Connect with us

Prin Oras

Un atelier de educație pentru drepturile omului mai deosebit la Cluj

Alex Campian

Published

on

Un atelier de educație pentru drepturile omului mai deosebit la Cluj

Pe 10 decembrie 2021 Organizația Națiunilor Unite a marcat 73 de ani de la adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului printr-o serie de acțiuni sub egida « Egalitate – reducerea inegalităților, promovarea drepturilor omului». Cu șase zile mai târziu, pe 16 decembrie, ne-am putut aminti că au trecut 55 de ani de la intrarea în vigoare în 1966 a Convenţiei Internaţionale asupra Drepturilor Economice, Sociale şi Culturale. În preajma acestor zile, în cadrul proiectului «Încălcarea dreptului de a locui într-un mediu sănătos și lupta romilor din Pata Rât pentru dreptate locativă», partenerii Asociația Comunitară a Romilor din Coastei și Fundația Desire au derulat un Atelier de educație pentru drepturile omului. Proiectul este derulat cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.Acest atelier a fost unul deosebit fiind și un cadru de educație de activism pentru drepturile omului, aducând în prim plan, dincolo de această problematică universală, încălcări ale drepturilor omului așa cum se întâmplă azi în România și în mod particular în orașul Cluj. Specificul atelierului a mai constat în faptul că el a adus împreună zece tineri și tinere cu domiciliul în Pata Rât, precum și zece studenți și studente de la diferite facultăți ale Universității Babeș-Bolyai. În plus, el a fost nu doar un cadru pentru a învăța despre drepturi și de a împărtăși experiențe ale problemelor locative trăite de tineri de diverse etnii și statut social. Dincolo de teorie, sală sau zoom, acest atelier a fost și un exercițiu pentru de a participa împreună la pregătirea și derularea unei acțiuni activiste efective în Cluj-Napoca care a revendicat încă odată dreptate locativă pentru toți, continuând tradiția unui deceniu de luptă de care ne-am amintit anul trecut și printr-o publicație pe această temăPrima întâlnire a atelierului avut loc pe 24.11.2021, online. Pentru a se cunoaște reciproc, la început participanții au formulat idei despre ce au ei în comun și ce i-ar putea lega într-o acțiune comună, au discutat despre ce anume sunt drepturile omului precum și istoria și principiile acestora, și au (re)văzut exemple în care drepturile omului sunt reglementate prin legislație la nivel mondial, la nivelul Uniunii Europene și în România. Prezentăm mai jos câteva din impresiile participantelor:“Primul atelier a fost o oportunitate de a pune în perspectivă și reflecta. A fost un moment în care am putut să mă uit înapoi la oportunitățile pe care le-am avut de-a lungul timpului, oportunități pe care nu le-am apreciat îndeajuns sau deloc, considerându-le firești și cuvenite, sau pe care le-am ignorat cu cinism. Am auzit povești legate de tratamentul pe care unii participanți la atelier l-au îndurat din partea celor din jur de-a lungul timpului și asta, din nou, m-a întristat.”“Am învățat lucruri noi și am cunoscut și oameni noi și asta mă făcut să mă simt minunat mă bucur că fac parte din acest grup și cel mai mult mi-a plăcut când am văzut că avem lucruri în comun și cu cei din afara comunității în care stau.”“Eu am rămas profund impresionată de solidaritatea arătată de către tinerii studenți pentru tineri din Pata Rât și m-am bucurat să văd interesul lor față de aceste teme importante cum ar fi evacuările, diferențele sociale și încălcarea drepturilor omului în diverse forme. Cred că, deși suntem diferiți, ne asemănăm în multe aspecte, și cu toții ne dorim ca drepturile tuturor oamenilor indiferent de etnie să fie respectate, mai ales cum e acest drept de a locui decen într-un mediu sănătos.”“La primul atelier am discutat informații despre drepturile omului și din punct de vedere istoric, și din punct de vedere legal. Am vorbit despre drepturi care ne-au fost încălcate unora dintre noi, despre faptul că legile nu sunt suficiente pentru a garanta drepturi elementare, ne-am pus de acord că trebuie să luptăm împreună pentru drepturi. Mi-a plăcut că am dedicat mult timp pentru a ne cunoaște între noi, pentru a ne descoperi împreună ca grup și pentru a ne stabili niște scopuri comune.”