Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca lansează cel mai amplu proiect de infrastructură academică și de cercetare medicală din Sud-Estul Europei. Proiectul, în valoare totală de 255 milioane de lei, presupune construirea unui centru integrat cu două corpuri conform clujcapitala,ro:

• Corp A – Centrul de simulare, training și cercetare (208 milioane lei, finanțat din sursele proprii ale universității)

• Corp B – Biblioteca universitară (47 milioane lei, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență, PNRR)

Corpul A va fi dedicat dezvoltării competențelor practice ale studenților și rezidenților, prin simulări medicale, chirurgie experimentală și training în diverse specialități. Corpurile sunt conectate într-o clădire cu suprafață construită totală de 17.000 mp, din care 13.000 mp pentru Corpul A și 3.900 mp pentru Corpul B – biblioteca modernă.

Președintele UMF Cluj, profesorul coordonator al proiectului, a subliniat că centrul va include spații pentru stomatologie, chirurgie experimentală, simulare medicală, realitate virtuală, robotică și laparoscopie, precum și amfiteatre și zone de studiu pentru studenți. Etajul retras va găzdui patru amfiteatre cu 150 de locuri fiecare, iar biblioteca va avea 246 de locuri pentru lectură și studiu, inclusiv spații de relaxare și socializare.

Centrul va integra tehnologii de ultimă generație:

• simulatoare virtuale pentru chirurgie robotică, neurochirurgie și ecografie cardiacă

• manechine pentru proceduri clinice complexe

• săli de microchirurgie, laboratoare de procesare probe și aparatură imagistică avansată (micro-CT, ecograf)

• infrastructură pentru educație în urgențe, pediatrie și naștere

Contractul de proiectare și execuție a fost atribuit companiei Construcții Erbașu SA, durata totală fiind de 39 de luni. Biblioteca (Corp B) va fi finalizată până în august 2026, iar centrul de simulare (Corp A) până în august 2028. Proiectul include și măsuri de eficiență energetică și sustenabilitate, cum ar fi 214 panouri fotovoltaice și infrastructură pentru fluide medicale.

Prin acest centru, UMF Cluj consolidează formarea profesională și educația medicală la standarde internaționale, oferind studenților și rezidenților un cadru sigur, modern și complet pentru dezvoltarea competențelor practice și cercetarea medicală. Noul proiect va poziționa universitatea drept reper în regiune și va sprijini creșterea siguranței actului medical prin instruire avansată și simulări realiste.

Potrivit informațiilor publicate de Ziarul Financiar, frații Dragoș și Adrian Pavăl, proprietarii Dedeman, au preluat operațiunile Carrefour din România, într-una dintre cele mai semnificative tranzacții din retailul autohton și o mutare majoră a capitalului românesc în sectorul alimentar.

Mutarea marchează una dintre cele mai mari preluări din retailul autohton și confirmă tendința accelerată de retragere a unor grupuri internaționale din Europa Centrală și de Est. Pentru România, tranzacția înseamnă trecerea unui business de miliarde de euro sub control românesc.

Mutarea marchează una dintre cele mai mari preluări din retailul autohton și confirmă tendința accelerată de retragere a unor grupuri internaționale din Europa Centrală și de Est. Pentru România, tranzacția înseamnă trecerea unui business de miliarde de euro sub control românesc.

Un gigant cu 460 de magazine, trecut în mâini românești

Carrefour România operează aproximativ 460 de unități la nivel național, în toate formatele relevante: hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate, discount, cash & carry și online. Anul trecut, rețeaua a generat vânzări de aproximativ 3 miliarde de euro, potrivit datelor publice.

Valoarea tranzacției este estimată de surse din piață între 750 și 900 de milioane de euro, în funcție de structura finală a activelor preluate și de includerea componentelor de real estate. În retail, evaluările se raportează în principal la nivelul vânzărilor, nu la profitabilitate, iar dimensiunea și diversitatea rețelei Carrefour au cântărit decisiv.

De ce a vândut Carrefour

Grupul francez Carrefour, unul dintre cei mai mari retaileri alimentari din lume, traversează de mai mulți ani un proces amplu de restructurare. Presiunea discounterilor, schimbarea comportamentului de consum și declinul formatului de hipermarket au redus atractivitatea unor piețe considerate până recent strategice.

România se înscrie în acest context regional. Carrefour a decis să își reducă expunerea directă în Europa Centrală și de Est, după ce a ieșit sau a inițiat proceduri de exit din alte state, precum Italia sau Polonia. Vânzarea operațiunilor locale confirmă această strategie.

Dedeman face pasul decisiv în retailul alimentar

Pentru frații Pavăl, tranzacția reprezintă o mutare strategică majoră. Dedeman, lider incontestabil pe piața de bricolaj, intră astfel într-un sector complet diferit: comerțul alimentar, unul dintre cele mai competitive și mai sensibile segmente ale economiei.

Surse din industrie indică faptul că preluarea include atât rețeaua de magazine, cât și o parte importantă din activele imobiliare ale Carrefour România, unele hipermarketuri fiind deținute în proprietate. Operarea ar urma să continue sub brandul Carrefour, printr-un model de licențiere sau franciză, utilizat deja de grupul francez pe alte piețe.

Hipermarketurile, marea provocare

Deși Carrefour are un portofoliu diversificat, grosul veniturilor provine în continuare din hipermarketuri. Acest format se confruntă cu o scădere vizibilă de atractivitate, pe fondul orientării consumatorilor către magazine de proximitate și discounteri.

Noua conducere va trebui să gestioneze această tranziție, să optimizeze rețeaua și să adapteze modelul de business la realitățile actuale ale pieței. Miza este uriașă: menținerea unui business de miliarde într-un sector aflat în plină transformare.

Un semnal puternic pentru economia românească

Preluarea Carrefour România de către frații Pavăl transmite un mesaj clar: capitalul românesc nu mai joacă doar defensiv, ci își asumă rolul de actor principal în industrii-cheie. După ani în care marile rețele internaționale au dominat piața, una dintre cele mai mari vine acum sub control local.

Pentru consumatori, schimbarea ar putea trece inițial neobservată. Pentru piață, însă, este un moment de cotitură, care redesenează ierarhiile din retailul românesc.

Potrivit Agerpres, factura la gaze ar putea crește cu aproximativ 5% începând cu 1 aprilie 2026, după expirarea schemei de plafonare-compensare, avertizează Laurențiu Urluescu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER).

Acesta explică faptul că, în prezent, furnizorii achiziționează gazul pentru consumatorii casnici și sistemele de termoficare la un preț de 120 lei/MWh, la care se adaugă costurile de înmagazinare. Odată cu revenirea la prețurile pieței începând din aprilie, prețul ar putea urca spre 170 lei/MWh, ceea ce ar genera o majorare de cel puțin 5% a facturii finale.

Pentru a atenua impactul asupra populației, AFEER propune măsuri precum acordarea de vouchere pentru consumatorii vulnerabili și creșterea lichidității pe piața angro de gaze naturale, în ideea menținerii stabilității în sistem.

Prețul final al gazelor naturale este alcătuit din valoarea produselor standard (baseload), care oferă predictibilitate, costurile ajustărilor short-term pentru variațiile de consum și tarifele de înmagazinare necesare pentru sezonul rece și pentru siguranța aprovizionării.

Până la 31 martie 2026, rămâne valabilă plafonarea actuală: maximum 0,31 lei/kWh pentru clienții casnici și maximum 0,37 lei/kWh pentru clienții noncasnici cu un consum anual sub 50.000 MWh, precum și pentru producătorii de energie termică și consumatorii din parcurile industriale reglementate. După această dată, revenirea la prețurile de piață ar putea genera scumpiri treptate.