Connect with us

Sanatate

Țările din UE, obligate să cumpere vaccinuri anti-COVID până în 2027/ Până acum au ajuns la gunoi doze în valoare de 4 miliarde de euro

Tudor Calinescu

Published

on

Țările din UE, obligate să cumpere vaccinuri anti-COVID până în 2027/ Până acum au ajuns la gunoi doze în valoare de 4 miliarde de euro


Cel puţin 215 milioane de doze de vaccinuri COVID-19 achiziţionate de ţările UE în perioada de vârf a pandemiei au fost aruncate între timp, costul lor fiind estimat la 4 miliarde de euro, arată o analiză realizată de POLITICO.
Analiza POLITICO arată că peste 200 de milioane de vaccinuri coronavirus nedorite au fost aruncate la gunoi, dar acest volum este aproape sigur o subestimare. Calculele POLITICO se bazează pe cifrele din 19 ţări europene – 15 ţări, între care România, au furnizat cifre direct, iar în cazul a  patru, volumele au fost raportate de presa locală. Unele cifre datează chiar din această lună, dar cele mai vechi datează din decembrie 2022, arată POLITICO

De la aprobarea primelor vaccinuri împotriva coronavirusului, la sfârşitul anului 2020, ţările UE au primit în mod colectiv 1,5 miliarde de doze (mai mult de trei pentru fiecare persoană din Europa). Multe dintre acestea zac acum în depozitele de deşeuri de pe continent.

Calculele bazate pe datele disponibile arată că ţările UE au aruncat în medie 0,7 vaccinuri pentru fiecare membru al populaţiei lor. În fruntea clasamentului se află Estonia, care a aruncat la gunoi mai mult de o doză (1,10) pe cap de locuitor, urmată îndeaproape de Germania (0,98), care a aruncat şi cel mai mare volum brut de fiole. În acest clasament, România este sub media europeană, pe locul al 13-lea, cu 0,51 de doze de vaccin aruncate raportat la cap de locuitor, iar ultimul loc (din cele 19 posibile) este ocupat de Irlanda, cu 0,16 doze. Dacă această rată medie de risipă ar fi proiectată în restul UE, aceasta ar însemna peste 312 milioane de vaccinuri distruse, notează POLITICO, citată de News.ro.

Pe de altă parte, numărul de vaccinuri irosite tinde să corespundă cu mărimea ţărilor, ca cifre absolute Germania având 83 de milioane de doze aruncate, iar Luxemburg puţin sub jumătate de milion. În clasamentul întocmit după acest criteriu, România este pe locul al cincilea, cu 9.777.126 de doze aruncate, dar Polonia şi Franţa, de exemplu, ţări mai mari decât România, au refuzat să comunice datele.

Nu este uşor de descoperit câte vaccinuri au fost aruncate. Unele guverne, inclusiv Franţa, a doua cea mai populată ţară din UE, sunt reticente în a dezvălui amploarea risipei. Iar pe măsură ce trece timpul, cifrele pe care le-am primit sunt învechite, numărul real de vaccinuri aruncate fiind probabil mult mai mare, menţionează POLITICO. Germania, de exemplu, a furnizat cifrele sale privind vaccinurile sale aruncate în iunie – la momentul respectiv, avea alte 120 de milioane de vaccinuri care stăteau în depozit. De asemenea, producătorii de vaccinuri au introdus de atunci versiuni mai noi, adaptate la cele mai recente variante de coronavirus, ceea ce face ca vaccinurile mai vechi să fie depăşite  şi să aibă mai multe şanse de a fi aruncate, explică publicaţia de la Bruxelles.

POLITICO estimează valoarea celor 215 milioane de vaccinuri irosite la peste 4 miliarde de euro, pe baza preţurilor vaccinurilor raportate în mass-media (acestea nu au fost făcute publice). Pentru ţările care au raportat doar numărul total de vaccinuri distruse, fără a le defalca pe tipuri de vaccinuri, POLITICO a folosit un preţ mediu ponderat de 19,39 euro, calculat pe baza datelor furnizate de ţările care au oferit o defalcare. Din nou, această cifră este aproape sigur un minim. Dar chiar şi 4 miliarde de euro reprezintă o sumă considerabilă, egală cu un proiect mare de infrastructură sau cu cheltuielile anuale de sănătate ale Croaţiei, notează POLITICO.

Multe dintre vaccinurile în cauză au fost achiziţionate în perioada de apogeu a pandemiei, în 2021, când UE, SUA şi Regatul Unit se străduiau să asigure un număr limitat de doze. În acea perioadă de frenezie, UE a încheiat cel mai mare contract de achiziţionare a 1,1 miliarde de doze de la Pfizer şi BioNTech, reminteşte publicaţia. Este uşor să uităm cât de nesigure erau lucrurile în 2021, iar acordul UE a fost lăudat la vremea respectivă. Dar atât mărimea, cât şi momentul acordului s-au dovedit a fi problematice. Ţările au fost blocate în cumpărarea de doze chiar şi atunci când pandemia s-a diminuat, în timp ce eforturile de a dona injecţiile în exces ţărilor terţe au fost zădărnicite de scăderea cererii şi de problemele logistice, punctează POLITICO.

Repercusiunile sunt mai mult decât financiare. Întrebările legate de modul în care a fost negociat marele contract cu Pfizer o urmăresc pe preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, încă de când The New York Times a relatat că şefa UE a avut un schimb de mesaje cu directorul general al Pfizer în perioada premergătoare încheierii contractului.

Contractul a fost deja renegociat de către Comisia Europeană sub presiunea ţărilor UE care suferă din cauza excesului de vaccinuri. Atât Polonia, cât şi Ungaria au încetat să mai accepte vaccinuri şi sunt date în judecată de Pfizer pentru neplata acestora. În România, procurorii au cerut să se ridice imunitatea fostului prim-ministru şi a doi foşti miniştri ai Sănătăţii, susţinând că achiziţiile excesive de vaccinuri au cauzat statului daune de peste 1 miliard de euro, arată POLITICO.

Într-un clasament întocmit de POLITICO (pe baza datelor de la ECDC disponibile până la 5 octombrie) cu numărul de vaccinuri pe care ţările le-au raportat ca fiind irosite, în comparaţie cu numărul de vaccinuri care le-au fost distribuite, România figurează pe locul al treilea, fiind devansată de Lituania şi Slovacia, în timp ce ultimul loc este ocupat de Irlanda.

Iar între timp, vaccinurile vor continua să vină, contractul revizuit cu Pfizer obligând ţările europene să cumpere vaccinuri cel puţin până în 2027, adaugă publicaţia.

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Sanatate

Moștenirea „îngerului copiilor” din Cluj. Profesorul Nicolae Miu, medicul care a schimbat destinul pediatriei românești

Alex Campian

Published

on

Clădirea Clinicii Pediatrie 2 din Cluj-Napoca

Clujul medical poartă o amprentă de neșters lăsată de profesorul Nicolae Miu, un nume care a devenit sinonim cu devotamentul și excelența în pediatrie. Considerat „îngerul copiilor”, profesorul Miu a fost medicul care a dăruit fiecărei generații speranță, profesionalism și o lecție de umanitate. Sub îndrumarea sa, Clinica Pediatrie 2 s-a transformat într-un simbol al progresului medical din România.


🏥 O clădire cu o istorie între tragedie și renaștere

Puțini știu că actuala Clinica de Pediatrie 2 din Cluj-Napoca a fost inițial Sanatoriul de Ginecologie și Obstetrică Lengyel, inaugurat în 1938 de medicul Miklos Lengyel. Clădirea era modernă, luminoasă, cu 80 de paturi și o arhitectură elegantă, aflată pe actuala stradă Crișan.

Soția medicului, Olga Lengyel, a fost asistentă șefă, dar destinul i-a fost marcat de tragedia Holocaustului. Deportată la Auschwitz împreună cu întreaga familie, a fost singura supraviețuitoare. După război, s-a stabilit la Paris, unde a scris volumul „Five Chimneys: A Woman Survivor’s True Story of Auschwitz”, o mărturie care a inspirat mai târziu romanul „Alegerea Sofiei”.

Anii au trecut, iar clădirea care cândva fusese locul suferinței s-a transformat într-un spațiu al vindecării — Clinica Pediatrie 2, locul unde profesorul Nicolae Miu a ridicat un centru medical de referință.


👨‍⚕️ Profesorul Nicolae Miu – medicul care a scris istoria pediatriei

Specialist în pediatrie, gastroenterologie, hepatologie, diabet și boli de nutriție, profesorul Nicolae Miu a tratat mii de copii și a format generații de medici. A publicat tratate de referință, a introdus concepte moderne în medicina românească și a fost un promotor al inovației și eticii profesionale.

După Revoluție, a extins și modernizat Clinica Pediatrie 2, a creat, împreună cu dr. Aurel Bizo, Clinica de Nefrologie, Dializă și Toxicologie Pediatrică — o premieră națională. Tot el a introdus în România medicina adolescentului, publicând în 1999 monumentalul „Tratat de medicina adolescentului”.

A fost fondator al Societății Române de Pediatrie Socială și al Societății Române de Gastroenterologie, Hepatologie și Nutriție Pediatrică, impunând o viziune umanistă și complexă asupra îngrijirii copilului.


🎓 Un profesor, un mentor, un om

Ca prorector al UMF „Iuliu Hațieganu”, decan și profesor, Nicolae Miu a format mii de studenți și rezidenți. Era exigent, dar corect, sever, dar cald, un model de echilibru între știință și compasiune. Mulți dintre cei care astăzi conduc spitale sau clinici îi datorează formarea profesională.

Profesorul Miu nu a fost doar medicul care vindeca trupuri, ci și cel care construia caractere. Cu un spirit cultivat, o modestie rară și o eleganță intelectuală desăvârșită, el a rămas în memoria colectivă ca un simbol al demnității și al iubirii pentru oameni.

Moștenirea lui nu se măsoară în tratate sau titluri, ci în recunoștința celor pe care i-a salvat și i-a inspirat.

Profesorul Nicolae Miu, unul dintre cei mai mari pediatri ai României

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Sanatate

Minuni medicale la Cluj: două tinere operate gratuit de profesorul Horace Roman, chirurgul care schimbă destine

Alex Campian

Published

on

Profesorul Horace Roman, chirurg român de renume mondial, în sala de operație la Cluj-Napoca.

Două tinere din România au primit o nouă șansă la viață datorită profesorului Horace Roman, unul dintre cei mai apreciați chirurgi ginecologi din lume, specializat în tratamentul endometriozei. Intervențiile, realizate robotic și gratuit la un spital privat din Cluj-Napoca, ar fi costat în mod normal peste 10.000 de euro fiecare.

Profesorul universitar Horace (Horațiu) Roman, absolvent al UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj, este recunoscut internațional pentru performanțele sale în chirurgia minim invazivă. După o carieră impresionantă în Franța, Danemarca și Emiratele Arabe Unite, medicul a revenit temporar în orașul natal pentru o serie de 14 intervenții complexe — majoritatea robotice — realizate alături de echipa IFEMEndo – Spitalul Medicover Cluj.

Printre acestea s-au numărat șase rezecții rectale, intervenții pe nervii sacral și pudendal, dar și operații rare pe diafragmă și vezică. Dintre toate cazurile, două au fost operate pro bono, datorită severității și vârstei fragede a pacientelor.

Prima pacientă, Bianca, în vârstă de 18 ani, suferea de o formă severă de endometrioză digestivă. „Nu mai puteam mânca aproape nimic, durerea era constantă. Am aflat despre profesorul Roman și am venit la Cluj cu ultima speranță”, a povestit tânăra.

A doua pacientă, Andreea, 28 de ani, a fost diagnosticată cu endometrioză diafragmatică, o boală rară care îi provoca episoade de pneumotorax în timpul menstruației. „Ajunsesem de două ori în reanimare. Astăzi pot respira normal și mă simt renăscută”, a declarat ea.