“M-am simțit bine în prezența mai multe persoane, cu toate că am avut emoții. Mă bucur să fac parte din acest grup, sunt bucuroasă că o să învăț lucruri noi.”La a doua întâlnire a atelierului, cea care s-a realizat fizic pe 09.12.2021, într-o primă parte am discutat despre dreptul la locuire și cum este el reglementat la nivel internațional și local, iar în cea de a doua parte despre exemplul din Cluj-Napoca al mișcării pentru dreptate locativă. Avem câteva impresii formulate din partea participantelor și de pe urma acestui atelier:“A fost o zi interesantă. Am discutat despre legislația internațională și națională privind locuirea, despre care nu știam prea multe. Mi s-a confirmat că există o lege cu privire la dreptul la locuință al persoanelor cu dizabilități. Am urmărit videoclipuri care arată acțiuni stradale ale Căși sociale ACUM! din anii trecuți, și asta a creat o atmosferă bună, militantă. A fost o experiență bună.”“La a doua întâlnire am vorbit despre legile pe care le încalcă statul român în cazul evacuărilor forțate, dar şi despre modalitățile prin care autorităţile se eschivează şi aruncă vina dintr-o parte în alta. Apoi am urmărit filmări de la acțiuni din 17 decembrie din alți ani. Asta ne-a insuflat pasiune.”“A fost frumos să ne vedem fizic, ne-a fost mai uşor să ne cunoaştem așa, am povestit mai mult între noi. Am învățat despre legi despre care nu știam. Acum știu la ce să mă refer când vreau să îmi apăr drepturile pe care le am ca om și persoană.”“Îmi face plăcere să fiu la aceste întâlniri, discutăm lucrurile în așa fel încât să le înțeleagă toată lumea, este foarte interesant să întâlnim oameni diverși. Am acumulat multe cunoștințe.”“Ce am înțeles de la întâlnire, m-a făcut să conștientizez câteva detalii despre ce se întâmplă în Cluj. Am auzit despre marea evacuare din 2010 la un an după ce am ajuns aici ca studentă, dar nu știam despre de unde s-a făcut evacuarea, și nu știam nici despre acțiunile care au avut loc în Cluj. Discuțiile m-au făcut să contemplez, și mă ajută să nu mai fiu ignorantă. Am rămas impresionată de poveștile Lindei și Ritei.”La a treia întâlnire din 13.12.2021, desfășurată online, am discutat despre violarea dreptului la locuire, importanța garantării în mod efectiv al acestui drept din punctul de vedere al asigurării altor drepturi ale omului. Doi invitați speciali din București ne-au onorat cu participarea lor la această întâlnire: Georgiana Lipcan de la organizația ERomnja și Eugen Ghiță de la organizația RomaJust. Mai jos, câteva idei din partea acestora și din partea organizatoarei atelierului.“Mesajul meu către participante ar fi acela de a le îndemna să chestioneze și să acționeze asupra lucrurilor care se întâmplă în jurul lor. Este important să chestionăm sexismul, și să înțelegem lupta feministă, să chestionăm rasismul și să înțelegem lupta anti-rasistă, să chestionăm clasismul și să înțelegem lupta anti-clasistă, dar cred că este necesar să chestionăm toate acestea și să vedem legăturile dintre ele pentru a înțelege de ce acele persoane cu multiple identități sau identități intersecționale sunt mereu împinse de cele mai multe ori în afara orașelor, la marginea societăților într-un cerc vicios din care este foarte greu să ieși fără sprijin. Totodată cred că este important ca solidaritatea să fie principiul după care să ne ghidăm în luptele noastre.” (Georgiana Lipcan, ERomnja).Imediat după încheierea celor trei întâlniri, participanții la atelier au putut opta pentru a lua parte la pregătirile și derularea acțiunilor mișcării Căși sociale ACUM!, gândite pentru a comemora pe 17.12.2021 cea de a 11-a aniversare a evacuării de pe str. Coastei și relocării forțate în Pata Rât a 350 de persoane de etnie romă.

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite