Connect with us

Sanatate

Țările din UE, obligate să cumpere vaccinuri anti-COVID până în 2027/ Până acum au ajuns la gunoi doze în valoare de 4 miliarde de euro

Tudor Calinescu

Published

on

Țările din UE, obligate să cumpere vaccinuri anti-COVID până în 2027/ Până acum au ajuns la gunoi doze în valoare de 4 miliarde de euro


Cel puţin 215 milioane de doze de vaccinuri COVID-19 achiziţionate de ţările UE în perioada de vârf a pandemiei au fost aruncate între timp, costul lor fiind estimat la 4 miliarde de euro, arată o analiză realizată de POLITICO.
Analiza POLITICO arată că peste 200 de milioane de vaccinuri coronavirus nedorite au fost aruncate la gunoi, dar acest volum este aproape sigur o subestimare. Calculele POLITICO se bazează pe cifrele din 19 ţări europene – 15 ţări, între care România, au furnizat cifre direct, iar în cazul a  patru, volumele au fost raportate de presa locală. Unele cifre datează chiar din această lună, dar cele mai vechi datează din decembrie 2022, arată POLITICO

De la aprobarea primelor vaccinuri împotriva coronavirusului, la sfârşitul anului 2020, ţările UE au primit în mod colectiv 1,5 miliarde de doze (mai mult de trei pentru fiecare persoană din Europa). Multe dintre acestea zac acum în depozitele de deşeuri de pe continent.

Calculele bazate pe datele disponibile arată că ţările UE au aruncat în medie 0,7 vaccinuri pentru fiecare membru al populaţiei lor. În fruntea clasamentului se află Estonia, care a aruncat la gunoi mai mult de o doză (1,10) pe cap de locuitor, urmată îndeaproape de Germania (0,98), care a aruncat şi cel mai mare volum brut de fiole. În acest clasament, România este sub media europeană, pe locul al 13-lea, cu 0,51 de doze de vaccin aruncate raportat la cap de locuitor, iar ultimul loc (din cele 19 posibile) este ocupat de Irlanda, cu 0,16 doze. Dacă această rată medie de risipă ar fi proiectată în restul UE, aceasta ar însemna peste 312 milioane de vaccinuri distruse, notează POLITICO, citată de News.ro.

Pe de altă parte, numărul de vaccinuri irosite tinde să corespundă cu mărimea ţărilor, ca cifre absolute Germania având 83 de milioane de doze aruncate, iar Luxemburg puţin sub jumătate de milion. În clasamentul întocmit după acest criteriu, România este pe locul al cincilea, cu 9.777.126 de doze aruncate, dar Polonia şi Franţa, de exemplu, ţări mai mari decât România, au refuzat să comunice datele.

Nu este uşor de descoperit câte vaccinuri au fost aruncate. Unele guverne, inclusiv Franţa, a doua cea mai populată ţară din UE, sunt reticente în a dezvălui amploarea risipei. Iar pe măsură ce trece timpul, cifrele pe care le-am primit sunt învechite, numărul real de vaccinuri aruncate fiind probabil mult mai mare, menţionează POLITICO. Germania, de exemplu, a furnizat cifrele sale privind vaccinurile sale aruncate în iunie – la momentul respectiv, avea alte 120 de milioane de vaccinuri care stăteau în depozit. De asemenea, producătorii de vaccinuri au introdus de atunci versiuni mai noi, adaptate la cele mai recente variante de coronavirus, ceea ce face ca vaccinurile mai vechi să fie depăşite  şi să aibă mai multe şanse de a fi aruncate, explică publicaţia de la Bruxelles.

POLITICO estimează valoarea celor 215 milioane de vaccinuri irosite la peste 4 miliarde de euro, pe baza preţurilor vaccinurilor raportate în mass-media (acestea nu au fost făcute publice). Pentru ţările care au raportat doar numărul total de vaccinuri distruse, fără a le defalca pe tipuri de vaccinuri, POLITICO a folosit un preţ mediu ponderat de 19,39 euro, calculat pe baza datelor furnizate de ţările care au oferit o defalcare. Din nou, această cifră este aproape sigur un minim. Dar chiar şi 4 miliarde de euro reprezintă o sumă considerabilă, egală cu un proiect mare de infrastructură sau cu cheltuielile anuale de sănătate ale Croaţiei, notează POLITICO.

Multe dintre vaccinurile în cauză au fost achiziţionate în perioada de apogeu a pandemiei, în 2021, când UE, SUA şi Regatul Unit se străduiau să asigure un număr limitat de doze. În acea perioadă de frenezie, UE a încheiat cel mai mare contract de achiziţionare a 1,1 miliarde de doze de la Pfizer şi BioNTech, reminteşte publicaţia. Este uşor să uităm cât de nesigure erau lucrurile în 2021, iar acordul UE a fost lăudat la vremea respectivă. Dar atât mărimea, cât şi momentul acordului s-au dovedit a fi problematice. Ţările au fost blocate în cumpărarea de doze chiar şi atunci când pandemia s-a diminuat, în timp ce eforturile de a dona injecţiile în exces ţărilor terţe au fost zădărnicite de scăderea cererii şi de problemele logistice, punctează POLITICO.

Repercusiunile sunt mai mult decât financiare. Întrebările legate de modul în care a fost negociat marele contract cu Pfizer o urmăresc pe preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, încă de când The New York Times a relatat că şefa UE a avut un schimb de mesaje cu directorul general al Pfizer în perioada premergătoare încheierii contractului.

Contractul a fost deja renegociat de către Comisia Europeană sub presiunea ţărilor UE care suferă din cauza excesului de vaccinuri. Atât Polonia, cât şi Ungaria au încetat să mai accepte vaccinuri şi sunt date în judecată de Pfizer pentru neplata acestora. În România, procurorii au cerut să se ridice imunitatea fostului prim-ministru şi a doi foşti miniştri ai Sănătăţii, susţinând că achiziţiile excesive de vaccinuri au cauzat statului daune de peste 1 miliard de euro, arată POLITICO.

Într-un clasament întocmit de POLITICO (pe baza datelor de la ECDC disponibile până la 5 octombrie) cu numărul de vaccinuri pe care ţările le-au raportat ca fiind irosite, în comparaţie cu numărul de vaccinuri care le-au fost distribuite, România figurează pe locul al treilea, fiind devansată de Lituania şi Slovacia, în timp ce ultimul loc este ocupat de Irlanda.

Iar între timp, vaccinurile vor continua să vină, contractul revizuit cu Pfizer obligând ţările europene să cumpere vaccinuri cel puţin până în 2027, adaugă publicaţia.

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Eveniment

🩸 Bilet gratuit de o zi la Untold pentru cei care donează sânge în acest weekend la Cluj!

Alex Campian

Published

on

Organizatorii festivalului Untold 2025 oferă o șansă unică clujenilor să participe la cea mai așteptată ediție aniversară: un bilet gratuit de o zi la festival pentru toți cei care donează sânge în cadrul campaniei Blood Network.


📅 Când și unde?

Caravana mobilă Blood Network va fi prezentă în parcarea Kaufland de pe Strada Fabricii, nr. 12, în zilele de:

  • Sâmbătă, 28 iunie 2025

  • Duminică, 29 iunie 2025

⏰ Program: 8:00 – 14:00


🎟️ Cum poți primi biletul?

Pentru a primi biletul gratuit, trebuie să:

  1. Donezi sânge la caravana mobilă în cele două zile menționate.

  2. Te înscrii pe platforma oficială a campaniei: reteaua.sieudonez.ro.

Biletele oferite vor fi valabile pentru prima zi a Festivalului Untold, care se va desfășura între 7 și 10 august 2025.


🌟 Despre campania Blood Network

Aceasta este cea de-a unsprezecea ediție a inițiativei Blood Network, cea mai longevivă campanie de donare de sânge din România, susținută de Untold, care îmbină responsabilitatea socială cu distracția.


⚠️ Atenție!

Donarea se face în limita capacității de recoltare a caravanei mobile, așa că grăbește-te să faci o faptă bună și să-ți asiguri biletul!

