O clujeancă implicată în mai multe inițiative civice spune că administrația locală doar pretinde că ar asculta propunerile locuitorilor din municipiu pentru îmbunătățirea spațiilor de joacă pentru copii. Parcurile din Cluj nu corespund nevoilor reale ale copiilor, sunt amenajate cu plastic sau fier care se încinge vara, iar atunci când oamenii protestează, răspunsul e același: „știu specialiștii mai bine”.„Toamna asta sunt supărată. Pentru că am ales să-mi cresc copiii într-un oraș universitar, centru al culturii, cu proiecte și evenimente pentru tineri, cu joburi smart, cu oportunități de afaceri, cu profesioniști în spitale și școli, dar care are parcuri și locuri de joacă fie din evul mediu, fie trasate parcă de un dorel cu creionul bont pe o hârtie.
Parcul cu castani, cum il știm părinții, cel din poză, e cel preferat de copiii mei chiar dacă este departe de casă, în alt cartier, pentru că este cam singurul loc de joacă din oraș cu arbori și umbră și care are aparate pentru toate vârstele. Cum arată celelalte și de unde vine supărarea mea este o poveste despre indiferență. De câțiva ani semnalez faptul că parcurile și spațiile de joacă din Cluj-Napoca trebuie regândite, construite și modernizate așa cum vedem în orașele europene, să integreze spații pentru copiii cu dizabilități, să fie tematice, să fie amenajate cu mobilier din materiale naturale, nu veșnicul plastic sau fier care se incinge vara. Dincolo de a aduce în discuție această problemă a orașului, am lucrat la câteva proiecte care au fost înaintate administrației pentru a fi implementate. Am fost asigurați, eu, mămicile implicate și restul clujenilor interesați de temă că se vor face, că bunăstarea copiilor este o prioritate. De multe ori ascultăm pe cineva fără să îl auzim cu adevărat, pentru că ne gândim doar la cum să-i răspundem. Asta este și sentimentul meu legat de acești oameni care gospodăresc municipiul. Se prefac că ne ascultă, dar nu sunt atenți nicio secundă la ceea ce le cerem, la nevoile reale ale părinților ce își petrec timpul fie în parcuri și locuri de joacă fără pic de umbră, cu mobilier vechi, primăvara cu iarba necosită, fie în unele super smart și fancy, fără aparate de joacă pentru toate vârstele, reduse la jumătate sau sfert din spațiul anterior modernizării. Dacă există critică, replica standard conține starea inițială, specialiștii, gusturile (“ce să facem? să lăsăm așa? specialiștii au făcut proiectul. mie îmi place, alții poate au alte gusturi”).Cum aș vrea eu să arate un spațiu de joacă? Să aibă aparate pentru toate vârstele, să fie din materiale naturale, pe categorii de dificultate, mobilier integrat pentru copiii cu dizabilități și de ce nu, construit pe teme de interes pentru copii (lumea acvatică, spațiu etc.). Dar pe când marile orașe europene discută despre faptul că joaca nu ar trebui să fie doar într-un parc ci în întregul oraș, pentru a conecta oamenii, în municipiul cu pretenții de 5 stele sperăm, când se inaugurează unul nou, să nu uite și de data asta să pună leagăn…”, se arată pe pagina Orașul Mihaelei.
Source link