Prin aceste intervenții, profesorul Roman demonstrează că medicina românească are încă modele autentice, iar chirurgia robotică poate oferi șanse reale acolo unde altădată nu exista speranță.
„Fiecare operație este o poveste de viață. Când știi că poți reda normalitatea cuiva, e cel mai mare câștig profesional și uman”, a spus medicul.

Operațiile de la Cluj confirmă statutul orașului ca pol medical regional de excelență și arată că performanța adevărată se bazează pe empatie, profesionalism și dorința de a dărui.

info:Antena3

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Sanatate

Studiu alarmant: 61% dintre farmaciști ar putea renunța la profesie dacă nu se iau măsuri urgente

Alex Campian

Published

on

Farmaciști din Cluj discutând rezultatele unui studiu privind lipsa medicamentelor și provocările din sistemul farmaceutic din România

Un studiu realizat de Colegiul Farmaciștilor din Cluj, în colaborare cu colegiile din Călărași și Maramureș, trage un semnal serios de alarmă: peste jumătate dintre farmaciștii din România ar putea renunța la profesie dacă situația din sistem nu se schimbă. Lipsa medicamentelor, concurența neloială și absența reglementărilor clare amenință stabilitatea unui sector esențial pentru sănătatea publică.

Un eveniment de o importanță majoră pentru sistemul farmaceutic românesc a avut loc recent la Palatul Parlamentului, unde au fost prezentate concluziile primului studiu de impact privind accesul la medicamente și funcționarea farmaciilor, realizat de Colegiul Farmaciștilor din Cluj, în colaborare cu colegiile din Călărași și Maramureș.

Cercetarea, efectuată de o echipă de experți de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, scoate la iveală probleme sistemice grave cu care se confruntă farmaciștii din România: concurența neloială, lipsa de medicamente, reglementări neclare privind amplasarea farmaciilor și reexportul paralel de medicamente.

📊 Cifre îngrijorătoare:

  • 61% dintre cei peste 1.200 de respondenți afirmă că sunt dispuși să părăsească profesia dacă nu vor exista schimbări concrete;

  • 80% dintre farmaciști sunt forțați să refuze eliberarea de medicamente cel puțin o dată pe săptămână din cauza lipsei stocurilor.

La eveniment au fost prezenți reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Comisiilor de sănătate din Parlament, precum și asociații profesionale, patronale și sindicale, alături de organizații ale pacienților și asociații studențești.

Reprezentanții Colegiului Farmaciștilor din Cluj au subliniat că datele din acest studiu trebuie să devină baza unor reforme legislative urgente, menite să protejeze profesia și să asigure accesul pacienților la tratamente esențiale.

„Este o realitate care nu mai poate fi ignorată. Avem nevoie de intervenții legislative rapide, coerente și adaptate realității din teren”, au transmis organizatorii.

📍 Inegalități între urban și rural
Documentul întocmit de experții clujeni arată că accesul la servicii farmaceutice este marcat de inegalități semnificative între mediul urban și cel rural, cu o concentrare puternică a pieței în mâinile câtorva lanțuri mari. Populația vulnerabilă și personalul farmaceutic sunt afectați de condiții economice și dezechilibre structurale.

„Politicile publice ar trebui să vizeze creșterea accesului la serviciile farmaceutice în zonele rurale, susținerea farmaciilor independente și echilibrarea structurii pieței, pentru a asigura sustenabilitatea și echitatea în domeniul sănătății”, se arată în raport.

📈 Date comparative
România are aproximativ 50 de farmacii și 104 farmaciști la 100.000 locuitori, în timp ce media OECD este 28 de farmacii și 85 farmaciști la 100.000 locuitori. Raportul farmaciști/farmacie este astfel 2,1 în România, față de 3,0 la media OECD.

În județul Cluj, anul trecut au funcționat 218 farmacii (110 în urban și 108 în rural). Din acestea, 91 de societăți farmaceutice au încheiat contracte pentru eliberarea de medicamente compensate și gratuite, asigurând continuitatea accesului la tratamente esențiale.

De asemenea, în 2024, peste 48.000 de pacienți străini sau persoane aflate în situații speciale, provenite din zona conflictului armat din Ucraina, au beneficiat de medicamente și materiale sanitare prin farmaciile din județul Cluj.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom