Connect with us

Actualitate

Istorie ascunsă: Brâncuși muzician? – dovada foto

Cosmin Ardelean

Published

on

Imagine rară cu Brâncuși cântând la contrabas – O latură necunoscută a geniului sculpturii

Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX, este cunoscut pentru operele sale care au revoluționat arta modernă. Însă puțini știu că, dincolo de dalta și piatra sa, marele artist avea o pasiune pentru muzică. O fotografie rară, publicată în volumul Brâncuși de Pontus Hultén, îl surprinde pe Brâncuși cântând la contrabas, o ipostază surprinzătoare care oferă o nouă perspectivă asupra personalității sale.

Brâncuși și muzica – o pasiune mai puțin cunoscută

Brâncuși nu a fost doar un sculptor vizionar, ci și un spirit boem, pasionat de muzică și de atmosferă artistică efervescentă a Parisului interbelic. Se știe că în atelierul său din Montparnasse, sculptorul român organiza adesea seri muzicale, unde se adunau artiști, scriitori și intelectuali ai vremii. Deși era un maestru al formelor sculpturale, Brâncuși nu se limita doar la piatră și bronz – el iubea sunetul, armonia și ritmul, considerând muzica o expresie esențială a creativității.

Fotografia descoperită în arhivele volumului Brâncuși (1987) îl înfățișează pe sculptor cu un contrabas în mână, profund concentrat asupra instrumentului. Imaginea confirmă mărturiile prietenilor săi, care povesteau despre talentul său muzical și despre faptul că adora să cânte la vioară și la alte instrumente cu coarde.

Legătura dintre sculptură și muzică

Pentru Brâncuși, muzica și sculptura erau două forme de artă interconectate. Așa cum sunetele se împletesc pentru a crea o armonie, și formele sculpturilor sale erau gândite ca o simfonie vizuală. De altfel, multe dintre lucrările sale au fost influențate de ritmurile muzicale și de ideea de mișcare și fluiditate.

Un exemplu este Coloana fără sfârșit, care amintește de structura unui cântec repetitiv, creând o senzație de ascensiune infinită. De asemenea, Pasărea Măiastră pare să redea vizual un cântec imaterial, o melodie sculptată în bronz.

Brâncuși – artistul total

Imaginea lui Brâncuși cântând la contrabas ne reamintește că marii artiști sunt adesea polivalenți, exprimându-se prin diferite forme de artă. Sculptorul român nu a fost doar un revoluționar al formelor, ci și un om pasionat de viață, de prietenie și de frumusețea momentului artistic autentic.

Această fotografie rară adaugă o nouă dimensiune personalității sale, arătându-l nu doar ca un sculptor genial, ci și ca un iubitor al muzicii, un artist care a transformat orice formă de expresie într-o operă de artă.

📷 Imaginea poate fi găsită în volumul „Brâncuși” de Pontus Hultén, publicat în 1987, disponibil pe archive.org.

Facebook Comments Box

Actualitate

Atenție, șoferi! Parcarea din Piața Mihai Viteazul complet închisă

Alex Campian

Published

on

Reabilitare parcare Piața Mihai Viteazul Cluj-Napoca | Închidere temporară iunie–iulie 2025

Primăria municipiului Cluj-Napoca a anunțat că parcarea la sol din Piața Mihai Viteazul va intra într-un amplu proces de reabilitare. În cadrul lucrărilor va fi instalat un sistem modern de control al accesului, plată și monitorizare video.

Lucrările vor începe pe data de 3 iunie 2025 și vor dura până pe 14 iulie 2025, perioadă în care parcarea va fi complet închisă.

„Parcarea din Piața Mihai Viteazul va intra într-un proces de reabilitare. Vor fi implementate soluții moderne pentru acces, plată și supraveghere video. Pentru finalizarea acestor lucrări, este necesară închiderea temporară a parcării între 03.06.2025 și 14.07.2025”, au transmis reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Orange vinde Palatul Telefoanelor din Cluj și cheamă Primăria la licitație

Alex Campian

Published

on

Compania Orange, proprietara Palatului Telefoanelor din Cluj-Napoca, a lansat o licitație pentru vânzarea clădirii și a invitat inclusiv Primăria să participe.

„Pentru a asigura un proces echitabil, nu comentăm asupra unei licitații în desfășurare sau a ofertelor depuse. La licitație au fost invitați atât participanți din mediul privat, cât și Primăria Cluj-Napoca”, au declarat reprezentanții Orange pentru Actual de Cluj.

Motivul vânzării este lipsa de utilitate a imobilului pentru companie. „Când o clădire nu mai este utilă, este normal să-i oferim o nouă viață, mai ales când are o istorie semnificativă. Sperăm ca această clădire emblematică să-și recapete strălucirea”, a transmis Orange.

Palatul Telefoanelor, situat pe strada Octavian Petrovici nr. 2, este un simbol al arhitecturii brutaliste din anii ’70. Prețul cerut pentru imobil depășește 2 milioane de euro.

Mai mulți arhitecți și activiști locali solicită autorităților locale să achiziționeze clădirea, pentru a o proteja de o posibilă transformare radicală în cazul preluării de către un investitor privat.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Furtul artefactelor romane din Muzeul Drents, atribuit unei rețele de crimă organizată românească

Alex Campian

Published

on

Furtul tezaurului dacic din Muzeul Drents din Olanda nu a fost o lovitură întâmplătoare. Potrivit unei investigații realizate de RTL Nieuws, jaful a fost orchestrat la comanda unor interlopi români, cu scopul de a negocia libertatea unui infractor din România.

Pe 25 ianuarie 2025, patru piese de patrimoniu inestimabil – Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice din aur – au fost furate în toiul nopții, cu doar câteva zile înainte de încheierea expoziției „Dacia! Regatul aurului și argintului”, găzduită de Muzeul Drents din Assen, Olanda.

O rețea periculoasă în spatele jafului

Investigația jurnalistică dezvăluie că gruparea criminală care a orchestrat spargerea este formată din membri ai bandei de motocicliști Hardliners, cunoscută pentru legăturile cu lumea interlopă. Aceștia ar fi fost contactați de persoane din România pentru a executa furtul la comandă.

Potrivit surselor RTL Nieuws, artefactele furate urmau să fie folosite drept monedă de schimb pentru ca un infractor român să evite o condamnare cu închisoarea. Se presupune că planul era ca piesele să fie returnate autorităților în schimbul unei reduceri sau anulări a pedepsei.

„Poliția ia tot mai în serios varianta unui client român în spatele jafului”, a declarat o sursă apropiată anchetei.

Indiciile indică faptul că artefactele sunt intacte

Spre ușurarea autorităților și a specialiștilor în patrimoniu, anchetatorii cred că coiful de aur, vechi de 2.500 de ani, nu a fost topit și ar putea fi în continuare pe teritoriul Olandei.

„Tot mai multe indicii sugerează că piesele sunt intacte și nu au fost distruse”, a declarat aceeași sursă.

Un jaf ca-n filme: explozivi, camere de supraveghere și o operațiune în forță

Atacul a avut loc în plină noapte. Hoții, înarmați cu explozivi, au forțat intrarea în muzeu, au spart vitrinele și au sustras piesele într-un timp extrem de scurt. Camerele de supraveghere au surprins momentul atacului, în care mai mulți indivizi pătrund în muzeu, iar la scurt timp se produce o explozie puternică.

Jaful a șocat nu doar Olanda, ci și România, unde tezaurul dacic este considerat parte vitală din identitatea națională. Furtul ridică întrebări serioase despre securitatea patrimoniului expus în afara granițelor și despre implicarea rețelelor criminale internaționale în traficul de artă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite