Connect with us

Sanatate

Țările din UE, obligate să cumpere vaccinuri anti-COVID până în 2027/ Până acum au ajuns la gunoi doze în valoare de 4 miliarde de euro

Tudor Calinescu

Published

on

Țările din UE, obligate să cumpere vaccinuri anti-COVID până în 2027/ Până acum au ajuns la gunoi doze în valoare de 4 miliarde de euro


Cel puţin 215 milioane de doze de vaccinuri COVID-19 achiziţionate de ţările UE în perioada de vârf a pandemiei au fost aruncate între timp, costul lor fiind estimat la 4 miliarde de euro, arată o analiză realizată de POLITICO.
Analiza POLITICO arată că peste 200 de milioane de vaccinuri coronavirus nedorite au fost aruncate la gunoi, dar acest volum este aproape sigur o subestimare. Calculele POLITICO se bazează pe cifrele din 19 ţări europene – 15 ţări, între care România, au furnizat cifre direct, iar în cazul a  patru, volumele au fost raportate de presa locală. Unele cifre datează chiar din această lună, dar cele mai vechi datează din decembrie 2022, arată POLITICO

De la aprobarea primelor vaccinuri împotriva coronavirusului, la sfârşitul anului 2020, ţările UE au primit în mod colectiv 1,5 miliarde de doze (mai mult de trei pentru fiecare persoană din Europa). Multe dintre acestea zac acum în depozitele de deşeuri de pe continent.

Calculele bazate pe datele disponibile arată că ţările UE au aruncat în medie 0,7 vaccinuri pentru fiecare membru al populaţiei lor. În fruntea clasamentului se află Estonia, care a aruncat la gunoi mai mult de o doză (1,10) pe cap de locuitor, urmată îndeaproape de Germania (0,98), care a aruncat şi cel mai mare volum brut de fiole. În acest clasament, România este sub media europeană, pe locul al 13-lea, cu 0,51 de doze de vaccin aruncate raportat la cap de locuitor, iar ultimul loc (din cele 19 posibile) este ocupat de Irlanda, cu 0,16 doze. Dacă această rată medie de risipă ar fi proiectată în restul UE, aceasta ar însemna peste 312 milioane de vaccinuri distruse, notează POLITICO, citată de News.ro.

Pe de altă parte, numărul de vaccinuri irosite tinde să corespundă cu mărimea ţărilor, ca cifre absolute Germania având 83 de milioane de doze aruncate, iar Luxemburg puţin sub jumătate de milion. În clasamentul întocmit după acest criteriu, România este pe locul al cincilea, cu 9.777.126 de doze aruncate, dar Polonia şi Franţa, de exemplu, ţări mai mari decât România, au refuzat să comunice datele.

Nu este uşor de descoperit câte vaccinuri au fost aruncate. Unele guverne, inclusiv Franţa, a doua cea mai populată ţară din UE, sunt reticente în a dezvălui amploarea risipei. Iar pe măsură ce trece timpul, cifrele pe care le-am primit sunt învechite, numărul real de vaccinuri aruncate fiind probabil mult mai mare, menţionează POLITICO. Germania, de exemplu, a furnizat cifrele sale privind vaccinurile sale aruncate în iunie – la momentul respectiv, avea alte 120 de milioane de vaccinuri care stăteau în depozit. De asemenea, producătorii de vaccinuri au introdus de atunci versiuni mai noi, adaptate la cele mai recente variante de coronavirus, ceea ce face ca vaccinurile mai vechi să fie depăşite  şi să aibă mai multe şanse de a fi aruncate, explică publicaţia de la Bruxelles.

POLITICO estimează valoarea celor 215 milioane de vaccinuri irosite la peste 4 miliarde de euro, pe baza preţurilor vaccinurilor raportate în mass-media (acestea nu au fost făcute publice). Pentru ţările care au raportat doar numărul total de vaccinuri distruse, fără a le defalca pe tipuri de vaccinuri, POLITICO a folosit un preţ mediu ponderat de 19,39 euro, calculat pe baza datelor furnizate de ţările care au oferit o defalcare. Din nou, această cifră este aproape sigur un minim. Dar chiar şi 4 miliarde de euro reprezintă o sumă considerabilă, egală cu un proiect mare de infrastructură sau cu cheltuielile anuale de sănătate ale Croaţiei, notează POLITICO.

Multe dintre vaccinurile în cauză au fost achiziţionate în perioada de apogeu a pandemiei, în 2021, când UE, SUA şi Regatul Unit se străduiau să asigure un număr limitat de doze. În acea perioadă de frenezie, UE a încheiat cel mai mare contract de achiziţionare a 1,1 miliarde de doze de la Pfizer şi BioNTech, reminteşte publicaţia. Este uşor să uităm cât de nesigure erau lucrurile în 2021, iar acordul UE a fost lăudat la vremea respectivă. Dar atât mărimea, cât şi momentul acordului s-au dovedit a fi problematice. Ţările au fost blocate în cumpărarea de doze chiar şi atunci când pandemia s-a diminuat, în timp ce eforturile de a dona injecţiile în exces ţărilor terţe au fost zădărnicite de scăderea cererii şi de problemele logistice, punctează POLITICO.

Repercusiunile sunt mai mult decât financiare. Întrebările legate de modul în care a fost negociat marele contract cu Pfizer o urmăresc pe preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, încă de când The New York Times a relatat că şefa UE a avut un schimb de mesaje cu directorul general al Pfizer în perioada premergătoare încheierii contractului.

Contractul a fost deja renegociat de către Comisia Europeană sub presiunea ţărilor UE care suferă din cauza excesului de vaccinuri. Atât Polonia, cât şi Ungaria au încetat să mai accepte vaccinuri şi sunt date în judecată de Pfizer pentru neplata acestora. În România, procurorii au cerut să se ridice imunitatea fostului prim-ministru şi a doi foşti miniştri ai Sănătăţii, susţinând că achiziţiile excesive de vaccinuri au cauzat statului daune de peste 1 miliard de euro, arată POLITICO.

Într-un clasament întocmit de POLITICO (pe baza datelor de la ECDC disponibile până la 5 octombrie) cu numărul de vaccinuri pe care ţările le-au raportat ca fiind irosite, în comparaţie cu numărul de vaccinuri care le-au fost distribuite, România figurează pe locul al treilea, fiind devansată de Lituania şi Slovacia, în timp ce ultimul loc este ocupat de Irlanda.

Iar între timp, vaccinurile vor continua să vină, contractul revizuit cu Pfizer obligând ţările europene să cumpere vaccinuri cel puţin până în 2027, adaugă publicaţia.

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Orasul Tau

Cum aleg pacienții cabinetele stomatologice din Mărăști și ce face diferența reală

Diana Petrescu

Published

on

Cartierul Mărăști din Cluj-Napoca oferă o varietate largă de cabinete stomatologice, fiecare promițând tratamente moderne și rezultate bune. Totuși, experiența pacienților arată că diferențele dintre aceste cabinete nu țin doar de dotări sau prețuri, ci mai ales de modul în care este trăit actul medical.

Pentru mulți, vizita la stomatolog rămâne asociată cu stresul, durerea sau disconfortul. Însă, din ce în ce mai des, apar și exemple care schimbă complet această percepție.

Ce caută, de fapt, pacienții

Analizând opiniile pacienților care au trecut prin mai multe cabinete stomatologice din Mărăști, apar câteva criterii recurente:

  • tratamente fără durere

  • o abordare calmă și atentă

  • explicații clare

  • tehnologie modernă

  • senzația de siguranță și confort

Deși multe cabinete bifează teoretic aceste aspecte, puține reușesc să le îndeplinească în mod constant.

Experiența care schimbă așteptările

Există cabinete în Mărăști unde tratamentele sunt corecte din punct de vedere medical, dar realizate într-un ritm alert, cu mai puțină atenție la confortul pacientului. În contrast, tot mai mulți pacienți vorbesc despre experiențe complet diferite, în care procedurile sunt atât de fine încât relaxarea devine naturală.

Sunt relatări frecvente despre pacienți care spun că au ajuns să se relaxeze complet în timpul tratamentului, unii chiar afirmând că „ai putea adormi în scaun”. Acest tip de feedback nu apare întâmplător și este strâns legat de profesionalismul și experiența medicilor.

Rolul tehnologiei moderne

Un alt element important care separă cabinetele obișnuite de cele cu adevărat performante este nivelul aparaturii utilizate. Tratamentele minim invazive, diagnosticarea precisă și intervențiile sigure sunt posibile doar acolo unde există investiții constante în tehnologie.

În acest context, Cabinetul Stomatologic Diacicov este menționat frecvent ca exemplu de bună practică, fiind recunoscut pentru utilizarea unor echipamente moderne și pentru adaptarea continuă la noile standarde din stomatologia actuală.

De ce este recomandat de pacienți

Fără a fi promovat agresiv, Cabinetul Diacicov apare constant în recomandările pacienților din Mărăști. Motivele invocate sunt similare:

  • lipsa aproape totală a durerii

  • mișcări extrem de precise și delicate

  • medici care explică și lucrează cu răbdare

  • o stare de calm rar întâlnită într-un cabinet stomatologic

Rata mare de pacienți care revin și recomandă mai departe este un indicator clar al calității serviciilor, mai ales într-o zonă cu ofertă atât de diversă.

Concluzie

Alegerea unui cabinet stomatologic în Mărăști nu ar trebui să se bazeze doar pe proximitate sau preț. Experiențele pacienților arată că diferența reală este dată de confort, finețea tratamentelor și nivelul tehnologic.

