Connect with us

Social

Actorul Bogdan Bob Rădulescu despre hărnicia ungurilor și a românilor: ”Tati, nu suntem acolo. Îmi pare rău să o zic, dar nu suntem acolo!”

Stefan Petre

Published

on

Actorul Bogdan Bob Rădulescu despre hărnicia ungurilor și a românilor: ”Tati, nu suntem acolo. Îmi pare rău să o zic, dar nu suntem acolo!”

Cunoscutul actor clujean Bogdan Bob Rădulescu a explicat că Ardealul este consacrat prin ordine și disciplină, dar recunoaște că ungurii au ceva în plus. ”Eu nu înțeleg asta, să crești în Cluj și să ai tot timpul un dinte împotriva ungurilor. Noi, la Cluj aveam treaba asta de gospodării, de competiție, trebuia să fie ordine și disciplină, curat și să fim gospodari. Am simțit tot timpul, la noi în Cluj, că ungurii au avut ceva în plus. Și fii atent de ce! Ungurii, care după 900 de ani de imperiu austro-ungar, după ultima sută de ani, de la 1 decembrie 1918, după aia problema Ardealului de Nord pe vremea generalului Horthy… Noi am avut unele momente critice pe vremea regimului hortist, când s-au înfipt baionete in femei gravide. A fost o pagină a istoriei foarte tristă! Și acum a trecut al Doilea Război Mondial și au venit comuniștii, și noua Românie de după 1989. Fiecare are răni de dus, și noi și ungurii. La unguri am remarcat, dacă tot li s-a făcut, din punctul lor de vedere, această nedreptate, și, acum, ungurii sunt minoritari în Transilvania, soția mea este jumătate unguroaică, socrul era ungur 100%, un om foarte bun, cumva lor le-a rămas în sânge asta. La ei lucrurile sunt orânduite. Sunt oameni foarte gospodari. La noi, în cartierul unde am locuit erau hostezeni. În 2023, față în față cu casa părintească e Miși, care face varză, în 2023, e înconjurat de blocuri noi de 12 etaje. Mama lui, în vârstă de aproape 90 de ani, taie varză în fiecare an și pune varză murată. Îl găsești în piața mare, că vinde varză. Eu nu am cum să pun varză cum pune Miși. E o viață în care Miși pune varză murată. Ungurii au fost și vor fi tot timpul oameni harnici. 
Te duci un pic încolo, spre Ungaria, și treci prin satele ungurești, tati, îmi pare rău, sunt român, sunt ardelean, dar mă uit la satele ungurești și mă uit și la satele românești. Tati, nu suntem acolo. Îmi pare rău să o zic, dar nu suntem acolo! Asta își pune amprenta asupra vieții. Să se uite oricine la clădirile lor, la bisericile lor, sunt altfel!”, a precizat cunoscutul actor, în special pe social media, la un podcast cu Radu Țibulică.Bob Rădulescu a spus degetul pe rană și a spus că numai educația e salvarea.”Cred enorm de mult în educație, ca fiind singura care poate salva o națiune, exact tot lipsa educației o și îngroapă. Nu-ți trebe dușmani externi. Lipsa educației! Educația se face acasă și de acasă începi. Fundația sunt părinții, care dacă sunt educați și vindecați ai șanse să izbutești în viață. Dacă destinul te alege să te arunce într-o familie frământată de lipsuri, neajunsuri, lipsă de educației, moarte emoțională. Ăia care comentează pe net este posibil să fie morți emoțional. Nu au empatie, niciun pic de emoție, niciun pic de responsabilitate, implicare”, a spus actorul clujean.

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Social

Majoritatea românilor susțin serviciul militar obligatoriu și cursuri de pregătire în caz de război

Alex Campian

Published

on

Un nou sondaj realizat de INSCOP Research, la cererea New Strategy Center, arată că românii sunt în mare parte favorabili introducerii serviciului militar obligatoriu în România. Cercetarea a fost efectuată între 28 ianuarie și 6 februarie 2026, prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă potrivit faclia.ro

Serviciul militar obligatoriu: peste două treimi de români de acord

Potrivit sondajului, 67,1% dintre respondenți ar susține reintroducerea serviciului militar obligatoriu, în creștere față de 58,4% în mai 2015. Aproape o treime (30,5%) sunt împotrivă, iar 2,4% nu au exprimat o opinie. Susținători principali sunt votanții AUR, persoanele peste 60 de ani, locuitorii din mediul rural și cei cu educație primară. În schimb, votanții PSD, PNL și USR, tinerii între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară și locuitorii din orașe mari sunt mai reticenți.

Pregătirea militară în școli

Întrebați despre organizarea exercițiilor de tras cu arma în licee, 48,1% dintre români au fost favorabili, aproape jumătate fiind împotrivă. Majoritatea susținătorilor provin din rândul bărbaților, persoanelor peste 45 de ani, votanți AUR și locuitori ai mediului rural.

În ceea ce privește introducerea cursurilor pentru operatori de drone în licee și facultăți tehnice, 80,8% dintre participanți au fost de acord, în timp ce doar 16,2% s-au declarat împotrivă. Susținători sunt votanții PNL și USR, cei cu educație superioară și angajații din sectorul public.

Cursurile de prim ajutor pentru persoanele între 15 și 60 de ani au primit cel mai mare grad de acceptare: 92,7% dintre respondenți consideră aceste instruiri esențiale pentru pregătirea cetățenilor în caz de război.

Cum ar reacționa românii în caz de conflict

Într-un scenariu de război în care România ar fi atacată, 48% dintre respondenți ar lupta pentru țară, 19,7% ar emigra, iar 10,5% ar alege să se ascundă până la încheierea conflictului. Doar 4,7% ar încerca să obțină scutire medicală, iar 7% ar adopta alte măsuri.

În ceea ce privește pregătirea țării față de un atac al Rusiei, majoritatea respondenților consideră că România nu este suficient pregătită: 51,4% cred că țara nu ar face față, iar 31,7% consideră că pregătirea este redusă.

Bugetul de apărare și apărarea împotriva dronelor

Sondajul arată că 74,4% dintre români susțin creșterea bugetului pentru apărare, în timp ce 21,2% se opun. În privința dronelor rusești, 72,9% consideră că România ar trebui să le doboare dacă survolează teritoriul național.

Surse de informare

Principalele surse de informare sunt televiziunea (44,7%), rețelele sociale (25%) și paginile de știri online (17,8%). Radioul, discuțiile cu prietenii sau aplicațiile de mesagerie reprezintă surse secundare.

Despre sondaj

Cercetarea a fost realizată prin interviuri telefonice (CATI) pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României. Marja maximă de eroare este ±3%, cu un nivel de încredere de 95%.

sursa foto: imagine generativa Ai

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Social

Facebook închide chat-urile comunităților de grup. O decizie care lovește direct în utilizatori

Alex Campian

Published

on

Facebook mai bifează o decizie care pare luată dintr-un birou steril, departe de modul real în care oamenii folosesc platforma. Chat-urile comunităților de grup, una dintre puținele funcții cu adevărat utile pentru comunicarea rapidă, sunt închise treptat, fără explicații clare și fără alternative funcționale.

Este o mutare care lovește direct în administratori, moderatori și membri activi. Practic, Facebook taie un canal esențial de dialog și se așteaptă ca utilizatorii să se adapteze în tăcere.

O funcție care chiar funcționa, eliminată fără scrupule

Chat-urile de grup nu erau un moft. Erau spațiul unde comunitățile trăiau cu adevărat. Acolo se rezolvau probleme urgente, se coordonau acțiuni, se oferea ajutor imediat. Închiderea lor transformă grupurile în simple panouri de afișaj, lente și impersonale.

Meta nu a prezentat un motiv solid pentru această decizie. Nici o explicație tehnică, nici o strategie coerentă. Doar o funcție dispărută. Într-o platformă deja sufocată de reclame, conținut reciclat și algoritmi opaci, această mutare pare încă un pas greșit.

„Nu sunt deloc mulțumit de asta” și nu sunt singurul

Frustrarea este generalizată. Administratorii de grupuri se trezesc cu instrumente mai puține și responsabilități mai mari. Membrii pierd comunicarea rapidă și sentimentul de apartenență. Messenger-ul clasic nu este o soluție, iar postările în grup nu pot înlocui un chat activ.

Facebook ignoră un adevăr simplu: comunitățile nu se construiesc prin like-uri, ci prin dialog. Iar dialogul tocmai a fost amputat.

Facebook continuă să-și saboteze propriile comunități

În loc să îmbunătățească funcțiile care țin oamenii conectați, Facebook pare hotărât să le elimine. Este aceeași rețetă veche: schimbări impuse de sus, testate pe utilizatori, fără consultare și fără respect pentru cei care țin platforma vie.

Închiderea chat-urilor comunităților nu este doar enervantă. Este o decizie proastă, care arată o ruptură tot mai mare între Facebook și utilizatorii săi. Dacă direcția rămâne aceeași, nu chat-urile vor fi singurele care dispar. Vor dispărea și comunitățile.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Lume

Australia spune STOP social media pentru copiii sub 16 ani. Meta aplică măsura imediat

Alex Campian

Published

on

Adolescenții sub 16 ani din Australia vor rămâne fără conturi pe majoritatea platformelor sociale, potrivit Euronews, după ce Meta a început oficial procesul de identificare și ștergere a profilurilor aparținând minorilor. Măsura este una fără precedent la nivel global și vine în contextul în care Australia finalizează implementarea unei noi legi ce intră în vigoare pe 10 decembrie, menită să limiteze expunerea tinerilor la conținut online considerat riscant.

Noua legislație obligă platformele digitale să introducă proceduri avansate de verificare a vârstei, inclusiv tehnologii biometrice și sisteme automate de detectare a conturilor suspecte. Meta este prima companie care aplică efectiv regulile, vizând platforme precum Facebook, Instagram, Threads și WhatsApp, iar măsura afectează și alte rețele populare în rândul tinerilor, precum Snapchat, TikTok, Reddit și X.

Oficialii australieni susțin că această intervenție este necesară în contextul creșterii cazurilor de cyberbullying, expunere la conținut violent, dependență digitală și a riscurilor asociate interacțiunilor cu necunoscuți în mediul online. Ministrul Comunicațiilor a declarat că protejarea tinerilor este o prioritate națională și că platformele care nu se conformează vor risca amenzi severe.

Organizațiile pentru drepturile civile avertizează însă asupra efectelor secundare, inclusiv posibile probleme privind confidențialitatea datelor, supravegherea digitală sau erori ale algoritmilor care ar putea șterge conturi legitime ale adolescenților de peste 16 ani. În ciuda criticilor, guvernul australian afirmă că legislația va fi ajustată pe parcurs, în funcție de modul de aplicare și feedbackul primit.

Implementarea deciziei Meta reprezintă primul pas major în direcția unei reglementări mai stricte a mediului online pentru tineri, iar autoritățile din alte țări analizează deja modelul australian ca posibil precedent legislativ.

Sursa: Euronews.ro

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom Somesul


Era

Era