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Sanatate

Adevărul despre laptele Pilos de la Lidl: De unde provine, de fapt, și ce scrie pe etichetă

Alex Campian

Published

on

Laptele marca Pilos, unul dintre cele mai cumpărate produse din Lidl, se regăsește frecvent în coșurile românilor. Însă puțini dintre aceștia își pun întrebarea esențială: de unde provine, de fapt, laptele pe care îl consumă zilnic?

Deși mulți ar presupune că acest produs este adus din străinătate, realitatea este cu totul alta: laptele Pilos este produs chiar în România, în unități de procesare cunoscute de pe piața autohtonă.


🥛 Cine produce laptele Pilos din Lidl?

Potrivit informațiilor de pe ambalaj, laptele Pilos este fabricat de Albalact S.A., cu sediul în satul Oiejdea, comuna Galda de Jos, județul Alba. Aceeași companie produce și brandul Zuzu, recunoscut pe piața locală.

În plus, o parte din laptele Pilos provine și de la o fabrică din Brașov, care colaborează cu renumitul producător Olympus. Această unitate de procesare are parteneriate și cu FrieslandCampina, compania care produce brandurile Napolact și Lacto Food.

👉 Așadar, Lidl colaborează cu unii dintre cei mai mari procesatori de lapte din România, reușind să ofere produse similare cu cele branduite, dar la un preț mai accesibil.


🧾 Ce spune legea despre informarea consumatorului?

Lidl, la fel ca toți retailerii, este obligat să respecte legislația europeană privind informarea corectă a consumatorului. Astfel, potrivit Regulamentului (UE) 1169/2011, pe ambalaj trebuie menționat clar:

  • Țara de origine

  • Adresa procesatorului

  • Formulări precum: „Produs în România pentru compania Lidl” sau „Produs de Albalact S.A.”

Aceste informații sunt esențiale pentru transparența față de client și permit fiecărui consumator să aleagă informat produsele pe care le cumpără.


📌 Concluzie

Laptele Pilos de la Lidl nu este importat, ci provine de la procesatori locali de încredere. Deși este vândut sub marcă proprie, produsul este fabricat în România, în aceleași fabrici care realizează și branduri premium. Astfel, consumatorii beneficiază de un raport calitate-preț excelent, cu garanția unui produs românesc.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Sanatate

Nouă tulpină COVID cu grad ridicat de transmisibilitate, detectată în China

Alex Campian

Published

on

O nouă variantă a virusului COVID-19, denumită NB.1.8.1, identificată inițial în China la începutul anului 2025, se răspândește cu rapiditate în mai multe regiuni ale lumii. Detectată în SUA în luna martie, această tulpină a cunoscut o creștere semnificativă în ultimele luni, devenind una dintre cele mai frecvente în anumite state americane.

În California, proporția cazurilor asociate variantei NB.1.8.1 a crescut de la 2% la 19% într-un interval de doar două luni, semnalând o transmisibilitate ridicată. Laboratoarele care au testat această variantă arată că este mai contagioasă decât tulpinile dominante anterior, ceea ce ar putea duce la o creștere accentuată a infectărilor și spitalizărilor.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, NB.1.8.1 reprezintă deja peste jumătate dintre tulpinile COVID aflate în circulație la nivel global, consolidându-și statutul de variantă dominantă.

În Asia, semnele sunt tot mai îngrijorătoare. În China, numărul cazurilor grave de afecțiuni respiratorii s-a dublat în doar o lună, iar testările din camerele de urgență arată o rată de pozitivare în creștere alarmantă: de la 7,5% la 16,2%. Taiwan raportează o creștere de 78% a internărilor COVID într-o singură săptămână, iar în Hong Kong numărul spitalizărilor a atins cel mai înalt nivel din ultimul an.

Simptomele asociate acestei variante rămân similare cu cele ale variantelor anterioare: febră, frisoane, tuse, dificultăți respiratorii, oboseală, dureri musculare, cefalee și pierderea gustului sau mirosului.

Deși vaccinurile existente oferă în continuare un grad de protecție, unii experți din California solicită reintroducerea măștilor obligatorii, măsură deja adoptată în anumite regiuni din Asia.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom