Un microbuz a fost cuprins de flăcări miercuri dimineața 21.01.2026, în incinta autogării de pe strada Giordano Bruno, din Cluj-Napoca, iar intervenția pompierilor a fost rapidă și eficientă potrivit monitorulcj.ro.

La fața locului s-au deplasat două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD, pentru a asigura stingerea incendiului și protecția persoanelor din zonă.

Până la sosirea echipajelor ISU Cluj, personalul autogării a intervenit prompt cu mijloacele de primă intervenție, reușind să limiteze răspândirea flăcărilor, în condițiile în care în imediata apropiere se aflau două rezervoare de motorină.

„Ulterior, pompierii au lichidat incendiul, iar un bărbat care a suferit un atac de panică a fost evaluat de către paramedicii SMURD, urmând a se stabili dacă va fi transportat la spital”, a transmis ISU Cluj.

Potrivit primelor verificări, incendiul ar fi fost cauzat cel mai probabil de o defecțiune electrică la compartimentul motor al microbuzului.

România se află în fața unei posibile transformări istorice a infrastructurii feroviare, odată cu planurile de dezvoltare a unei rețele de trenuri de mare viteză care să acopere aproape 800 km și să conecteze principalele regiuni ale țării. Proiectul, estimat la aproximativ 15 miliarde euro, prevede modernizarea unor secțiuni existente și construirea de linii noi, permițând viteze de până la 250 km/h, și marcând un pas major către conectivitatea europeană și competitivitatea transportului feroviar din România conform clujcapitala.ro

Studiul de oportunitate analizat de Profit.ro propune un scenariu hibrid, cu modernizări pentru viteze de 160–200 km/h și linii noi pentru viteze de 200–250 km/h. Traversările montane, precum Câmpina–Predeal–Brașov, vor utiliza atât trasee convenționale, cât și secțiuni de mare viteză, inclusiv tunelul Predeal, aflat deja în proceduri de autorizare și proiectare.

Coridorul de mare viteză

Traseul propus vizează legătura Constanța – București – Brașov – Sighișoara – Târgu Mureș – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – granița cu Ungaria, pe o lungime totală de 781,9 km, cu un cost mediu de circa 19 milioane euro/km. Implementarea va fi etapizată, pentru a prioritiza sectoarele cu impact major:

• Faza 1: București–Câmpina (linie nouă dublă, viteză maximă 250 km/h, inclusiv modernizare Câmpina–Brașov pentru 200 km/h).

• Faza 2: Brașov–Cluj-Napoca via Târgu Mureș (linie nouă dublă, 250 km/h).

• Faza 3: Cluj-Napoca–Oradea via Zalău (linie nouă dublă, 250 km/h).

• Faza 4: București–Constanța (modernizare 200 km/h București–Fetești și linie nouă dublă Fetești–Constanța, 250 km/h).

Etapele de implementare

Proiectul va fi realizat printr-un proces gradual, după bune practici europene:

1. Studiu de prefezabilitate – identificarea coridorului optim și evaluarea alternativelor.

2. Studiu de fezabilitate – detalierea soluțiilor tehnice, estimarea costurilor și analiza impactului de mediu.

3. Proiectare tehnică – elaborarea documentației de execuție și a sistemelor de control.

4. Execuție etapizată – realizarea tronsoanelor prioritare, precum Predeal–Brașov și Brașov–Cluj.

5. Testare și punere în funcțiune – certificarea interoperabilității și integrarea în rețeaua europeană TEN-T.

Finanțare și perspective

Pentru asigurarea continuității, proiectul necesită fonduri dedicate multianual post-2027, care ar putea proveni din bugetul național, fonduri europene sau parteneriate public-privat, în special pe tronsoanele cu potențial comercial ridicat.

Un tren de mare viteză care să lege Cluj-Napoca de marile orașe ale României ar reprezenta o revoluție pe șine, scurtând considerabil timpul de călătorie și oferind pasagerilor un standard european de mobilitate, în linie cu obiectivele Uniunii Europene privind transportul rapid și durabil.