Connect with us

Social

Arborii de pe fosta platformă Carbochim și malul Someșului, unde se face mall și un parc de 5 hectare, inventariați de experți – VIDEO

Stefan Petre

Published

on

Arborii de pe fosta platformă Carbochim și malul Someșului, unde se face mall și un parc de 5 hectare, inventariați de experți - VIDEO

Copacii de pe fosta platformă Carbochim și malul perimetral drept al Someșului au fost analizați de specialiști, pentru a se vedea care trebui păstrați și care sunt un pericol pentru amenajarea urbană care se va face acolo. Studiu arboricol pentru amenajarea a 5 hectare de zone verzi Pe fosta platformă a fabricii Carbochim, Grupul IULIUS investește jumătate de miliard de euro pentru a realiza un mall, spații de locuit și un parc, plus zone culturale în fostele clădiri ale fabricii. 
Proiectul este gândit la comun cu Someșul, care trece chiar pe lângă fosta fabrică. Deschiderea spre râu va da un aer special întregului complex, iar pentru păstrarea naturaleței locului trebuie salvați copacii vechi, sănătoși, dar și suplimentați cu alți arbori. Parcul va măsura până la 5 hectare. În acest scop, a fost realizat un studiu arboricol de către experți în domeniu, accesibil publicului larg, atât pentru fosta platformă industrială, cât și pentru malul drept al Someșului, în beneficiul oricui va realiza viitoare amenajări. Detalii sunt oferite de Conf. Dr. Ing. Horia Dan Vlasin, de la Facultatea de Silvicultură și Cadastru din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, în acest video. Demersul de reconversie urbană propus de IULIUS pentru a reda orașului 14 hectare de zonă industrială, preponderent nefuncțională, ca proiect deschis către întreaga comunitate, cu funcțiuni culturale, office, retail, rezidențial, entertainment și grădină amplă urbană este unul integrat, care se aliniază strategiilor din planul de dezvoltare a orașului. Cu atât mai mult cu cât arealul este delimitat de râul Someș, a cărui valorificare și accesibilitate pentru locuitori este un obiectiv comun important. Proiectul propune soluții care să genereze beneficii dincolo de arealul delimitat, asigurând conectivitatea sa ca parte activă a orașului, armonizarea cu viața locuitorilor și integrarea sa cu vecinătățile extinse, ca parte dintr-un rol participativ la dezvoltarea urbană.  Studiu arboricol – baza amenajărilor de zone verzi pe fosta platformă și malul SomeșuluiIULIUS este recunoscut pentru amenajările de parcuri ample în proiectele sale, care integrează arbori maturi, zone înierbate, spații de relaxare, facilități de promenadă și pentru organizarea evenimentelor în aer liber. În cadrul proiectul sunt propuse amenajări de spații verzi de peste 5 hectare, care vor integra peste 600 de arbori maturi, cu înălțimi de până la 13 metri și vârste de până la 60 de ani, aflați deja într-un proces de aclimatizare într-o pepinieră a Staţiunii de Cercetare Horticolă din cadrul USAMV Cluj-Napoca. Alte 100.000 de plante de diferite dimensiuni, selectate pentru a susține biodiversitatea proiectului, se vor regăsi în proiect. „Ne dorim să păstrăm cât mai mulți copaci existenți în incinta fostei platforme industriale, pe care să îi integrăm în parcul din cadrul viitorului proiect. Am invitat experții din domeniu să studieze arborii și să ne indice ce putem face. Dorim să sprijinim amenajarea unei zone verzi extinse pe linia proiectului, cu deschidere la râu, astfel că a fost realizat un studiu arboricol și pentru malul drept al Someșului, în prezent inaccesibil publicului și limitat de ziduri. Studiul este public și poate fi folosit de oricine în amenajarea acestui areal. Este important de precizat că IULIUS nu va interveni asupra malului râului Someș, care aparține de domeniul public, însă întotdeauna analizăm contextul amplu al unui proiect, din dorința de a contribui la dezvoltarea urbanistică. Suntem deschiși să susținem și amenajarea malului, astfel încât acesta să devină accesibil publicului și să realizăm o conexiune cu parcurile existente în zonă, Armătura și Feroviarilor, dacă ni se va solicita asta”, a declarat Sorin Guttman, Project Manager al proiectului de reconversie urbană. 80% dintre copacii existenți în incinta industrială vor fi replantați în parcul nou creat Conf. Dr. Ing. Horia Dan Vlasin, de la Facultatea de Silvicultură și Cadastru din cadrul USAMV Cluj-Napoca, a realizat studiul arboricol în care fiecare arbore a fost analizat individual pentru a se stabili viabilitatea sa. Au fost studiate criterii precum defolierea, decolorarea, defecte de formă, defecte de structură, astfel încât soluția propusă pentru intervenția asupra arborilor să fie una cât mai obiectivă. Pe lângă acești parametri, s-au analizat și caracteristici dendrometrice ale acestor arbori, cum ar fi înălțimea, diametrul, înălțimea elagată și alte caracteristici. „Scopul acestui studiu a fost de a fundamenta științific, tehnic, ecologic și social soluțiile privind intervenția asupra arborilor situați pe fosta platformă industrială Carbochim și în zona limitrofă cu Someșul Mic. Pe malul drept al Someșului există un număr de 363 de arbori din specii esențe moi, cum ar fi plopii, sălciile. Chiar dacă numărul de arbori propuși a fi extrași pare destul de mare, mai mult de jumătate, starea lor de sănătate impune acest aspect. Sunt arbori cu uscări în coroană, cu scorburi, atacați de ciuperci, de insecte, iar în cazul unei furtuni sau chiar din cauza vârstei înaintate există pericolul ca ei să se prăbușească sau părți din coroană să cadă. Pe platforma Carbochim am inventariat un număr de 156 de arbori, atât foioase, cât și rășinoase. 80% dintre aceștia vor putea fi replantați, fiind exemplare viabile”, a sintetizat Conf. Dr. Ing. Horia Dan Vlasin concluziile studiului. Pe lângă componentele de cultură, office, comercial, rezidențial și petrecere a timpului liber, investiția propune și soluții de sistematizare și restructurare a infrastructurii auto, velo și pietonale din zonă: un nou pod rutier cu patru benzi auto și două pasarele pietonale peste râul Someș, ce va include piste velo, realizarea a două sensuri giratorii, modernizarea și lărgirea a două străzi și amenajarea a trei intersecții și stații de transport public în zona Pieței 1 Mai.

Source link

Facebook Comments Box

Social

Un Locuitor dintr-un bloc din Gheorgheni Se Întreabă Cum Să bea Vecinul O Supă Din Cocoșul Enervant?” / Răspunsul Neașteptat Pe Care L-a Primit

Stefania Heinz

Published

on

Problema creșterii găinilor între blocuri este una semnificativă în anumite zone în care casele vechi au fost păstrate. Aici, locuitorii din blocuri sunt adesea treziți în zori de cântecul cocoșului, care răsună printre clădiri odată cu primele raze ale dimineții.

“Este ora 4 și cocoșul vecinului a început deja să cânte, răspândindu-și ecoul printre blocuri. Ce sfat aveți pentru mine în ceea ce privește stabilirea unei relații bune cu vecinul de la casă și rugămintea de a prepara o supă gustoasă?”, a comentat un locuitor din Cluj pe o platformă de socializare.

Alți clujeni i-au sugerat să se calmeze, menționând că gospodăriile vechi au existat în zonă mult timp înainte ca blocurile să fie construite.

“Acel gospodar, aș paria, trăiește acolo de mai multe generații, împreună cu cocoșul care anunță zorii. Ei sunt acolo de mult înainte ca cineva să decidă să ridice blocuri în zonă. Deci sfatul meu este simplu: lasă-l pe om în pace, deoarece nu ai dreptul să-i ceri absolut nimic.”

“Conform cunoștințelor mele, acum mai bine de 15 ani, a fost adoptată o lege care interzicea ținerea găinilor/porcilor în gospodăriile din oraș. Nu sunt sigur dacă legea a suferit modificări sau a fost anulată, dar îmi amintesc că, pe vremea aceea, bunica mea a trebuit să renunțe la toate animalele pentru a respecta legislația, iar locul în care ținea porcii a fost transformat în altceva. Vecinii ei au procedat în mod similar.”

Conform regulilor locale, creșterea găinilor în apropierea blocurilor este interzisă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

1 Mai la Hoia, Tradiții Clujene: Mici, Bere și Dansuri Populare în Imagini din 1973, 1983 și 1984 – FOTO

Maria Costea

Published

on

Fotografiile ce ilustrează sărbătoarea de 1 Mai de la Hoia din anii ’70 și ’80 sunt pline de viață și amintesc de atmosfera festivalurilor contemporane. În acele vremuri, Hoia era considerată “Mecca” petrecerilor, oferind spectacole de muzică populară, iar micii și berea erau nelipsite.

Pajiștea de lângă Muzeul Satului de la Hoia era animată în ziua de 1 Mai. Oamenii se adunau în grupuri compacte, iar imaginile vechi reprezintă mărturia vie a modului autentic în care socializau. Comparativ cu prezentul, în care mulți sunt absorbiți de telefoanele mobile, acele vremuri erau caracterizate de conversații față în față, creând legături umane mai profunde.

La Hoia, de 1 Mai, era amplasată o scenă, unde artiștii vremii susțineau concerte, iar oamenii se adunau pe dealul care forma un amfiteatru natural, savurând ziua de sărbătoare.

Este clar că acele momente romantice din trecut nu vor reveni niciodată. Viața devine din ce în ce mai dificilă și tensionată, chiar și în comparație cu acele vremuri, când existau lipsuri și restricții.

 

Facebook Comments Box
Continue Reading

Social

Jocurile de noroc, interzise în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori

Dani Muresan

Published

on

PNL și PSD au propus inițial un proiect ambițios pentru interzicerea jocurilor de noroc în toate localitățile, însă acesta a suferit modificări semnificative pe parcursul procesului legislativ. Astfel, legea adoptată în plenul Camerei Deputaților permite jocurile de noroc doar în localitățile cu mai mult de 15.000 de locuitori, într-o variantă considerabil mai slabă decât cea inițială. Această formă mai subțire a legii a fost aprobată cu 243 de voturi “pentru”, patru abțineri și lipsa votului a doi deputați.

Potrivit proiectului adoptat, spațiile comerciale care găzduiesc jocuri de noroc, în special cele cu aparate de tip slot machine, trebuie să fie situate în unități administrativ-teritoriale cu o populație de peste 15.000 de locuitori. Operatorii care nu respectă aceste reguli se vor confrunta cu amenzi considerabile, între 10.000 și 200.000 de lei.

Această modificare legislativă a stârnit reacții din partea opoziției, care acuză un presupus “blat” între coaliția de guvernare și industria jocurilor de noroc. Cu toate acestea, susținătorii legii afirmă că este un pas important pentru a proteja comunitățile mai mici de efectele negative ale jocurilor de noroc.

În contextul acestei decizii, în județul Cluj, cele cinci municipii – Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Gherla și Dej – precum și comunele Florești și Apahida, care depășesc pragul de 15.000 de locuitori, vor putea continua să găzduiască aceste activități de divertisment.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite