Connect with us

Economie

Posibila Plafonare Punctuală a Prețurilor la Alimentele de Bază: Cum Încearcă Comercianții Să Evite Reglementările Statului?

Stefan Petre

Published

on

La finalul lunii octombrie 2023, Guvernul României a introdus o măsură temporară de combatere a creșterii excesive a prețurilor la 14 categorii de produse alimentare, inițiativă reglementată prin Ordonanța de Urgență nr. 67/2023. Această măsură, care plafonează adaosul comercial la produsele de bază, era valabilă pentru o perioadă de trei luni, expirând la sfârșitul lunii ianuarie 2024.

Dezbaterile cu privire la eficacitatea și impactul acestei măsuri au devenit intense în ultimele săptămâni, cu atenția îndreptată către posibila prelungire a plafonării adaosurilor comerciale și extinderea listei produselor aflate sub incidența acesteia.

Ministerul Agriculturii a încheiat recent discuțiile cu retailerii privind această măsură, însă concluziile finale vor fi anunțate săptămâna viitoare, după noi negocieri cu procesatorii. Se pare că retailerii au propus o nouă variantă de lucru, sugerând introducerea unui mecanism de intervenție punctuală pentru produsele care înregistrează fluctuații semnificative de preț.

Potrivit propunerilor retailerilor, intervenția ar putea include acorduri voluntare, promoții, reducerea adaosului comercial punctual sau plafonarea prețului în cazul unor produse selectate. Cu toate acestea, detalii specifice cu privire la implementarea acestui mecanism nu au fost încă stabilite.

George Bădescu, director executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale România (AMRCR), a declarat: „Am constatat împreună că au existat efecte pozitive, dar pe de altă parte trebuie să vedem cum să continuăm, pentru că trebuie să ne gândim și la alte mecanisme sau cumva la o ajustare a acestui gen de intervenție prin ordonanță de urgență, de așa manieră încât totuși și funcționarea pieței să fie asigurată”.

În timp ce măsura a avut unele rezultate pozitive, există voci critice din partea comercianților care susțin că statul își depășește atribuțiile prin implicarea în mecanismele pieței libere. Unii comercianți au găsit modalități ingenioase de a evita plafonarea prețurilor, cum ar fi vânzarea de mălai la 1,05 kg în loc de un kilogram, pentru a evita adaosul comercial plafonat. Alții au ales să compenseze prin creșterea prețurilor la alte produse, cum ar fi detergenții, pampers, bulion și altele.

Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România, a subliniat: „E o măsură populistă care nu are ca efecte ceva solid pentru economie și nici niște beneficii măsurabile”.

O dezbatere intensă se poartă în jurul prelungirii acestei măsuri, comercianții avertizând că aceasta ar putea conduce la creșterea prețurilor în alte categorii de produse. În contextul actual, termenul limită privind plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază este 31 ianuarie 2024. Cu toate acestea, strategiile viitoare și eventualele ajustări ale măsurii rămân subiecte de discuție intensă între autorități, comercianți și procesatori.

Facebook Comments Box

Actualitate

Orange vinde Palatul Telefoanelor din Cluj și cheamă Primăria la licitație

Alex Campian

Published

on

Compania Orange, proprietara Palatului Telefoanelor din Cluj-Napoca, a lansat o licitație pentru vânzarea clădirii și a invitat inclusiv Primăria să participe.

„Pentru a asigura un proces echitabil, nu comentăm asupra unei licitații în desfășurare sau a ofertelor depuse. La licitație au fost invitați atât participanți din mediul privat, cât și Primăria Cluj-Napoca”, au declarat reprezentanții Orange pentru Actual de Cluj.

Motivul vânzării este lipsa de utilitate a imobilului pentru companie. „Când o clădire nu mai este utilă, este normal să-i oferim o nouă viață, mai ales când are o istorie semnificativă. Sperăm ca această clădire emblematică să-și recapete strălucirea”, a transmis Orange.

Palatul Telefoanelor, situat pe strada Octavian Petrovici nr. 2, este un simbol al arhitecturii brutaliste din anii ’70. Prețul cerut pentru imobil depășește 2 milioane de euro.

Mai mulți arhitecți și activiști locali solicită autorităților locale să achiziționeze clădirea, pentru a o proteja de o posibilă transformare radicală în cazul preluării de către un investitor privat.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Economie

Cât de bine e să locuiești în Cluj-Napoca? Un cartier din oraș, în top 10 național

Alex Campian

Published

on

Cluj-Napoca se clasează pe locul 5 la nivel național în ceea ce privește gradul de satisfacție al locuitorilor, conform celui mai recent raport publicat de Storia.ro, platforma imobiliară deținută de OLX. Cu un scor de 78,7 din 100, orașul nu a reușit să urce pe podium, fiind devansat de Brașov (80,9), Sibiu (80,8) și Oradea (80,6) — orașele cu cei mai mulțumiți locuitori din țară.

La polul opus, cele mai scăzute niveluri de satisfacție au fost înregistrate în Ploiești (63,6), Alexandria (65,1) și Tulcea (65,7). Bucureștiul se află abia pe locul 24, cu un scor de 71,8.

Ce înseamnă „gradul de mulțumire”

Studiul Storia.ro a fost realizat pe baza a peste 107.000 de răspunsuri oferite de utilizatori la întrebarea: „Sunt mulțumit/ă de cartierul meu?”. Scorurile reflectă percepția generală asupra calității vieții în orașele și cartierele din România. Un scor mai apropiat de 100 indică un nivel mai ridicat de satisfacție.

Cartierul Zorilor, în topul național

Deși Clujul nu se află în top 3 orașe, cartierul Zorilor din Cluj-Napoca a reușit să intre în top 10 cele mai apreciate zone rezidențiale din România. Cu un scor de 87,4, Zorilor ocupă poziția a 9-a în clasamentul cartierelor cu cel mai înalt grad de satisfacție.

Topul cartierelor cel mai bine evaluate

Cele mai apreciate cartiere din România, potrivit raportului, sunt:

  • Orizont (Buzău) – scor 91

  • Valea Cetății (Brașov) – 90,7

  • Trei Stejari și Valea Aurie (Sibiu) – 90,2

  • Ștrand I (Sibiu) – 89,9

  • Copou (Iași) – 88,4

  • Universității (Oradea) – 88,1

  • Moara de Vânt (Iași) – 87,5

  • Zorilor (Cluj-Napoca) – 87,4

  • Tineretului (Sibiu) – 87,3

Cartierelor cu cel mai slab grad de satisfacție

La celălalt capăt al clasamentului, cele mai slab cotate cartiere sunt:

  • Beresca (Ploiești) – 47,1

  • CET (Constanța) – 52,9

  • Inel 1 (Constanța) – 53,8

  • Palas (Constanța) – 54,2

  • Romanești (Craiova) – 54,5

  • Anadolchioi (Ploiești) – 55,4

  • Bariera Vâlcii (Craiova) – 55,9

  • Malu Roșu (Ploiești) – 57

  • Mihai Bravu (Ploiești) – 57,1

 

Facebook Comments Box
Continue Reading

Economie

Un nou concept de relaxare la 15 minute de Cluj: country club-ul corporate cu glamping, wakeboarding și gastronomie locală

Alex Campian

Published

on

La doar 15 minute de Cluj-Napoca, pe domeniul fostei herghelii din Jucu, se deschide oficial la sfârșitul lunii mai Wild Hills, primul country club corporate retreat din zonă. Proiectul a atras o investiție de 8 milioane de euro și ocupă o suprafață de 100 de hectare, potrivit unui comunicat al dezvoltatorului Felinvest.

Conceput ca un spațiu dedicat întâlnirilor de business și relaxării în natură, Wild Hills integrează elemente de patrimoniu restaurate, funcționează exclusiv pe energie regenerabilă și promovează sustenabilitatea. Restaurantul din incintă, Heritage, urmează conceptul farm-to-plate, aprovizionându-se de la producători locali.

„Ne-am dorit un proiect care să demonstreze că dezvoltarea sustenabilă și conservarea identității locale pot merge mână în mână, chiar și în zona corporate”, a declarat Vlad Buzoianu, CEO Felinvest.

Modelat după retreaturi internaționale precum Trailblazer Ranch, Wild Hills este certificat ca pășune ecologică. Aproximativ 60% din echipă provine din comunitățile învecinate, iar peste 30 de furnizori sunt locali.

Spațiul construit depășește 3.000 mp și permite organizarea de evenimente de la 20 până la peste 1.500 de persoane. În plus, zona The Wild Side, aflată în curs de amenajare, va găzdui primul parc de wakeboarding din Cluj-Napoca, facilități ecvestre și glamping de lux, cu o capacitate de până la 100 de persoane.

Pentru primul an, Wild Hills estimează peste 5.000 de vizitatori.

Sursa: Economica.net

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite