Connect with us

Sanatate

Țările din UE, obligate să cumpere vaccinuri anti-COVID până în 2027/ Până acum au ajuns la gunoi doze în valoare de 4 miliarde de euro

Tudor Calinescu

Published

on

Țările din UE, obligate să cumpere vaccinuri anti-COVID până în 2027/ Până acum au ajuns la gunoi doze în valoare de 4 miliarde de euro


Cel puţin 215 milioane de doze de vaccinuri COVID-19 achiziţionate de ţările UE în perioada de vârf a pandemiei au fost aruncate între timp, costul lor fiind estimat la 4 miliarde de euro, arată o analiză realizată de POLITICO.
Analiza POLITICO arată că peste 200 de milioane de vaccinuri coronavirus nedorite au fost aruncate la gunoi, dar acest volum este aproape sigur o subestimare. Calculele POLITICO se bazează pe cifrele din 19 ţări europene – 15 ţări, între care România, au furnizat cifre direct, iar în cazul a  patru, volumele au fost raportate de presa locală. Unele cifre datează chiar din această lună, dar cele mai vechi datează din decembrie 2022, arată POLITICO

De la aprobarea primelor vaccinuri împotriva coronavirusului, la sfârşitul anului 2020, ţările UE au primit în mod colectiv 1,5 miliarde de doze (mai mult de trei pentru fiecare persoană din Europa). Multe dintre acestea zac acum în depozitele de deşeuri de pe continent.

Calculele bazate pe datele disponibile arată că ţările UE au aruncat în medie 0,7 vaccinuri pentru fiecare membru al populaţiei lor. În fruntea clasamentului se află Estonia, care a aruncat la gunoi mai mult de o doză (1,10) pe cap de locuitor, urmată îndeaproape de Germania (0,98), care a aruncat şi cel mai mare volum brut de fiole. În acest clasament, România este sub media europeană, pe locul al 13-lea, cu 0,51 de doze de vaccin aruncate raportat la cap de locuitor, iar ultimul loc (din cele 19 posibile) este ocupat de Irlanda, cu 0,16 doze. Dacă această rată medie de risipă ar fi proiectată în restul UE, aceasta ar însemna peste 312 milioane de vaccinuri distruse, notează POLITICO, citată de News.ro.

Pe de altă parte, numărul de vaccinuri irosite tinde să corespundă cu mărimea ţărilor, ca cifre absolute Germania având 83 de milioane de doze aruncate, iar Luxemburg puţin sub jumătate de milion. În clasamentul întocmit după acest criteriu, România este pe locul al cincilea, cu 9.777.126 de doze aruncate, dar Polonia şi Franţa, de exemplu, ţări mai mari decât România, au refuzat să comunice datele.

Nu este uşor de descoperit câte vaccinuri au fost aruncate. Unele guverne, inclusiv Franţa, a doua cea mai populată ţară din UE, sunt reticente în a dezvălui amploarea risipei. Iar pe măsură ce trece timpul, cifrele pe care le-am primit sunt învechite, numărul real de vaccinuri aruncate fiind probabil mult mai mare, menţionează POLITICO. Germania, de exemplu, a furnizat cifrele sale privind vaccinurile sale aruncate în iunie – la momentul respectiv, avea alte 120 de milioane de vaccinuri care stăteau în depozit. De asemenea, producătorii de vaccinuri au introdus de atunci versiuni mai noi, adaptate la cele mai recente variante de coronavirus, ceea ce face ca vaccinurile mai vechi să fie depăşite  şi să aibă mai multe şanse de a fi aruncate, explică publicaţia de la Bruxelles.

POLITICO estimează valoarea celor 215 milioane de vaccinuri irosite la peste 4 miliarde de euro, pe baza preţurilor vaccinurilor raportate în mass-media (acestea nu au fost făcute publice). Pentru ţările care au raportat doar numărul total de vaccinuri distruse, fără a le defalca pe tipuri de vaccinuri, POLITICO a folosit un preţ mediu ponderat de 19,39 euro, calculat pe baza datelor furnizate de ţările care au oferit o defalcare. Din nou, această cifră este aproape sigur un minim. Dar chiar şi 4 miliarde de euro reprezintă o sumă considerabilă, egală cu un proiect mare de infrastructură sau cu cheltuielile anuale de sănătate ale Croaţiei, notează POLITICO.

Multe dintre vaccinurile în cauză au fost achiziţionate în perioada de apogeu a pandemiei, în 2021, când UE, SUA şi Regatul Unit se străduiau să asigure un număr limitat de doze. În acea perioadă de frenezie, UE a încheiat cel mai mare contract de achiziţionare a 1,1 miliarde de doze de la Pfizer şi BioNTech, reminteşte publicaţia. Este uşor să uităm cât de nesigure erau lucrurile în 2021, iar acordul UE a fost lăudat la vremea respectivă. Dar atât mărimea, cât şi momentul acordului s-au dovedit a fi problematice. Ţările au fost blocate în cumpărarea de doze chiar şi atunci când pandemia s-a diminuat, în timp ce eforturile de a dona injecţiile în exces ţărilor terţe au fost zădărnicite de scăderea cererii şi de problemele logistice, punctează POLITICO.

Repercusiunile sunt mai mult decât financiare. Întrebările legate de modul în care a fost negociat marele contract cu Pfizer o urmăresc pe preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, încă de când The New York Times a relatat că şefa UE a avut un schimb de mesaje cu directorul general al Pfizer în perioada premergătoare încheierii contractului.

Contractul a fost deja renegociat de către Comisia Europeană sub presiunea ţărilor UE care suferă din cauza excesului de vaccinuri. Atât Polonia, cât şi Ungaria au încetat să mai accepte vaccinuri şi sunt date în judecată de Pfizer pentru neplata acestora. În România, procurorii au cerut să se ridice imunitatea fostului prim-ministru şi a doi foşti miniştri ai Sănătăţii, susţinând că achiziţiile excesive de vaccinuri au cauzat statului daune de peste 1 miliard de euro, arată POLITICO.

Într-un clasament întocmit de POLITICO (pe baza datelor de la ECDC disponibile până la 5 octombrie) cu numărul de vaccinuri pe care ţările le-au raportat ca fiind irosite, în comparaţie cu numărul de vaccinuri care le-au fost distribuite, România figurează pe locul al treilea, fiind devansată de Lituania şi Slovacia, în timp ce ultimul loc este ocupat de Irlanda.

Iar între timp, vaccinurile vor continua să vină, contractul revizuit cu Pfizer obligând ţările europene să cumpere vaccinuri cel puţin până în 2027, adaugă publicaţia.

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Sanatate

Dr. Ștefan Florian, exemplul medicului care nu acceptă „atenții”. Lecție de demnitate și profesionalism la Neurochirurgia Cluj

Alex Campian

Published

on

La Clinica de Neurochirurgie din Cluj-Napoca, lucrurile par să funcționeze altfel decât în multe alte spitale din România. Pacienții vorbesc tot mai des despre o atmosferă de respect și transparență, construită în jurul profesorului dr. Ștefan Florian, șeful Secției de Neurochirurgie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj.

Pentru mulți, dr. Florian este un simbol al integrității profesionale. Ușa cabinetului său rămâne deschisă în permanență, iar pacienții sunt rugați să n-o închidă. Medicul refuză categoric orice „atenții” sau gesturi materiale. Într-un sistem medical adesea marcat de neîncredere, această atitudine a devenit o dovadă rară de etică și caracter.

Surse din cadrul clinicii confirmă că profesorul Florian menține o disciplină strictă, dar echitabilă. Lucrează constant înconjurat de asistente și personal medical, tocmai pentru ca totul să fie transparent, corect și eficient. Sub conducerea sa, clinica de neurochirurgie din Cluj a devenit una dintre cele mai performante din România.

Pentru pacienți din întreaga Transilvanie, drumul spre Cluj înseamnă adesea șansa la viață. Pasiunea, răbdarea și empatia cu care dr. Florian abordează fiecare caz transformă experiența medicală într-o lecție de umanitate.

„Nu sunt multe specialități în care poți trăi asemenea satisfacție. Responsabilitatea este imensă, dar și bucuria de a reda viața este fără egal”, mărturisea profesorul Florian într-un interviu mai vechi.

„Am avut cazuri în care toate semnele indicau pierderea, dar n-am abandonat. Am luptat până la capăt și am salvat vieți. Un copil născut cu malformație cerebrală, trimis acasă fără nicio șansă, trăiește astăzi o viață normală, are familie. Unde altundeva poți trăi o astfel de bucurie?”, adăuga medicul.

Prin modestie, competență și devotament, profesorul dr. Ștefan Florian a construit la Cluj nu doar o școală de neurochirurgie modernă, ci și un model de conduită morală.
Un exemplu de profesionalism, transparență și respect față de viață.
Jos pălăria!

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Sanatate

„Am jucat șansa de 1% și am câștigat-o”. Lecția de viață a faimosului neurochirurg clujean

Alex Campian

Published

on

Profesorul dr. Ștefan Florian, unul dintre cei mai respectați neurochirurgi din România, a vorbit despre cazurile care i-au marcat cariera și despre curajul de a lupta pentru fiecare viață, chiar și atunci când șansele de supraviețuire sunt de doar 1%.

Se spune adesea că în spatele fiecărui chirurg de succes se ascunde o „alee din cimitir”. Însă profesorul Ștefan Florian a reușit de nenumărate ori să contrazică statisticile și să readucă pacienți „din drum”.

La 64 de ani, medicul are în spate o carieră impresionantă. Până la vârsta de 53 de ani, realizase peste 11.000 de operații pe creier și măduvă, un număr record în domeniul neurochirurgiei. În timp ce media internațională este de aproximativ 250 de intervenții pe an, profesorul Florian realiza chiar și 900 de operații anual. În 2024, echipa sa a atins pragul de 2.400 de intervenții într-un singur an.

Invitat în 2014 la emisiunea „Profesioniștii”, moderată de Eugenia Vodă, medicul clujean a rememorat un caz tulburător: un pacient pe care l-a salvat deși familia îi cumpărase deja hainele de înmormântare.

„Fac tot ceea ce depinde de mine ca aleea asta să fie cât mai scurtă. Dar nu întotdeauna depinde de chirurg”, a spus atunci profesorul Florian.

Întrebat dacă ar opera un pacient care are doar 1% șanse de supraviețuire, răspunsul său a fost ferm:
„Am jucat-o și o joc. Da! Și am pacienți care, după ani și ani, trăiesc, deși statisticile spuneau că trebuiau să moară. Am avut pacienți pregătiți pentru alt drum, dar care au plecat din spital pe picioarele lor. Am întors foarte mulți oameni din drum.”

Absolvent al Universității de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca, cu media 10, profesorul dr. Ștefan Florian este considerat unul dintre pionierii neurochirurgiei moderne din România.

Recent, medicul a vorbit despre viitorul neurochirurgiei la Cluj, anunțând inaugurarea celui mai modern centru de specialitate din țară:
„Să mulțumim trecutului pentru viitor”, a declarat el, subliniind importanța continuității și a formării noilor generații de medici.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Sanatate

Moștenirea „îngerului copiilor” din Cluj. Profesorul Nicolae Miu, medicul care a schimbat destinul pediatriei românești

Alex Campian

Published

on

Clădirea Clinicii Pediatrie 2 din Cluj-Napoca

Clujul medical poartă o amprentă de neșters lăsată de profesorul Nicolae Miu, un nume care a devenit sinonim cu devotamentul și excelența în pediatrie. Considerat „îngerul copiilor”, profesorul Miu a fost medicul care a dăruit fiecărei generații speranță, profesionalism și o lecție de umanitate. Sub îndrumarea sa, Clinica Pediatrie 2 s-a transformat într-un simbol al progresului medical din România.


🏥 O clădire cu o istorie între tragedie și renaștere

Puțini știu că actuala Clinica de Pediatrie 2 din Cluj-Napoca a fost inițial Sanatoriul de Ginecologie și Obstetrică Lengyel, inaugurat în 1938 de medicul Miklos Lengyel. Clădirea era modernă, luminoasă, cu 80 de paturi și o arhitectură elegantă, aflată pe actuala stradă Crișan.

Soția medicului, Olga Lengyel, a fost asistentă șefă, dar destinul i-a fost marcat de tragedia Holocaustului. Deportată la Auschwitz împreună cu întreaga familie, a fost singura supraviețuitoare. După război, s-a stabilit la Paris, unde a scris volumul „Five Chimneys: A Woman Survivor’s True Story of Auschwitz”, o mărturie care a inspirat mai târziu romanul „Alegerea Sofiei”.

Anii au trecut, iar clădirea care cândva fusese locul suferinței s-a transformat într-un spațiu al vindecării — Clinica Pediatrie 2, locul unde profesorul Nicolae Miu a ridicat un centru medical de referință.


👨‍⚕️ Profesorul Nicolae Miu – medicul care a scris istoria pediatriei

Specialist în pediatrie, gastroenterologie, hepatologie, diabet și boli de nutriție, profesorul Nicolae Miu a tratat mii de copii și a format generații de medici. A publicat tratate de referință, a introdus concepte moderne în medicina românească și a fost un promotor al inovației și eticii profesionale.

După Revoluție, a extins și modernizat Clinica Pediatrie 2, a creat, împreună cu dr. Aurel Bizo, Clinica de Nefrologie, Dializă și Toxicologie Pediatrică — o premieră națională. Tot el a introdus în România medicina adolescentului, publicând în 1999 monumentalul „Tratat de medicina adolescentului”.

A fost fondator al Societății Române de Pediatrie Socială și al Societății Române de Gastroenterologie, Hepatologie și Nutriție Pediatrică, impunând o viziune umanistă și complexă asupra îngrijirii copilului.


🎓 Un profesor, un mentor, un om

Ca prorector al UMF „Iuliu Hațieganu”, decan și profesor, Nicolae Miu a format mii de studenți și rezidenți. Era exigent, dar corect, sever, dar cald, un model de echilibru între știință și compasiune. Mulți dintre cei care astăzi conduc spitale sau clinici îi datorează formarea profesională.

Profesorul Miu nu a fost doar medicul care vindeca trupuri, ci și cel care construia caractere. Cu un spirit cultivat, o modestie rară și o eleganță intelectuală desăvârșită, el a rămas în memoria colectivă ca un simbol al demnității și al iubirii pentru oameni.

Moștenirea lui nu se măsoară în tratate sau titluri, ci în recunoștința celor pe care i-a salvat și i-a inspirat.

Profesorul Nicolae Miu, unul dintre cei mai mari pediatri ai României

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom