Economie
România se confruntă cu o încetinire economică din cauza haosului fiscal și a măsurilor electorale. Potrivit datelor revizuite de statistică, PIB-ul a crescut usor peste 1% în perioada ianuarie-septembrie, din creșterea estimată de 2,8% pentru acest an.
Lei românești/ Foto: Depositphotos.com
Institutul Național de Statistică (INS) a revizuit creșterea economiei românești, iar datele pentru primele nouă luni ale anului reflectă o situație economică îngrijorătoare: Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o creștere de doar 1,1% în perioada ianuarie-septembrie 2023. Dacă la începutul anului, în ianuarie 2023, Guvernul se aștepta la o creștere economică de 2,8%, în condițiile în care anul trecut creșterea economică a fost de 4,9%, incertitudinile cauzate de măsurile fiscale și cele de plafonare a prețurilor operate de Guvernul Ciolacu par să fi adus România în impas. CITEȘTE ȘI:
Ciucă: PIB-ul în 2022, creștere cu 49 de miliarde de euro; în acest an, avem o prognoză favorabilă pentru economie, de 2,8%De asemenea, previziunile economice de iarna trecută ale Comisiei Europene pentru România erau de 2,5% creștere economică în 2023 și 3% în 2024.
De ce încetinește creșterea economicăAnaliștii financiari estimau o creștere optimistă pentru economia României în 2023 de 1,7%. Însă creşterea economiei româneşti a încetinit la 0,4% în trimestrul trei al acestui an, faţă de trimestrul precedent, după un avans de 1,3% în trimestrul doi faţă de primele trei luni. În perioada ianuarie-septembrie 2023, Produsul intern brut a crescut cu 1,1% comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit INS.Situația economică dificilă este explicată atât prin factori externi, precum războiul din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu, cât și de factori interni precum inflația și modificările fiscale operate de Guvernul Ciolacu, la care se pot adăuga și măsurile electorale de majorare a pensiilor și salariilor din sectorul bugetar, de anul viitor. Mai mult, noile taxe aplicate de Guvern vor genera o creștere a inflației la începutul anului viitor, potrivit analizei Băncii Naționale a României. Recent, și președintele Klaus Iohannis a admis că noile măsuri fiscale adoptate de Guvern și promulgate de președinție, nu au fost bine primite de mediul de afaceri.Creștere economică modestă„Cele mai recente date și analize indică o decelerare semnificativă a creșterii economiei în a doua parte a anului curent, implicând o dinamică anuală mai modestă a PIB în trimestrul III decât cea anticipată anterior”, se arată în cea mai recentă analiză BNR, publicată în 8 noiembrie 2023. Astfel, în intervalul iulie-august, vânzările cu amănuntul și cele auto-moto, precum și serviciile prestate populației au consemnat noi pierderi de dinamică anuală, iar producția industrială și-a prelungit declinul apreciabil în termeni anuali.Doar volumul lucrărilor de construcții și-a reaccelerat creșterea în raport cu aceeași perioadă din 2022, în principal pe seama evoluțiilor de pe segmentul nerezidențial și de pe cel al construcțiilor inginerești.Pe piața muncii, datele recente arată o încetinire pronunțată a creșterii lunare a efectivului salariaților din economie în iulie-august și menținerea relativ stabilă a ratei șomajului BIM, iar potrivit sondajelor de specialitate, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp și-au accentuat ușor scăderea în luna octombrie față de trimestrul III.CITEȘTE ȘI:
BNR menține la 7,5% prognoza de inflație pentru finalul acestui an. „Măsurile de majorare a taxelor duc direct la creșterea prețurilor”Banca Naţională a României (BNR) a menţinut la 7,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi a majorat la 4,8% pe cea pentru sfârşitul lui 2024.Potrivit raportului asupra inflației prezentat săptămâna trecută de Mugur Isărescu, Banca Națională a României estimează o creștere de doar 2% a economiei pentru acest an.„Evoluțiile sectoriale cele mai recente confirmă tendința de încetinire a economiei. Aceste evoluții reflectă, pe de o parte, temperarea concomitentă a economiilor partenerilor externi din Europa, influențată de performanța mult sub așteptări a Germaniei, iar pe de altă parte, efectele constrângătoare ale șocurilor anterioare de ofertă, precum și pe cele asociate normalizării politicii monetare. În România, efectele procesului de consolidare fiscală vor fi vizibile, însă, în special pe parcursul anului 2024. Date fiind evoluțiile nefavorabile din debutul anului – inclusiv contracția temporară, din trimestrul I, a consumului populației – pe ansamblul acestuia, dinamica PIB a fost reevaluată la valori plasate în apropiere de 2%”, se arată în documentul citat.Fondul Monetar Internaţional (FMI) a înrăutăţit, recent, estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 2,4% cât estima în aprilie, până la 2,2%, potrivit celui mai nou raport publicat. Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
Foto: Depositphotos.com
CITEȘTE ȘI:
Source link