Insalubritate crasă la Kaufland Mănăștur! Clujenii cer un “Piedone” să facă curățenie! Imagini greu de privit!

Mirosuri pestilențiale, mizerie cruntă și nepăsare crasă! Zona de grill din Kaufland Mănăștur a fost transformată într-un focar de infecție, indignând clienții și stârnind revolta în rândul clujenilor. Un cititor a surprins imagini dezgustătoare, demne de o anchetă a Protecției Consumatorilor, și se întreabă retoric: “Avem nevoie de un Piedone și la Cluj?”

Calvarul cititorului nostru a început luni, 24 martie, când a comandat o porție de pui la grill. “Am intrat într-o cușcă de patru pereți, plină de fum, unde nu se putea respira”, a povestit acesta. “Doi indivizi fumau nestingheriți, iar paharele de pe mese erau pline cu chiștoace. Nimeni nu respecta interdicția de fumat, deși nu exista niciun indicator care să o semnaleze. După câteva minute, mi s-a făcut rău și am renunțat la mâncare”, a continuat el.

Reclamațiile făcute la managerii magazinului au fost primite cu indiferență. “Am cerut să vină să vadă mizeria cu ochii lor, dar au ridicat din umeri. Pe mese erau pahare cu chiștoace, iar pe o masă trona un găinaț de porumbel. Mirosul era insuportabil, iar pe jos era mâzgă de ulei amestecată cu resturi de mâncare și cafea vărsată”, a detaliat cititorul.

Situația nu s-a schimbat nici a doua zi, când cititorul a revenit la magazin. “Totul era la fel, poate chiar mai rău. Vânzătoarele fumau în zona de preparare a mâncării, iar paharele de pe mese erau tot pline cu chiștoace. Nimeni nu a pus un indicator cu ‘fumatul interzis’, deși le-am cerut acest lucru”, a mai spus el.

Imaginile surprinse de cititor vorbesc de la sine și confirmă starea deplorabilă a zonei de grill. “Este o bătaie de joc la adresa clienților. Avem nevoie de un Piedone la Cluj, care să facă curățenie!”, a concluzionat cititorul nostru.

Stațiune balneară de lux la Jucu? Proiect îndrăzneț pe un lac sărat din Cluj

Un proiect urbanistic îndrăzneț propune transformarea unui lac sărat din comuna Jucu într-un complex balnear modern, care să valorifice resursele naturale de sare ale județului Cluj. Ideea, susținută de arhitectul Horațiu Răcășan și biroul său de proiectare Raum, a ajuns în atenția Consiliului Județean Cluj, însă a fost întâmpinată cu scepticism, în principal din cauza costurilor ridicate ale investiției.

Un proiect ambițios pe malul unei „sărături”

Planul prevede dezvoltarea unui complex turistic pe un teren de peste 6,7 hectare în Jucu de Sus, cu trei zone distincte:

• Spații de cazare pavilionare,
• Zonă comercială și de alimentație publică,
• Complex balnear pe malul apei.

Proiectul, prezentat în cadrul ședinței Comisiei de Urbanism a Consiliului Județean din 20 februarie, a fost conceput astfel încât să valorifice peisajul natural și resursele de sare ale zonei.

„Reglementarea acestei zone a ținut cont de relief, de studiile geotehnice, de însorire, de vecinătăți și de accesibilitate. Pe acest teren vor fi dezvoltate trei unități teritoriale complementare, care pot aduce beneficii economice și turistice comunei Jucu”, a explicat arhitectul Horațiu Răcășan.

Scepticism din partea autorităților: „Cine plătește?”

Deși ideea pare promițătoare, președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, și-a exprimat îndoiala că Primăria Jucu poate susține financiar un proiect de o asemenea amploare. „O investiție de acest calibru necesită resurse uriașe. De unde vin banii?”, a întrebat Tișe, ridicând semne de întrebare cu privire la fezabilitatea proiectului.

În replică, arhitectul-șef al județului, Claudiu Salanță, a subliniat că Jucu este o comună cu o economie mai puternică decât altele din județ și că există intenția de a accesa fonduri europene pentru realizarea proiectului.

Resursa de sare, un potențial nevalorificat?

Horațiu Răcășan a atras atenția asupra potențialului uriaș al rezervelor de sare din județul Cluj, care se întind de la Turda până la Dej și Cluj-Napoca.

„Avem sub picioarele noastre o calotă groasă de sare, care poate atinge sute de metri. Această bogăție naturală este subevaluată și prea puțin folosită. Acest proiect este un exemplu de ce poate fi făcut când sarea ajunge la suprafață”, a declarat arhitectul.

În ciuda entuziasmului proiectanților, viitorul stațiunii balneare din Jucu rămâne incert. Va reuși această idee să depășească barierele birocratice și financiare pentru a deveni realitate?

Conform datelor statistice oficiale, în București angajații beneficiază de un salariu mediu net ce depășește 6.000 de lei lunar, în timp ce în Cluj salariul mediu net depășește 5.800 de lei lunar. Angajații din Timiș câștigă aproape 5.700 de lei net lunar, în timp ce cei din Sibiu au atins salarii medii nete puțin peste 5.000 de lei lunar.

În luna noiembrie a anului trecut, ultima lună pentru care Institutul Național de Statistică (INS) furnizează date despre salariul mediu net pe județe, media salarială netă pe economie a fost de 4.765 de lei lunar. Doar Bucureștiul și trei județe înregistrează salarii medii nete mai mari de 5.000 de lei lunar conform datelor INS.

Pe partea opusă a spectrului salarial, cele mai scăzute venituri au fost înregistrate în Teleorman, cu un nivel de 3.436 de lei în noiembrie 2023, în creștere cu 13% anual, urmate de Vrancea, cu 3.504 lei net, în creștere cu 16% anual, și de Hunedoara, cu 3.588 de lei, înregistrând o creștere de 15% față de noiembrie 2022.

Una dintre variabilele ce contribuie la această discrepanță poate fi asociată cu dezvoltarea economică și industrială a acestor regiuni. Cluj, Timiș, Sibiu și Ilfov se numără printre cele mai dezvoltate zone din România, beneficiind de o prezență semnificativă a companiilor multinaționale și a sectoarelor industriale robuste. Această dinamică poate conduce la o cerere crescândă pentru forță de muncă calificată în aceste regiuni, determinând astfel o tendință ascendentă în ceea ce privește salariile medii, explică Sorina Faier, partenerul de conducere al companiei de recrutare Elite Searchers.

De asemenea, Faier subliniază că prezența unor universități prestigioase în aceste județe și în București poate influența formarea unei forțe de muncă calificate și bine plătite, având astfel un impact asupra nivelului salariilor.

Pe lângă aceasta, investițiile în infrastructură, accesul facil la resursele necesare desfășurării afacerilor și o cultură antreprenorială bine dezvoltată ar putea juca un rol crucial în determinarea nivelului salarial mediu în aceste regiuni, adaugă Sorina Faier.