pe măsură, pentru că arborii au intrat deja în vegetație, a explicat Călin Revnic, Inginer Horticol IULIUS.

Arborii s-au alăturat altor 600 de copaci care se aclimatizează în pepinieră, din specii precum platani, tei, ginkgo biloba, castani, stejari piramidali, arbori de cauciuc, carpeni, arțari, duzi, liriodendron și metasequoia, care vor oferi umbră în noul parc pe care îl va avea Clujul. Pe lângă zona verde amenajată de aproximativ 5 hectare, proiectul va include și alte funcțiuni precum: spații de retail, office, rezidențial, entertainment și un centru de arte performative. Investiția se ridică la aproximativ jumătate de miliard de euro.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite