Un dublu curcubeu senzațional a putut fi văzut sâmbătă după-amiaza, pe cerul Clujului, în timpul ploii.Curcubeul a fost vizibil pentru puin timp, parcă pentru a confirma zicala ”Lucrurile bune vin în pachete mici!”.
Foto: Curcubeul văzut din GheorgheniCurcubeul este un fenomen optic și meteorologic atmosferic care se manifestă prin apariția pe cer a unui spectru de forma unui arc colorat atunci când lumina soarelui se refractă în picăturile de apă din atmosferă. De cele mai multe ori curcubeul [1] se observă după ploaie, când soarele este apropiat de orizont.În condiții bune de lumină, în fața peretelui de ploaie, un curcubeu secundar este vizibil deasupra curcubeului principal. Acesta este mai slab din cauza dublei reflexii a luminii în picăturile de apă și are o secvență de culori opusă.
Curcubeiele naturale apar, de obicei, atunci când cerul se înseninează rapid după o ploaie, iar soarele se află la o altitudine mică. Din acest motiv, curcubeiele sunt observate de obicei pe cerul vestic, dimineața, și pe cel estic, seara. Totodată, fenomenul nu se poate forma vara, la prânz, deoarece soarele se află la punctul maxim pe cer. Cele mai spectaculoase apariții ale curcubeului au loc atunci când jumătate din cer este încă întunecat cu nori de ploaie, iar observatorul se află într-un punct cu cer senin în direcția Soarelui. Rezultatul este un curcubeu luminos care contrastează cu fundalul întunecat. Se pot observa curcubeie destul de des într-un jet de apă, în special în fântâni si cascade. În cazuri speciale, se pot observa mici curcubeie la capătul valurilor mării.Formarea și culorile curcubeuluiCulorile curcubeului sunt produse prin dispersia luminii solare în picăturile de apă, unde aceasta este descompusă în funcție de lungimea de undă, precum într-o prismă (fenomen pentru prima oară descoperit de Isaac Newton). În curcubeu, datorită amestecării parțiale a razelor de lumină prin reflexia internă la diferite puncte de pe suprafața sferică a picăturii, culorile apar mai puțin clar separate în comparație cu un spectru luminos produs, spre exemplu, cu ajutorul unui spectroscop cu prisme.
Numărul de culori pe care ochiul uman este capabil să le distingă este aproximativ 100. Datorită subiectivității situației, numărul exact de culori principale este o alegere oarecum arbitrară. Așadar, Newton, împărțea inițial spectrul în cinci culori principale: roșu, galben, verde, albastru și violet. Mai târziu a inclus portocaliu și indigo, oferind șapte noi culori (o analogie la filozofia sofiștilor greci, care credeau că există o legătură între culori, notele muzicale si obiectele cunoscute din sistemul solar). De reținut este faptul că, ceea ce Newton considera atunci ca albastru ar fi considerat astăzi drept cian și ceea ce Newton a numit indigo ar fi considerat astăzi albastru.
Source link