Au fost clipe în care nimeni nu a mai putut să își ascundă emoțiile.
Părinți cu ochii în lacrimi. Profesori care priveau în tăcere. Elevi care încercau să zâmbească, deși sufletul le tremura la fiecare pas.

La Colegiul Național Unitarian „János Zsigmond” din Cluj-Napoca, balul de absolvire nu a fost doar un eveniment festiv.
A fost despărțirea de cei mai frumoși ani din viață.

În lumina caldă a sălii, 32 de perechi de elevi au pășit încet pe ringul de dans și au început valsul care a făcut o sală întreagă să plângă. Pe acordurile lui Ferenc Lehár, adolescenții care până ieri alergau pe holurile liceului au devenit, pentru câteva minute, adulți pregătiți să plece în lume.

Fiecare rotire părea o amintire.
Fiecare privire către părinți părea un „mulțumesc” nerostit.

În sală s-a lăsat liniștea.
Doar muzica și emoția mai vorbeau.

Mamele își ștergeau lacrimile în timp ce își priveau copiii dansând elegant, iar tații încercau să pară puternici, deși ochii lor spuneau totul. Profesorii îi urmăreau cu aceeași emoție cu care i-au văzut prima dată intrând în clasă, acum mulți ani, cu ghiozdane prea mari și vise încă nesigure.

Dar în acea seară, totul s-a schimbat.

Copiii de ieri au devenit tinerii de mâine.

Momentul valsului a fost pregătit luni întregi, însă ceea ce s-a întâmplat în sală nu putea fi repetat la repetiții. Emoția a fost prea reală. Prea sinceră. Prea umană.

Pentru absolvenți, a fost ultimul dans împreună înainte ca viața să îi împrăștie în orașe, facultăți și drumuri diferite.
Pentru părinți, a fost clipa în care au realizat cât de repede au trecut anii.

Balul de absolvire de la Colegiul „János Zsigmond” este o tradiție care continuă de generații, dar pentru cei care au fost acolo în acea seară, nu va rămâne doar o tradiție.

Va rămâne o amintire care doare frumos.

O seară în care timpul s-a oprit pentru câteva minute, iar 32 de perechi de copii și-au luat rămas bun de la adolescență printr-un ultim vals.

Într-un Cluj-Napoca aflat într-o continuă expansiune, unde ritmul accelerat al dezvoltării urbane redefinește constant felul în care oamenii trăiesc și se raportează la oraș, apare tot mai clar nevoia unor spații care să ofere mai mult decât simpla funcționalitate a locuirii. În acest context, ERA RAY, noul proiect dezvoltat de Hexagon, propune o viziune diferită asupra confortului contemporan — una construită în jurul luminii, echilibrului și conexiunii autentice dintre oameni și spațiul în care trăiesc.

Continuând dezvoltarea comunității ERA din Cluj-Napoca, proiectul aduce în prim-plan o filozofie a „locuirii firești”, în care arhitectura, sustenabilitatea și experiența cotidiană se completează armonios. Nu este vorba doar despre un nou ansamblu rezidențial, ci despre o reinterpretare a ideii de acasă într-un oraș modern.

ERA RAY reunește 122 de apartamente dispuse în două clădiri cu arhitectură contemporană, unite printr-un lobby comun conceput ca spațiu de întâlnire și interacțiune. Semnat de biroul de arhitectură ADNBA, conceptul urmărește linii curate, proporții echilibrate și o relație fluidă între interior și exterior, într-o estetică elegantă, lipsită de exces.

Proiectul vorbește despre un lux discret, definit nu prin opulență, ci prin calitatea experienței de locuire: lumină naturală abundentă, spații generoase și o atmosferă calmă, menită să ofere confort autentic într-o lume urbană tot mai agitată.

Apartamentele cu trei și patru camere au fost gândite pentru familiile care caută mai mult spațiu și un ritm de viață mai așezat. Compartimentările echilibrate separă armonios zonele de zi de cele private, iar balcoanele și logiile ample devin extensii naturale ale locuinței, aducând lumina și exteriorul mai aproape de viața de zi cu zi.

Pentru cei care își doresc intimitatea unei case fără a renunța la avantajele orașului, duplexurile cu grădină oferă un concept rar întâlnit în peisajul urban contemporan: spațiu verde propriu, liniște și confort, integrate într-o comunitate modernă și sustenabilă.

La celălalt capăt al experienței rezidențiale, penthouse-urile completează identitatea proiectului prin priveliști ample asupra orașului, spații spectaculoase și o atmosferă exclusivistă construită în jurul luminii și libertății.

Dincolo de componenta arhitecturală, ERA RAY continuă direcția sustenabilă asumată de Hexagon în cadrul comunității ERA. Clădirile sunt dezvoltate peste standardele nZEB și integrează un sistem energetic propriu bazat pe energie geotermală, pompe de căldură și panouri fotovoltaice. Aceste soluții contribuie la reducerea consumului energetic, la menținerea unui confort constant și la costuri predictibile pe termen lung, într-un context în care sustenabilitatea devine tot mai importantă pentru viitorul orașelor.

Însă poate cea mai importantă dimensiune a proiectului rămâne ideea de comunitate. ERA RAY face parte dintr-un ecosistem urban mai amplu, care include spații verzi, grădini comunitare, creșă și grădiniță, zone comerciale și servicii de proximitate. Astfel, proiectul nu propune doar apartamente, ci un stil de viață în care oamenii pot trăi mai conectați la oraș și, în același timp, mai aproape unii de ceilalți.

Prin ERA RAY, Hexagon continuă să construiască mai mult decât locuințe. Construiește spații care răspund unei nevoi tot mai prezente în marile orașe: aceea de a transforma locuirea într-o experiență a echilibrului, a liniștii și a apartenenței.

La 90 de ani, Amalia-Susana Tușa demonstrează că dorința de a învăța nu are vârstă. Studentă în anul III la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, ea impresionează prin energie, luciditate și o atitudine rară: un optimism construit în ciuda unor încercări care ar fi doborât pe oricine scrie news.ubbcluj.ro.

O copilărie marcată de boală și sacrificii

Viața nu i-a oferit un început ușor. La doar trei ani, a trecut printr-o encefalită severă, care i-a afectat vorbirea și mobilitatea. În acele momente, mama ei a fost sprijinul decisiv, insuflându-i o credință simplă, dar puternică: „trebuie să vină ceva mai bun”.

Lovită de regimul comunist

După război, familia ei a fost afectată direct de represiunea politică. Tatăl, fost polițist, a fost arestat și închis timp de un an și opt luni fără vină. Eticheta de „origine nesănătoasă” i-a blocat accesul la studii:

„Am fost dată afară chiar din examenul de admitere.”

Pentru o tânără dornică să învețe, a fost una dintre cele mai dure lovituri.

Viață personală plină de încercări

Căsătorită la 19 ani, a trecut printr-un divorț dificil într-o perioadă în care astfel de decizii erau stigmatizate. Au urmat alte relații marcate de tragedii: un soț marginalizat politic și pierdut într-un accident, altul răpus de boală și o relație toxică.

În paralel, a fost diagnosticată și cu scleroză multiplă.

Și totuși, nu a devenit amară.

„Curajul înseamnă să mergi mai departe”

În loc să se închidă în suferință, spune că a încercat mereu să-i ajute pe alții. Își amintește cum a reușit să scoată un coleg din depresie după pierderea soției:

„A fost atât de frumos când l-am văzut zâmbind.”

Pentru ea, curajul nu înseamnă absența fricii, ci capacitatea de a o depăși:
„Tremură sufletul, dar trebuie să învingi.”

Studentă la 90 de ani

Astăzi, este studentă la Teologie – un vis împlinit târziu, dar cu atât mai valoros. Deși este greco-catolică practicantă, studiază la ortodoxie în cadrul unui proiect educațional comun.

Privirea ei asupra tinerilor este sinceră:

• îi apreciază, dar îi consideră mai puțin curioși
• critică lipsa de disciplină și de respect
• crede că superficialitatea a crescut

Credința, echilibrul vieții

Credința este pilonul central al existenței sale. Se spovedește frecvent și simte protecția divină ca pe o prezență reală:

„Dumnezeu își ține mâna deasupra capului meu.”

Concluzia unei vieți trăite intens

Dacă ar scrie o carte, titlul ar fi simplu: „Supraviețuire”.

După 90 de ani, mesajul ei este clar:
👉 viața este frumoasă
👉 dar depinde de fiecare cum alege să o trăiască

Info imagine titlu| imagine sugestiva generata Ai

Un nou sondaj realizat de INSCOP Research, la cererea New Strategy Center, arată că românii sunt în mare parte favorabili introducerii serviciului militar obligatoriu în România. Cercetarea a fost efectuată între 28 ianuarie și 6 februarie 2026, prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă potrivit faclia.ro

Serviciul militar obligatoriu: peste două treimi de români de acord

Potrivit sondajului, 67,1% dintre respondenți ar susține reintroducerea serviciului militar obligatoriu, în creștere față de 58,4% în mai 2015. Aproape o treime (30,5%) sunt împotrivă, iar 2,4% nu au exprimat o opinie. Susținători principali sunt votanții AUR, persoanele peste 60 de ani, locuitorii din mediul rural și cei cu educație primară. În schimb, votanții PSD, PNL și USR, tinerii între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară și locuitorii din orașe mari sunt mai reticenți.

Pregătirea militară în școli

Întrebați despre organizarea exercițiilor de tras cu arma în licee, 48,1% dintre români au fost favorabili, aproape jumătate fiind împotrivă. Majoritatea susținătorilor provin din rândul bărbaților, persoanelor peste 45 de ani, votanți AUR și locuitori ai mediului rural.

În ceea ce privește introducerea cursurilor pentru operatori de drone în licee și facultăți tehnice, 80,8% dintre participanți au fost de acord, în timp ce doar 16,2% s-au declarat împotrivă. Susținători sunt votanții PNL și USR, cei cu educație superioară și angajații din sectorul public.

Cursurile de prim ajutor pentru persoanele între 15 și 60 de ani au primit cel mai mare grad de acceptare: 92,7% dintre respondenți consideră aceste instruiri esențiale pentru pregătirea cetățenilor în caz de război.

Cum ar reacționa românii în caz de conflict

Într-un scenariu de război în care România ar fi atacată, 48% dintre respondenți ar lupta pentru țară, 19,7% ar emigra, iar 10,5% ar alege să se ascundă până la încheierea conflictului. Doar 4,7% ar încerca să obțină scutire medicală, iar 7% ar adopta alte măsuri.

În ceea ce privește pregătirea țării față de un atac al Rusiei, majoritatea respondenților consideră că România nu este suficient pregătită: 51,4% cred că țara nu ar face față, iar 31,7% consideră că pregătirea este redusă.

Bugetul de apărare și apărarea împotriva dronelor

Sondajul arată că 74,4% dintre români susțin creșterea bugetului pentru apărare, în timp ce 21,2% se opun. În privința dronelor rusești, 72,9% consideră că România ar trebui să le doboare dacă survolează teritoriul național.

Surse de informare

Principalele surse de informare sunt televiziunea (44,7%), rețelele sociale (25%) și paginile de știri online (17,8%). Radioul, discuțiile cu prietenii sau aplicațiile de mesagerie reprezintă surse secundare.

Despre sondaj

Cercetarea a fost realizată prin interviuri telefonice (CATI) pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României. Marja maximă de eroare este ±3%, cu un nivel de încredere de 95%.

sursa foto: imagine generativa Ai

Facebook mai bifează o decizie care pare luată dintr-un birou steril, departe de modul real în care oamenii folosesc platforma. Chat-urile comunităților de grup, una dintre puținele funcții cu adevărat utile pentru comunicarea rapidă, sunt închise treptat, fără explicații clare și fără alternative funcționale.

Este o mutare care lovește direct în administratori, moderatori și membri activi. Practic, Facebook taie un canal esențial de dialog și se așteaptă ca utilizatorii să se adapteze în tăcere.

O funcție care chiar funcționa, eliminată fără scrupule

Chat-urile de grup nu erau un moft. Erau spațiul unde comunitățile trăiau cu adevărat. Acolo se rezolvau probleme urgente, se coordonau acțiuni, se oferea ajutor imediat. Închiderea lor transformă grupurile în simple panouri de afișaj, lente și impersonale.

Meta nu a prezentat un motiv solid pentru această decizie. Nici o explicație tehnică, nici o strategie coerentă. Doar o funcție dispărută. Într-o platformă deja sufocată de reclame, conținut reciclat și algoritmi opaci, această mutare pare încă un pas greșit.

„Nu sunt deloc mulțumit de asta” și nu sunt singurul

Frustrarea este generalizată. Administratorii de grupuri se trezesc cu instrumente mai puține și responsabilități mai mari. Membrii pierd comunicarea rapidă și sentimentul de apartenență. Messenger-ul clasic nu este o soluție, iar postările în grup nu pot înlocui un chat activ.

Facebook ignoră un adevăr simplu: comunitățile nu se construiesc prin like-uri, ci prin dialog. Iar dialogul tocmai a fost amputat.

Facebook continuă să-și saboteze propriile comunități

În loc să îmbunătățească funcțiile care țin oamenii conectați, Facebook pare hotărât să le elimine. Este aceeași rețetă veche: schimbări impuse de sus, testate pe utilizatori, fără consultare și fără respect pentru cei care țin platforma vie.

Închiderea chat-urilor comunităților nu este doar enervantă. Este o decizie proastă, care arată o ruptură tot mai mare între Facebook și utilizatorii săi. Dacă direcția rămâne aceeași, nu chat-urile vor fi singurele care dispar. Vor dispărea și comunitățile.