Sanatate
STUDIU: Angajaţii cu obezitate lipsesc mai des de la job şi au un randament mai scăzut/ Conferință de specialitate la Cluj
În 2022, aproximativ 58% dintre adulţii români erau în evidenţe cu suprapondere, cu doar două procente sub media Uniunii Europene, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
În timp ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertizează că în anii următori obezitatea va duce la mai multe cazuri de cancer prevenibile decât fumatul, efectele se resimt deja atât în starea de sănătate a populaţiei, cât şi în pierderile financiare asociate costurilor directe şi indirecte.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în 2022, aproximativ 58% dintre adulţii români erau în evidenţe cu suprapondere, cu doar două procente sub media Uniunii Europene. Din rândul românilor supraponderali, mai bine de 11% sunt obezi, fapt ce le influenţează stilul de viaţă şi le restricţionează atât activităţile personale, cât şi pe cele profesionale.
Conform Mediafax, un studiu al cercetătorilor de la Harvard arată că angajaţii care suferă de obezitate lipsesc mai multe zile de la serviciu din cauza problemelor de sănătate decât angajaţii normoponderali. În plus, dau un randament mai scăzut la locul de muncă. Astfel, zilele de concediu medical se traduc în pierderi financiare atât pentru angajaţi, cât şi pentru angajatori, care rămân cu munca nefinalizată.
„Rezultatul analizei a peste 50 de cercetări globale estimează că, anual, costurile suplimentare per angajat ale angajatorilor (din cauza absenţei la locul de muncă) pot ajunge până la 5.132 dolari pentru angajatul supraponderal, iar pentru cel care suferă de obezitate pot ajunge până la 6.759 de dolari. În plus, atunci când vorbim despre nivelul scăzut de productivitate, pierderile variază între 611 – 1.669 de dolari pentru un angajat cu suprapondere şi între 1.146 – 4.175 de dolari pentru un angajat cu obezitate. Este imperativ ca angajatorii şi autorităţile să ofere sprijin şi soluţii pentru a aborda această problemă complexă, să dezvolte medii de lucru care să încurajeze un stil de viaţă sănătos şi să asigure accesul la resurse şi servicii de nutriţie adecvate pentru angajaţi. Prin aceste măsuri, putem contribui la îmbunătăţirea sănătăţii angajaţilor şi, indirect, la reducerea pierderilor financiare asociate obezităţii”, arată dr. Laura Gavrilaş, nutriţionist-dietetician, preşedintele Asociaţiei Dieteticienilor din România.
Potrivit specialistului, în anul 2012, costul obezităţii – direct şi indirect – în Europa se situa în jurul sumei de aproximativ 81 miliarde de euro pe an, iar costurile totale ale îngrijirilor pe parcursul întregii vieţi (pentru persoanele obeze în vârstă de 40 de ani şi cu un IMC de 35 kg/m2) variază de la 75.376 de euro în Grecia la 343.354 de euro în Ţările de Jos. Impactul economic al excesului ponderal asupra întregii lumi este estimat să atingă 4,32 trilioane de dolari – aproape 3% din Produsul Intern Brut global – anual până în 2035.
În România, potrivit studiului „Obezitatea în România” realizat de Asociaţia Română pentru Studiul Obezităţii, cea mai înaltă rată a obezităţii este înregistrată în Moldova, cu un procent de 23,8%, urmată de regiunile Oltenia şi Muntenia, unde prevalenţa obezităţii este de 21,3%, şi apoi de regiunile Banat, Crişana şi Transilvania, unde procentul obezităţii se situează la 18,8%.
Specialiştii din ţara noastră se reunesc pe 17 noiembrie la Cluj-Napoca, în cadrul primei ediţii a conferinţei The Dietitian, ce abordează tema „Comunicarea – Ingredient cheie în practica dietetică”. În cadrul conferinţei, nutriţioniştii dieteticieni vor explora subiecte precum: principii de comunicare în educaţia nutriţională la nivel comunitar, abordarea grupului de persoane cu obezitate şi modalităţi eficiente de comunicare pentru a susţine schimbarea pozitivă în comportamentul de sănătate al pacienţilor.
