Connect with us

Judetul Cluj

Curtea de Apel Cluj anulează autorizația barajului Mihăileni din Apuseni, început în 1987. Proiectul trebuie reautorizat complet

Alex Campian

Published

on

Curtea de Apel Cluj a decis anularea autorizației de construcție pentru barajul Mihăileni din Munții Apuseni, un proiect început în 1987, în perioada comunistă. Instanța a constatat că autorizația emisă atunci și-a pierdut valabilitatea, iar lucrările nu mai pot continua în baza documentelor vechi scrie monitorulcj.ro.

Procesul a fost susținut în instanță de comunitate de activism online care au contestat legalitatea continuării lucrărilor fără o reautorizare conform legislației actuale.

Proiectul trebuie reluat de la zero din punct de vedere legal

Judecătorii au stabilit că barajul nu poate fi finalizat fără o procedură completă de reautorizare, care să includă studii tehnice actualizate, evaluări de impact asupra mediului, avize conforme și consultare publică reală.

Barajul este amplasat pe râul Crișul Alb și face parte dintr-un proiect demarat în 1987. După 1990, lucrările au fost abandonate ani de zile, fiind reluate ulterior în mai multe etape. Începând cu 2017, autoritățile au încercat continuarea investiției folosind autorizația emisă înainte de 1989.

Instanța a stabilit însă că un act administrativ vechi de aproape patru decenii nu mai poate produce efecte juridice în prezent.

Posibile efecte asupra mediului

Criticii proiectului susțin că punerea în funcțiune a acumulării ar afecta ecosistemele din zonă, inclusiv situl Natura 2000 Defileul Crișului Alb. Specialiștii atrag atenția că formarea unui lac artificial poate genera emisii de metan, gaz cu efect de seră puternic.

De asemenea, acumularea Mihăileni ar putea furniza apă pentru proiectul minier Rovina, ceea ce ar amplifica impactul asupra mediului și comunităților locale.

Prin această hotărâre, instanța reafirmă obligația autorităților de a respecta legislația actuală în cazul marilor proiecte de infrastructură.

sursa info&foto: monitorulcj.ro| hunedoara.adevarul.ro

Facebook Comments Box
Tetarom

Economie

Clujul atrage investiții majore: fabrică de structuri metalice de 10 milioane de euro la Iclod

Alex Campian

Published

on

Comuna Iclod intră într-o nouă etapă de dezvoltare economică, odată cu anunțul Norstal Steel Structures privind construirea unei unități industriale de ultimă generație pentru producția de structuri metalice destinate pieței scandinave. Investiția depășește 10 milioane de euro și promite un impact semnificativ asupra economiei locale, scrie: clujcapitala.ro.

Fabrica va respecta cele mai înalte standarde de calitate încă din faza de proiectare, iar întregul flux de producție va fi auditat periodic de parteneri și organisme din Norvegia și Suedia. Sistemele de lucru vor fi complet digitalizate, cu trasabilitate bazată pe coduri QR, astfel încât fiecare material, etapă de execuție și proces să fie monitorizat în timp real. Produsele vor fi certificate CE, conform normelor europene în vigoare.

Unitatea industrială va funcționa pe un model modern, axat pe eficiență energetică și reducerea impactului asupra mediului. Fabrica va angaja între 100 și 150 de persoane, inclusiv aproximativ 50 de ingineri, iar capacitatea estimată de producție este de 1.000–1.200 de tone de structuri metalice pe lună.

Pe termen mediu, compania vizează atingerea unui volum anual de 20.000 de tone în următorii cinci ani, iar fabrica din Iclod va reprezenta unitatea principală în strategia de extindere a producției.

Primarul comunei Iclod a declarat:
Odată cu această investiție a societății Norstal Steel Structures, comuna noastră trece la un alt nivel atât din punct de vedere al locurilor de muncă, cât și al gradului de colectare, unul atât de necesar unei dezvoltări armonioase. Mulțumesc celor care fac posibilă această investiție în comuna noastră!

Investiția este considerată strategică pentru zonă, având un impact direct asupra pieței muncii, veniturilor locale și poziționării comunei Iclod ca punct de atracție pentru investiții industriale în regiunea Cluj.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Administratie

Clujul își numără mașinile: CJ investește 900.000 de lei pentru radiografia traficului din 2026

Alex Campian

Published

on

Alin Tișe despre recensământul trafic Cluj 2026

Perfect. Mai jos ai o variantă mai puternică, cu unghi de interes public, structură dinamică și titlu orientat pe impact:


Clujul își numără mașinile: CJ investește 900.000 de lei pentru radiografia traficului din 2026

Traficul de pe drumurile județene din Cluj va fi analizat în detaliu în 2026, printr-un recensământ general de circulație lansat de Consiliul Județean Cluj. Contractul, estimat la 900.000 de lei, vizează monitorizarea fluxurilor rutiere pe aproximativ 1.300 de kilometri de drumuri aflate în administrarea instituției precizeaza cjcluj.ro.

Datele colectate vor sta la baza deciziilor privind modernizarea infrastructurii, prioritizarea investițiilor și stabilirea intervențiilor, inclusiv în sezonul rece.

57 de drumuri analizate, 98 de puncte de monitorizare

Recensământul va acoperi 57 de drumuri județene, unde vor fi instalate 98 de posturi de recenzare. Monitorizarea se va face prin înregistrare manuală, iar operatorii vor contabiliza atât volumul traficului, cât și tipurile de vehicule care tranzitează fiecare sector analizat.

Clasificarea va include 12 categorii distincte, de la biciclete și autoturisme până la camioane de mare tonaj și vehicule cu tracțiune animală. Autoritățile urmăresc astfel o imagine exactă asupra intensității traficului și a presiunii exercitate asupra infrastructurii.

Investiții mai bine calibrate

Potrivit președintelui CJ Cluj, Alin Tișe, recensământul este un instrument esențial pentru fundamentarea deciziilor administrative:

„Cunoașterea în detaliu a caracteristicilor traficului pe rețeaua de drumuri județene a Clujului, cea mai extinsă rețea administrată de un consiliu județean din România, este absolut esențială pentru activitatea noastră. Aceste date ne permit să fundamentăm cât mai riguros și să prioritizăm investițiile destinate modernizării infrastructurii rutiere. Totodată, ne sprijină în clasificarea corectă a drumurilor pe niveluri de viabilitate, în vederea stabilirii ordinii intervențiilor de deszăpezire.”

Analiza va permite și măsurarea impactului investițiilor realizate în ultimii ani, evaluate la sute de milioane de euro, oferind o perspectivă clară asupra evoluției traficului în județ.

Licitație deschisă până în 18 februarie

Operatorii interesați pot depune oferte până la 18 februarie, ora 15:00. Recensământul general de circulație se desfășoară o dată la cinci ani și are rolul de a determina evoluția și distribuția traficului de vehicule, persoane și mărfuri pe rețeaua de drumuri publice.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Judetul Cluj

Comună din Cluj investește în dronă și camere de supraveghere, în ciuda nevoilor de infrastructură

Alex Campian

Published

on

Primăria comunei Chinteni a achiziționat o dronă profesională și 139 de camere video prin PNRR

Primăria comunei Chinteni, județul Cluj, a achiziționat o dronă profesională de 36.000 de euro și un sistem de 139 de camere video prin fonduri PNRR, în timp ce infrastructura rutieră rămâne neacoperită. (Sursa: SpotMedia)

Primăria comunei Chinteni, cu aproximativ 7.000 de locuitori, a implementat recent un proiect de supraveghere și cartografiere prin fonduri europene, care include o dronă WingtraOne GEN II PPK și un sistem de 139 de camere video amplasate pe raza localității. Drona, un aparat profesional VTOL (vertical take-off and landing) folosit uzual pentru proiecte industriale și lucrări de infrastructură, a costat 182.500 de lei (aproximativ 36.020 de euro).

Primărița comunei, Magdalena Lucia Suciu, aflată la al șaptelea mandat, a recunoscut că achiziția nu a fost prioritatea sa:
Să vă spun drept: eu nu mi-am dorit această dronă. Pentru că nu cred că era o prioritate. Noi suntem o comună în dezvoltare. Nouă ne trebuie drumuri.”

Ea a explicat că achiziția a fost posibilă doar datorită liniilor de finanțare disponibile prin PNRR:
Știți cum sunt oamenii… dacă nu accesezi fonduri, spun că nu faci nimic, nu aduci fonduri, în comună!

Camerele video și rolul lor

Sistemul de 139 de camere instalate în comună este destinat monitorizării spațiilor publice și a traficului rutier, potrivit primăriței. Acestea pot fi, de asemenea, utilizate pentru identificarea persoanelor dispărute sau pentru situații de urgență.

Totuși, experții atrag atenția că o dronă de această valoare și complexitate poate fi excesivă pentru o comună cu 7.000 de locuitori, existând soluții mai simple și mai eficiente din punct de vedere al costurilor.

Alte investiții din proiect

În cadrul aceluiași proiect PNRR, Primăria Chinteni a mai achiziționat două pubele inteligente, patru bănci inteligente și două stații de reîncărcare pentru vehicule electrice. Primărița a subliniat că toate investițiile urmăresc creșterea siguranței și protecției locuitorilor:
Toate aceste investiții au un scop clar: creșterea gradului de siguranță și protecție pentru toți locuitorii comunei Chinteni”, a precizat Magdalena Lucia Suciu pe 5 decembrie 2025.

În același timp, primărița a criticat dificultățile birocratice în accesarea fondurilor europene:
Ni se cer tot felul de lucruri. Să aibă drumul clădiri pe margine… Biserici, să zicem. Păi dacă e jumătate în extravilan, acolo nu va avea. Că nu poți construi legal în extravilan. Drumurile noastre sunt traversate de cale ferată … Și nu ne încadrăm.”

Recent, autoritățile au finalizat și lucrările de asfaltare a străzii Munții Zarandului, prin turnarea ultimului strat de asfalt.

Context național

Achizițiile scumpe de drone și sisteme de supraveghere nu sunt unice în România. Alte comune, precum Ciuperceni și Berlești, din județul Gorj, au implementat echipamente similare, însă eficiența acestora pentru dezvoltarea reală a infrastructurii și a comunităților este discutabilă.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom Somesul


Era