Connect with us

Prin Oras

România, în chiloți de tablă în fața Rusiei. De ce apartenența la NATO este vitală pentru România. ROMARM, eșecul a 32 de ani de impotență politică

Alex Campian

Published

on

România, în chiloți de tablă în fața Rusiei. De ce apartenența la NATO este vitală pentru România. ROMARM, eșecul a 32 de ani de impotență politică

Paradoxul militar românesc: avem dotări sovietice, dar ne apară americanii de agresorii rușiAnul acesta, la final de martie, România aniversează 18 ani de când face parte din cea mai puternică alianţă militară a lumii: NATO. Alianţă în care, deşi este membru plin şi în ciuda faptului că este unul dintre puţinele state NATO care a atins ţinta de 2% din PIB cheltuieli pentru Apărare, România are rolul de băieţel care aduce pe tavă ţigări şi răcoritoare pentru fratele mai mare, SUA, implicate în adevăratele meciuri militare.Ne dăm seama că nu suntem decât nişte copii de mingi abia acum când, după câteva săptămâni de teatru diplomatic, Vladimir Putin a invadat Ucraina, distrugând în câteva zeci de minute toate bazele aeriene ale acestei ţări.Dacă n-ar fi fost parteneriatul strategic cu Statele Unite, aşa să vă închipuiţi: că am fi fost doar în chiloţi când, după Ucraina, Putin ar fi încercat să invadeze şi România.În 32 de ani de libertate, Armata României a scăzut de 5 oriAnaliza de faţă nu îşi propune să elogieze nici parteneriatul României cu SUA şi nici anvergura militară a NATO, asta o face Radu Tudor pe bani la Antena 3, ci ne propunem să arătăm că, strict din punct de vedere militar, România anului 2022 este mult mai slab pregătită decât România de la începutul secolului XX.Politicienii slabi care au condus ţara după Revoluţie nu au avut viziunea să investească intelligent în dezvoltarea capacităţii militare a României. Deşi Rusia, hrăpăreaţă şi mafiotă, ne suflă în ceafă de psete 200 de ani. Deşi nu ar fi trebuit să uităm niciodată cât de tare a nenorocit Rusia slăbita Românie ieşită violată după cel de-al doilea război mondial.Dacă la 1990 exista o oarecare infrastructură de unităţi militare, astăzi ea este distrusă de trecerea timpului şi, mai ales, de imbecila decizie de a suspenda serviciul militar obligatoriu în anul 2006, când, dacă vă aduceţi aminte, a fost nevoie de două zile de vot pentru a schimba Constituţia.În data de 23 octombrie 2021 s-au împlinit 15 ani de la desființarea serviciului militar OBLIGATORIU, în România, după 138 de ani de obligativitate.Această schimbare a fost posibilă datorită unui amendament constituțional din 2003 care a permis Parlamentului să facă serviciul militar opțional. Parlamentul român a votat pentru eliminarea serviciului obligatoriu, în octombrie 2005. Armata română a luat ființă după Unirea Principatelor. La 12/24 noiembrie 1859, Prin Înaltul Ordin de Zi nr. 83 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, era înființat Statul Major General.Chiar dacă statul român ar răscumpăra terenurile cedate diverşilor imobiliari ca să se îmbogăţească, tot nu am avea timp destul ca să pregătim ofiţeri şi subofiţeri ca să instruiască militari în termen. România nu mai are hangare, cazărmi, nu are viziune, nu are strategie. Nu are nici măcar capacitatea de a se adapta din mers în faţa tehnicilor revoluţionare de luptă care au schimbat faţa conflictelor militare în ultimii 5 ani.În aceste momente triste pentru omenire, România s-a transformat într-un depozit regional de dărăpănături militare second-hand.DACĂ VREI SĂ VEZI CUM ŞI CU CE ANUME SE POATE APĂRA ÎN CAZ DE RĂZBOI o Românie ce are de acoperit 238.000 de kilometri pătraţi de teritoriu, citeşte pe strictsecret.ro

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Măcel în “zona rezidențială”! Caii au dezlănțuit iadul în cartierul milionarilor din Cluj!

Cosmin Ardelean

Published

on

Panică în cartierul milionarilor din Cluj! Caii distrug vile de lux și lasă mizerie în urmă!

Un adevărat haos stăpânește în cartierul Tineretului, una dintre cele mai exclusiviste zone ale Clujului, unde prețul unei case ajunge chiar și la 500.000 de euro. Proprietarii disperați se plâng că sunt terorizați de o hoardă de cai, lăsați liberi să pătrundă pe proprietățile lor și să distrugă tot ce le iese în cale.

“În cartierul Tineretului, zona străzii Voroneț și a străzilor adiacente, aproape în fiecare noapte sunt niște cai care sunt liberi, intră pe proprietățile private și provoacă distrugeri”, semnalează clujenii exasperați, care se tem ca nu cumva animalele să le afecteze și copiii.

Problema nu se oprește la distrugerea vilelor de lux și a grădinilor amenajate cu gust. Caii își fac nevoile peste tot, transformând străzile și trotuarele într-un câmp de luptă, unde “pe lângă asta, umblă liberi pe stradă, și pe trotuar și pe partea carosabilă”, după cum au declarat locuitorii.

Situația a ajuns la un punct critic, iar oamenii cer disperați ajutorul autorităților pentru a-l identifica și sancționa pe proprietarul cailor. “Este adevărat că orașul s-a extins foarte mult, acaparând toate zonele de la periferia orașului, însă nu este normal să investești peste 300.000 de euro, uneori chiar și 500.000 de euro, cât costă o casă pe strada Voronețului, ca să calci zilnic în balegă de cal”, spun ei.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite