Judecătorii de la Curtea de Apel Cluj le-au dat peste nas procurorilor de la DNA Cluj, în dosarul în care fostul șef al Poliției Cluj, comisarul șef Mircea Rus, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Magistrații au anulat probele administrate de procurorii DNA și au retrimis dosarul pe masa anchetatorilor, pentru a fi sesizat parchetul competent. 
”Admite cererile şi excepţiile formulate de inculpatul R.M.I. cu privire la legalitatea administrării probelor, a efectuării actelor de către organele de urmărire penală şi legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul din 29.03.2023, din dosarul nr. 91/P/2020 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj. În temeiul art. alin. 1 şi 2 rap. la art. 281 alin. 1 lit. b/1 Cod de Procedură Penală: Constată nulitatea absolută a ordonanţei de schimbare a încadrării juridice şi efectuare în continuare a urmăririi penale din 11.03.2022, numai în ce priveşte dispoziţia de efectuare în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul R M I, cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. 1 Cod Penal (fapta din 28.07.2018). Constată nulitatea absolută a tuturor actelor procesuale şi procedurale întocmite ulterior ordonanţei de schimbare a încadrării juridice din 11.03.2022, numai cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu”, se arată în soluția Curții de Apel Cluj.Judecătorii au trimis dosarul înapoi la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj, ”în vederea sesizării organelor de urmărire penală competente, cu privire la pretinsa săvârşire a infracţiunii de abuz în serviciu de către numitul RMI”.Mircea Rus a fost reținut alături de alți polițiști din fruntea IPJ ClujDNA Cluj a reținut în octombrie 2022 patru polițiști în acest dosar de abuz în serviciu.RUS MIRCEA – ION, comisar șef de poliție, la data faptei, Șef al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Cluj, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, GRAUR DANIEL – SORIN, comisar șef de poliție, adjunct al Șefului Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Cluj, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, BOB IOANA-PAULA, comisar șef de poliție, șefă a Serviciului Resurse Umane din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Cluj, cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, MARTON ELEK, comisar șef de poliție, Șef al Poliției Municipiului Dej cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de: – abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, – instigare la fals intelectual, – purtare abuzivă, – complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată. În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt: 1. În perioada mai – iunie 2021, suspectul Rus Mircea Ion, în calitatea menționată mai sus, ar fi dispus cu încălcarea prevederilor legale (art. 27 indice 16 din Legea 360/2002) împuternicirea suspectului Marton Elek la conducerea Poliției Municipiului Dej, pentru a treia oară consecutiv, în scopul obținerii de către acesta din urmă a unui folos atât patrimonial constând în drepturile salariale aferente funcției pentru care a fost împuternicit cât și nepatrimonial constând în numirea sa într-o funcție de conducere. În demersul său, suspectul Rus Mircea Ion ar fi beneficiat și de ajutorul celorlalte persoane cercetate în prezenta cauză, care au realizat acte specifice procedurilor de mutare și de împuternicire în funcție, cunoscând caracterul nelegal al acestora. 2. În intervalul iunie – septembrie 2022, suspectul Marton Elek, în calitate de șef al Poliției Municipiului Dej, i-ar fi solicitat telefonic în repetate rânduri ofițerului de serviciu din subordine, să-l ponteze în registrul de ore suplimentare, în zilele de sâmbătă și duminică, cu motivația că ar fi fost planificat de serviciu „din partea conducerii”, în condițiile în care acesta nu s-a prezentat la locul de muncă. Consecințele acestor demersuri ar fi fost întocmirea în fals a unor înscrisuri oficiale privind efectuarea orelor de muncă suplimentară de către lucrătorii de poliție urmată de obținerea de către suspectul Marton Elek a unor beneficii necuvenite (plata drepturilor salariale sau oferirea zilelor libere de compensare pentru orele suplimentare lucrate). 3. În intervalul august 2020 – septembrie 2022, suspectul Marton Elek, în calitatea menționată mai sus, în repetate rânduri, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a adresat expresii jignitoare lucrătorilor de poliție din cadrul Poliției Municipiului Dej și din cadrul Secției Rurală de Poliție Dej.DNA nu mai poate cerceta cazurile de abuz în serviciu, a stabilit în 2021 Înalta Curte de Casație și JustițieÎCCJ a decis că procurorii DNA nu mai pot cerceta infracțiunea de abuz în serviciu dacă ancheta nu vizează persoane cu calităţi speciale sau dacă paguba este mai mică de 200.000 de euro.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Procurorul general.Acest prag de 200.000 de euro a fost un subiect intens dezbătut în spaţiul public în ultimii ani. Mai multe proiecte legislative controversate au încercat să îl impună.”În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută în art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal, care a cauzat o pagubă materială mai mică sau egală cu echivalentul în lei a 200.000 euro, comisă de o persoană a cărei calitate nu determină incidenţa dispoziţiilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, este de competenţa parchetului nespecializat, iar nu a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.Dispoziţiile art. 13 alin. (1) lit. a) teza a II-a din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, referitoare la valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, nu sunt incidente în cazul infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută în art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal.Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală”, se arată în minuta deciziei ÎCCJ.Cam o treime din dosarele gestionate de DNA sunt pe abuz în serviciu.PG Gabriela Scutea a cerut ÎCCJ să decidă că dosarele de abuz în serviciu să revină parchetelor ordinare dacă paguba este de 200.000 euro sau mai mică, iar niciunul dintre cercetați nu are calitate care să atragă automat competența DNA: “Examenul jurisprudenței actuale existente în materie evidențiază două orientări, relevând caracterul neunitar al acesteia.”, afirma Gabriela Scutea în luna septembrie.Pentru a înțelege mai exact ce diferențiază cele două orientări jurisprudențiale, trebuie să vedem ce prevăd exact articolele din lege care au fost interpretate. Acestea pot fi consultate pe siteul luju.ro.

Source link