Iar atunci când aceste criterii sunt analizate obiectiv, Cabinetul Stomatologic Diacicov este adesea menționat ca reper și recomandare naturală pentru cei care își doresc o experiență stomatologică lipsită de durere și stres.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Sanatate

🏥 Spitalul Județean Cluj accelerează lupta cu cancerul

Alex Campian

Published

on

Echipamente de 2 milioane de euro pentru diagnostic rapid și tratament personalizat

Potrivit AGERPRES, Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Cluj-Napoca face un pas major în lupta cu cancerul, după finalizarea unui proiect de aproximativ 2 milioane de euro, destinat modernizării Laboratorului de Genetică și a Laboratorului de Anatomie Patologică, prin dotarea acestora cu aparatură medicală de ultimă generație.

Proiectul a fost derulat de SCJU Cluj-Napoca, în parteneriat cu Ministerul Sănătății, cu sprijinul Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest, și are ca obiectiv principal diagnosticarea precoce a cancerului, stabilirea profilului tumoral și aplicarea unor tratamente personalizate, adaptate fiecărui pacient.

Tehnologie de ultimă generație pentru depistarea cancerului

În cadrul investiției, Laboratorul de Genetică Medicală a fost dotat cu echipamente esențiale pentru analiza moleculară avansată: extractor ADN, aparat Real Time PCR, secvențiator NGS, aparat PCR și hotă cu flux de aer laminar. Aceste dotări permit identificarea rapidă a mutațiilor genetice și stabilirea precisă a profilului tumoral.

În paralel, Laboratorul de Anatomie Patologică a beneficiat de o modernizare completă, fiind echipat cu procesator automat de țesuturi, stație de includere la parafină, colorator automat, microtom, microscoape performante, scanner pentru lame microscopice și sisteme moderne de imunohistochimie și citologie.

Managementul SCJU: diagnostic precoce înseamnă vieți salvate

„Finalizăm cu succes un proiect esențial pentru diagnosticul precoce și tratamentul personalizat al pacienților oncologici. Această investiție ne permite rafinarea diagnosticului și creșterea calității actului medical”, a declarat Claudia Gherman, managerul SCJU Cluj-Napoca, la încheierea proiectului.

Reprezentanții spitalului subliniază că vor continua să valorifice finanțările europene nerambursabile disponibile prin programe dedicate sănătății, pentru a sprijini pacienții oncologici și a crește șansele reale de vindecare.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Prin Oras

Ministerul Sănătății, în vizită la Cluj: Chirurgia robotică deschide o nouă etapă la Spitalul Municipal

Stefania Heinz

Published

on

Sistemul medical clujean face un pas important spre viitor. Spitalul Municipal Cluj a intrat oficial în era chirurgiei robotice, odată cu instalarea și utilizarea primului sistem robotic chirurgical din istoria unității. Achiziția a fost realizată cu finanțare de la Ministerul Sănătății, marcând una dintre cele mai moderne investiții în tehnologie medicală disponibilă în prezent în Europa.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, s-a aflat la Cluj pentru a vedea personal modul în care această tehnologie de vârf este integrată în practica medicală de zi cu zi. Potrivit acestuia, chirurgia robotică nu mai este un concept futurist, ci o realitate care schimbă standardele intervențiilor chirurgicale în România.

Tehnologie de top, beneficii directe pentru pacienți

Robotul chirurgical reprezintă mult mai mult decât un echipament spectaculos. Este un instrument de precizie, control și siguranță, menit să îmbunătățească calitatea actului medical. Intervențiile realizate cu ajutorul platformei robotice permit manevre mai fine, riscuri reduse și o recuperare mai rapidă pentru pacienți.

„Este prezentul pe care îl punem în mâinile medicilor, pentru intervenții mai sigure, mai precise și cu șanse reale de recuperare mai bune pentru pacienți”, a transmis ministrul.

Spitalele publice intră în liga centrelor europene

La Spitalul Municipal Cluj se derulează o serie de proiecte majore, susținute prin Ministerul Sănătății, fonduri europene și bugetul local. Printre acestea se numără:

  • programe pentru reducerea infecțiilor nosocomiale,

  • digitalizarea fluxurilor medicale,

  • modernizarea secțiilor,

  • dotarea cu echipamente esențiale pentru siguranța pacienților.

Robotul chirurgical completează această transformare, poziționând Clujul în rândul centrelor medicale care lucrează deja la nivel european.

Tehnologia prinde viață prin oamenii care o folosesc

Vizita ministrului a vizat și partea de integrare operațională: instruirea echipelor, adaptarea protocoalelor, formarea specialiștilor și modul în care tehnologia este utilizată la potențial maxim.

„Când vezi acest sistem în funcțiune, înțelegi că limitele nu mai sunt date de tehnologie, ci de ambiția și profesionalismul oamenilor. Iar la Cluj, această ambiție se vede”, a subliniat Alexandru Rogobete.

Aprecieri pentru echipa medicală și administrația locală

Ministrul Sănătății a felicitat conducerea spitalului – în special pe managerul Prof. Dr. Nicolae Constantea – pentru deschidere, implicare și performanță. De asemenea, a mulțumit Primăriei Cluj-Napoca pentru colaborarea excelentă în dezvoltarea serviciilor medicale la nivel local.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom