FLOREȘTI

Cea mai mare comună din România, Floreștiul are venituri proprii mai mari decât unele municipii și orașe. Comuna „lipită” de Cluj-Napoca este a doua cea mai bogată din țară.

Comuna Florești, mai bogată decât multe municipii din țară. FOTO: Facebook/ Primăria Comunei Florești – Cluj

  Chiar dacă are statut de comună, Floreștiul are venituri comparabile sau chiar mai mari decât unele municipii și orașe din țară. 84,8 milioane de lei au fost veniturile proprii ale comunei Florești în 2022,  potrivit Hotnews.ro. O singură comună din țară depășește veniturile Floreștiului. Este vorba despre comuna Chiajna, județul Ilfov, care a avut venituri proprii de 92,7 milioane de lei în 2022. Topul cel mai „înstărite” comune este completat de localitățile Ghiroda (Timiș), Ștefănești (Ilfov), Miroslava (Iași), Giroc (Timiș) sau Ariceștii Rahtivani (Prahova). Toate acestea au venituri proprii mai mari decât reședința județului Teleorman sau orașe turistice celebre cum e cazul Bușteniului sau Predealului, mai arată sursa citată.Veniturile comunei Florești din județul Cluj au crescut constant în ultimii ani, în ciuda pandemiei și a crizei energetice: de la 72,71 milioane de lei în 2020, la 79,15 milioane de lei încasate în 2021 și 84,8 milioane de lei, în 2022.
Secretul dezvoltării? Proiectele cu fonduri europeneFlorești a atras în 2022 cea mai mare sumă din fonduri europene din istoria sa: 261 milioane de lei.„Secretul dezvoltării Floreștiului stă în accesarea de fonduri nerambursabile, astfel comuna Florești a atras în anul 2022 cea mai mare sumă din fonduri nerambursabile din istoria sa cu proiecte depuse în valoare de: 261.067.473 lei. (…) Ne continuăm munca și în anii ce vin pentru a dezvolta «Noul Florești»”, a arătat primarul Bogdan Pivariu, la începutul anului. Mai mult, Florești, cea mai mare comună din România în dezvoltare accelerată din punct de vedere economic, a fost desemnată localitatea cu cea mai tânără și educată populație din România.
Comuna cu cea mai tânără și educată populație din RomâniaUn raport al Băncii Mondiale din 2021 plasa comuna clujeană Florești pe primul loc în țară din punct de vedere al celei mai educate și tinere populații. Câteva dintre aspectele relevate de raport: – Comuna Florești iese în evidență cu o populație oficială de 38.257 de locuitori, aceasta fiind așezarea rurală cu cea mai mare populație din România. Comparând alte zone rurale, observăm existența a încă două comune cu o populație mai mare de 10.000 de locuitori, Apahida și Baciu, care surclasează localitatea urbană cu cel mai mic număr de locuitori, Huedin (9.527 de locuitori).- Dacă pentru Florești vorbim despre o rată a sporului total al populației de 205 la mie, în cazul Cluj-Napoca valoarea este de 2 la mie.- Comuna cu populația cea mai numeroasă raportată la suprafață este comuna Florești, cu o densitate a populației de 628 locuitori/km2, mai mare chiar și decât densitățile așezărilor urbane din județ (cu excepția municipiilor Cluj-Napoca și Câmpia Turzii).- Doar cinci din cele 81 de unități administrative au un număr al născuților mai mare decât cel al decedaților în perioada analizată (Florești, Cluj-Napoca, Apahida, Baciu și Gilău). Valori net superioare sunt regăsite în cazul comunei Florești și Municipiului Cluj-Napoca. Comuna Florești este una dintre unitățile administrative cu cea mai tânără populație la nivel național.- Florești este comuna cu cea mai accelerată creștere a densității (cu o diferență de 436 de locuitori/km2 între 2019 și 2010, comparativ cu o diferență între 35 și 40 de locuitori/km2 în cazul Apahida, Cluj-Napoca și Baciu).Comuna Florești, și la mare distanță comunele Baciu și Apahida sunt unitățile teritorial-administrative care atrag cea mai mare a populației stabile în raport cu numărul de plecări (schimbările de domiciliu). Majoritatea comunelor, mai ales cele situate la granița județului, au un grad ridicat de respingere a populației cu efecte directe asupra densității și structurii pe vârste.În toate acestea, soldul migrator datorat fie schimbărilor reședinței obișnuite fie celor de domiciliu este negativ. Lipsa de facilități la standarde ridicate (educaționale, de sănătate și altele) determină apariția unei populații flotante numeroase, care pleacă din zonele rurale slab dezvoltate, spre centre urbane, printre care și Cluj-Napoca.O treime din UAT-uri nu își pot acoperi propriile cheltuieliSituația veniturilor comunei Florești este, din păcate, una atipică și izolată în România, având în vedere că, la nivel național, aproape o treime dintre UAT-uri nu au capacitatea să îşi pot acoperi cheltuielile.Primarul Emil Boc militează de ani buni pentru realizarea unei reforme administrativ-teritoriale. Apelul său la autorități a fost reluat recent, în cadrul Summitului Autorităţilor Locale. Edilul clujean a menţionat că România nu mai poate funcţiona cu peste 3.000 de UAT-uri, în condiţiile în care aproape o treime dintre acestea nu au capacitatea să îşi asigure din venituri proprii resursele necesare.„În privinţa provocărilor, de departe, pentru noi cea mai importantă prioritate este şi rămâne reorganizarea administrativ-teritorială a ţării. Nu e locul şi nici momentul să ne întrebăm de nu s-a făcut. Cu toţii avem «o contribuţie» la faptul că nu s-a făcut până în acest moment. Dar, ea trebuie să devină prioritatea politică majoră a anului politic 2024 şi a anilor următori. De ce? Pentru că România se sufocă administrativ sub ochii noştri. România nu mai poate funcţiona cu peste 3.000 de unităţi administrativ teritoriale, iar o bună parte dintre ele – aproape o treime – să nu aibă capacitatea să îşi asigure din veniturile proprii cele necesare existenţei de zi cu zi. Avem zone urbane nefuncţionale, avem zone metropolitane nefuncţionale. Ştim că avem o boală, dar nu facem nimic”, a transmis Emil Boc, la Summitul Autorităţilor Publice Locale.„Prea multe decizii de competență locală se iau la București”Într-o altă interevenție avută recent, primarul Clujului s-a arătat încrezător că o decizie privind reorganizarea teritorială va fi luată de politicieni după alegerile de anul viitor. Totodată, el a arătat că descentralizarea ar trebui să meargă „mână în mână” cu reforma administrativ-teritorială, deoarece, în mometul de față, „prea multe decizii care sunt de competență locală se iau la București și prea mulți bani care ar trebui să fie la nivel local rămân la București”.Eu cred că după alegerile din 2024 prima temă care va fi pe ordinea de zi va fi organizarea administrativ teritorială a țării care trebuie făcută, dacă vrem cu adevărat să nu ne sufocăm, Pentru că, pe de altă parte, este prea multă centralizare în țara asta, prea multe decizii care sunt de competență locală se iau la București și prea mulți bani care ar trebui să fie la nivel local rămân la București. Eu am spus foarte clar că în toată lumea civilizată guvernul central are putere de a legifera, pentru a avea legi obligatorii pentru toată țara, de a stabili politici publice majore valabile pentru toată țara și de a exercita controlul asupra implementării acestor politici. Implementarea și soluțiile financiare trebuie să fie la nivel local. Nu poate guvernul de la București să ia decizii și pentru Mănăstireni și pentru Cluj, și pentru Dăbuleni, pentru că uneori asta vrea, să ia decizii administrative pentru fiecare localitate din cele 3 mii. Bineînțeles că e paralizie administrativă. Încă din antichitate s-a spus – se poate guverna bine de departe, prin legi, prin controale, și se poate administra bine numai de aproape. De aceea, administrațiile locale prezintă cea mai mare încredere în ochii populației. Cu cât te duci mai sus, cu atât încrederea scade. Cel de la nivel local are contact direct cu cetățeanul, acolo poți să-i vezi măsura adevărată sau ce face”, a completat primarul. Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Source link