Un nou sondaj realizat de INSCOP Research, la cererea New Strategy Center, arată că românii sunt în mare parte favorabili introducerii serviciului militar obligatoriu în România. Cercetarea a fost efectuată între 28 ianuarie și 6 februarie 2026, prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă potrivit faclia.ro

Serviciul militar obligatoriu: peste două treimi de români de acord

Potrivit sondajului, 67,1% dintre respondenți ar susține reintroducerea serviciului militar obligatoriu, în creștere față de 58,4% în mai 2015. Aproape o treime (30,5%) sunt împotrivă, iar 2,4% nu au exprimat o opinie. Susținători principali sunt votanții AUR, persoanele peste 60 de ani, locuitorii din mediul rural și cei cu educație primară. În schimb, votanții PSD, PNL și USR, tinerii între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară și locuitorii din orașe mari sunt mai reticenți.

Pregătirea militară în școli

Întrebați despre organizarea exercițiilor de tras cu arma în licee, 48,1% dintre români au fost favorabili, aproape jumătate fiind împotrivă. Majoritatea susținătorilor provin din rândul bărbaților, persoanelor peste 45 de ani, votanți AUR și locuitori ai mediului rural.

În ceea ce privește introducerea cursurilor pentru operatori de drone în licee și facultăți tehnice, 80,8% dintre participanți au fost de acord, în timp ce doar 16,2% s-au declarat împotrivă. Susținători sunt votanții PNL și USR, cei cu educație superioară și angajații din sectorul public.

Cursurile de prim ajutor pentru persoanele între 15 și 60 de ani au primit cel mai mare grad de acceptare: 92,7% dintre respondenți consideră aceste instruiri esențiale pentru pregătirea cetățenilor în caz de război.

Cum ar reacționa românii în caz de conflict

Într-un scenariu de război în care România ar fi atacată, 48% dintre respondenți ar lupta pentru țară, 19,7% ar emigra, iar 10,5% ar alege să se ascundă până la încheierea conflictului. Doar 4,7% ar încerca să obțină scutire medicală, iar 7% ar adopta alte măsuri.

În ceea ce privește pregătirea țării față de un atac al Rusiei, majoritatea respondenților consideră că România nu este suficient pregătită: 51,4% cred că țara nu ar face față, iar 31,7% consideră că pregătirea este redusă.

Bugetul de apărare și apărarea împotriva dronelor

Sondajul arată că 74,4% dintre români susțin creșterea bugetului pentru apărare, în timp ce 21,2% se opun. În privința dronelor rusești, 72,9% consideră că România ar trebui să le doboare dacă survolează teritoriul național.

Surse de informare

Principalele surse de informare sunt televiziunea (44,7%), rețelele sociale (25%) și paginile de știri online (17,8%). Radioul, discuțiile cu prietenii sau aplicațiile de mesagerie reprezintă surse secundare.

Despre sondaj

Cercetarea a fost realizată prin interviuri telefonice (CATI) pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României. Marja maximă de eroare este ±3%, cu un nivel de încredere de 95%.

sursa foto: imagine generativa Ai

Facebook mai bifează o decizie care pare luată dintr-un birou steril, departe de modul real în care oamenii folosesc platforma. Chat-urile comunităților de grup, una dintre puținele funcții cu adevărat utile pentru comunicarea rapidă, sunt închise treptat, fără explicații clare și fără alternative funcționale.

Este o mutare care lovește direct în administratori, moderatori și membri activi. Practic, Facebook taie un canal esențial de dialog și se așteaptă ca utilizatorii să se adapteze în tăcere.

O funcție care chiar funcționa, eliminată fără scrupule

Chat-urile de grup nu erau un moft. Erau spațiul unde comunitățile trăiau cu adevărat. Acolo se rezolvau probleme urgente, se coordonau acțiuni, se oferea ajutor imediat. Închiderea lor transformă grupurile în simple panouri de afișaj, lente și impersonale.

Meta nu a prezentat un motiv solid pentru această decizie. Nici o explicație tehnică, nici o strategie coerentă. Doar o funcție dispărută. Într-o platformă deja sufocată de reclame, conținut reciclat și algoritmi opaci, această mutare pare încă un pas greșit.

„Nu sunt deloc mulțumit de asta” și nu sunt singurul

Frustrarea este generalizată. Administratorii de grupuri se trezesc cu instrumente mai puține și responsabilități mai mari. Membrii pierd comunicarea rapidă și sentimentul de apartenență. Messenger-ul clasic nu este o soluție, iar postările în grup nu pot înlocui un chat activ.

Facebook ignoră un adevăr simplu: comunitățile nu se construiesc prin like-uri, ci prin dialog. Iar dialogul tocmai a fost amputat.

Facebook continuă să-și saboteze propriile comunități

În loc să îmbunătățească funcțiile care țin oamenii conectați, Facebook pare hotărât să le elimine. Este aceeași rețetă veche: schimbări impuse de sus, testate pe utilizatori, fără consultare și fără respect pentru cei care țin platforma vie.

Închiderea chat-urilor comunităților nu este doar enervantă. Este o decizie proastă, care arată o ruptură tot mai mare între Facebook și utilizatorii săi. Dacă direcția rămâne aceeași, nu chat-urile vor fi singurele care dispar. Vor dispărea și comunitățile.

Adolescenții sub 16 ani din Australia vor rămâne fără conturi pe majoritatea platformelor sociale, potrivit Euronews, după ce Meta a început oficial procesul de identificare și ștergere a profilurilor aparținând minorilor. Măsura este una fără precedent la nivel global și vine în contextul în care Australia finalizează implementarea unei noi legi ce intră în vigoare pe 10 decembrie, menită să limiteze expunerea tinerilor la conținut online considerat riscant.

Noua legislație obligă platformele digitale să introducă proceduri avansate de verificare a vârstei, inclusiv tehnologii biometrice și sisteme automate de detectare a conturilor suspecte. Meta este prima companie care aplică efectiv regulile, vizând platforme precum Facebook, Instagram, Threads și WhatsApp, iar măsura afectează și alte rețele populare în rândul tinerilor, precum Snapchat, TikTok, Reddit și X.

Oficialii australieni susțin că această intervenție este necesară în contextul creșterii cazurilor de cyberbullying, expunere la conținut violent, dependență digitală și a riscurilor asociate interacțiunilor cu necunoscuți în mediul online. Ministrul Comunicațiilor a declarat că protejarea tinerilor este o prioritate națională și că platformele care nu se conformează vor risca amenzi severe.

Organizațiile pentru drepturile civile avertizează însă asupra efectelor secundare, inclusiv posibile probleme privind confidențialitatea datelor, supravegherea digitală sau erori ale algoritmilor care ar putea șterge conturi legitime ale adolescenților de peste 16 ani. În ciuda criticilor, guvernul australian afirmă că legislația va fi ajustată pe parcurs, în funcție de modul de aplicare și feedbackul primit.

Implementarea deciziei Meta reprezintă primul pas major în direcția unei reglementări mai stricte a mediului online pentru tineri, iar autoritățile din alte țări analizează deja modelul australian ca posibil precedent legislativ.

Sursa: Euronews.ro