„Abordarea noastră se concentrează pe strategii orientate spre îmbunătăţirea aspectelor legate de stilul de viaţă, inclusiv alimentaţie şi activitate fizică. Înţelegem că aceste schimbări au o contribuţie semnificativă la creşterea performanţei şi productivităţii angajaţilor la locul de muncă, în acelaşi timp reducând absenteismul. Pentru noi, pacienţii noştri nu sunt doar cifre, ci persoane care merită atât informaţii precise, cât şi sprijinul şi înţelegerea unui expert care poate comunica cu blândeţe şi empatie. Suntem aici pentru că înţelegem puterea pe care relatia de colaborare dintre pacient şi dietetician o are în a sprijini modificarea comportamentului alimentar”, a adăugat dr. Laura Gavrilaş, nutriţionist-dietetician, preşedintele Asociaţiei Dieteticienilor din România.
Sanatate
Adevărul despre laptele Pilos de la Lidl: De unde provine, de fapt, și ce scrie pe etichetă
Laptele marca Pilos, unul dintre cele mai cumpărate produse din Lidl, se regăsește frecvent în coșurile românilor. Însă puțini dintre aceștia își pun întrebarea esențială: de unde provine, de fapt, laptele pe care îl consumă zilnic?
Deși mulți ar presupune că acest produs este adus din străinătate, realitatea este cu totul alta: laptele Pilos este produs chiar în România, în unități de procesare cunoscute de pe piața autohtonă.
🥛 Cine produce laptele Pilos din Lidl?
Potrivit informațiilor de pe ambalaj, laptele Pilos este fabricat de Albalact S.A., cu sediul în satul Oiejdea, comuna Galda de Jos, județul Alba. Aceeași companie produce și brandul Zuzu, recunoscut pe piața locală.
În plus, o parte din laptele Pilos provine și de la o fabrică din Brașov, care colaborează cu renumitul producător Olympus. Această unitate de procesare are parteneriate și cu FrieslandCampina, compania care produce brandurile Napolact și Lacto Food.
👉 Așadar, Lidl colaborează cu unii dintre cei mai mari procesatori de lapte din România, reușind să ofere produse similare cu cele branduite, dar la un preț mai accesibil.
🧾 Ce spune legea despre informarea consumatorului?
Lidl, la fel ca toți retailerii, este obligat să respecte legislația europeană privind informarea corectă a consumatorului. Astfel, potrivit Regulamentului (UE) 1169/2011, pe ambalaj trebuie menționat clar:
-
Țara de origine
-
Adresa procesatorului
-
Formulări precum: „Produs în România pentru compania Lidl” sau „Produs de Albalact S.A.”
Aceste informații sunt esențiale pentru transparența față de client și permit fiecărui consumator să aleagă informat produsele pe care le cumpără.
📌 Concluzie
Laptele Pilos de la Lidl nu este importat, ci provine de la procesatori locali de încredere. Deși este vândut sub marcă proprie, produsul este fabricat în România, în aceleași fabrici care realizează și branduri premium. Astfel, consumatorii beneficiază de un raport calitate-preț excelent, cu garanția unui produs românesc.
Cum ajungi rapid la Electric Castle 2025: tren, autobuz sau mașină? Ghid complet pentru Bonțida
Kids Thursday revine la Iulius Mall Cluj – Teatru de păpuși gratuit în aer liber, toată vara!
Accident tragic în Cluj: Copil de 2 ani și 7 luni, lovit mortal de o mașină în Căpușu Mic
Lebenița de Transilvania! Locul din Cluj unde pepenii se coc mai ceva ca la Dăbuleni. “Nu cred toţi. Trebuie să-i aducem în câmp ca să creadă”
O nouă destinație pentru clujeni. Se deschide Aquapark-ul in care s au investit 14 milioane de euro
În Cluj Napoca se află una dintre cele mai vechi clădiri din România. Are aproape 1.000 de ani
-
Prin Oras3 weeks agoBREAKING NEWS: Persoană căzută de la etaj în cartierul Gheorgheni – SMURD și Poliția, la fața locului
-
Eveniment2 weeks agoCopiii concepuți la Electric Castle primesc acces pe viață la festival
-
Educatie2 weeks agoOlimpicii racovițiști Povestea succesului din inima Clujului
-
Stiri4 weeks agoTragedie în Cluj-Napoca: Un tânăr de 40 de ani a murit într-un grav accident rutier pe Calea Turzii
-
Sanatate1 week agoAdevărul despre laptele Pilos de la Lidl: De unde provine, de fapt, și ce scrie pe etichetă
-
Orasul Tau3 weeks agoVideo: Nopți Albe pe Strada Năvodari: Locuitorii, Disperați de Zgomotul Infernale din Parcarea Primăriei
-
Stiri4 weeks agoAtac șocant în Cluj-Napoca: trecători loviți cu bâta de baseball în plină stradă
-
International1 week agoBudapest Pride 2025, interzis de poliție: Ungaria oprește marșul LGBTQ+