Connect with us

Eveniment

Clujul și Unirea Transilvaniei cu România. Povestea delegaților clujeni care au participat la Marea Adunare de la Alba Iulia

Stefania Heinz

Published

on

Clujul și Unirea Transilvaniei cu România. Povestea delegaților clujeni care au participat la Marea Adunare de la Alba Iulia

În toamna anului 1918, clujenii se aflau în avangarda organizării actului istoric cunoscut astăzi drept Marea Adunare de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. 
România participase alături de Puterile Antantei la Primul Război Mondial, iar odată cu obținerea victoriei finale împotriva Germaniei și Austro-Ungariei, românii au reușit să înfăptuiască unitatea națională deplină, râvnită timp de atâtea secole.

Printre participanții la Marea Adunare de la Alba Iulia au fost și delegați clujeni, mobilizați de către avocatul Amos Frâncu (foto), un om politic excepțional, apărător al memorandiștilor în anul 1894 și militant pentru Marea Unire de la 1 decembrie 1918. În Cluj, centru politic și cultural de primă importanță a Transilvaniei, pulsa o intensă mișcare națională românească. Declarația de autodeterminare a românilor din Transilvania, elaborată la Oradea, în 12 octombrie 1918 și citită în Parlamentul maghiar de la Budapesta pe 18 octombrie, a reprezentat și pentru românii clujeni semnalul luptei decisive pentru unirea cu România, al unor inițiative întreprinse sub freamătul nerăbdării de a acționa imediat, care au început să se deruleze și în orașul de pe Someș, până la 1 decembrie 1918, potrivit BJC

Faimosul proces al Memorandumului
Primul primar al Clujului, fost membru al Senatului Naţional Român din Cluj, doctor Iulian Pop spunea: „Istoria neamului românesc din Ardeal e un lung şir de suferinţe şi se învârte aproape în întregime în jurul Clujului. Aici a decurs faimosul proces al Memorandului, întemniţând fruntaşii neamului, pe străzile Clujului s-au târât în lanţuri preoţi, intelectuali, ţărani, femei şi bărbaţi nevinovaţi, au fost scuipaţi şi huiduiţi ca făcători de rele, întemniţaţi şi pedepsiţi cu ani grei de temniţă, iar alţii împuşcaţi fără multă procedură şi înmormântaţi noaptea fără mult zgomot de-a lungul gardului din cimitir, atunci când floarea neamului românesc, braţul vânjos al tineretului lupta pe toate fronturile Războiului mondial.

Aici s-a interzis de cătră faimosul rector Apathy, vorba dulce românească între zidurile universităţi şi tot aici au fost adunaţi în vara anului 1918 învăţătorii din aşa numita zona culturală, ca să-i instruiască cum să ne deznaţionalizeze. Aici au fost adunate hoardele secuieşti în toamna anului 1918, cari mişeleşte au atacat de mai multe ori localul Consiliului Naţional Român şi cărora, abstrăgând de la multe alte victime, a căzut jertfă şi tânărul Petroviciu. Aici s-a lucrat mai mult pentru deznaţionalizarea noastră, căci nicăiri n-a fost teamă mai mare ca aici, că se va realiza visul nostru de veacuri: Unirea tuturor Românilor. Cu drept cuvânt s-a numit Clujul Golgota Românismului!”

27 noiembrie 1918: Delegații clujeni care au primit mandat de participare
Lansarea de către Consiliul Național Român Central de la Arad a chemării de a participa în număr cât mai mare la Adunarea de la Alba Iulia din 7-20 noiembrie 1918 a declanșat suita adunărilor organizate pentru desemnarea delegaților. La Cluj, pentru ziua de 27 noiembrie au primit mandat de participare Emil Hațieganu, Nicodim Cristea, Elie Dăianu, Valentin Poruțiu, Augustin Pordea, Anton Mandeal, Petre Barițiu, Amos Frâncu, Ioan Giurgiu, Pavel Alb, Iuliu Muja, Iuliu Coroianu, Maria R. Pop și Sidonia G.I. Docan. Universitarii români întruniți în aceeași zi i-au delegat pe Emil Dandea și Virgil Marian.

În decursul lunii noiembrie au avut loc adunări de desemnare a reprezentanților la Alba Iulia în toate localitățile mai mari ale comitatului. Un tren cu circa 1000 de persoane a plecat spre Alba Iulia pe 30 noiembrie.

Emil Hațieganu, un nume cu rezonanță în domeniul luptei pentru unire și menținerea conștiinței naționale, potrivit documentelor regăsite în arhivele naționale. Acesta a rămas în Ardealul de Nord chiar și după cedarea silită a acestuia, pentru susținerea drepturilor națiunii române vitregite. În acest scop, profesorul Hațieganu și-a dat seama că unul din mijloacele cele mai eficace era menținerea limbii și culturii române. Singura publicație periodică din Transilvania acelui timp era „Tribuna Ardealului”, înființată și redactată de același Emil Hațieganu (foto).

Deschiderea Marii Adunări
Peste o sută de mii de români, trimiși de comunitățile locale, au votat pe 1 Decembrie 1918 Unirea Transilvaniei cu România. Idealul Marii Uniri a revărsat peste poporul român un sentiment înălțător de apartenență, iar România s-a bucurat de o perioadă de dezvoltare fără precedent. În mulțimea adunată la Alba Iulia s-au aflat și mulți clujeni care au mers fără mandat. Potrivit unor estimări, la Marea Adunare de la Alba Iulia au participat aproximativ 450 de persoane din județul Cluj.

În anul 2018, în urma solicitărilor adresate de către Consiliul Județean Cluj tuturor UAT-urilor din județul Cluj, pentru obținerea informațiilor utile cu privire la identificarea participanților la marele eveniment istoric de la Alba Iulia, au fost identificați alți 119 clujeni care s-au aflat, pe 1 decembrie 1918, la Marea Adunare de la Alba Iulia. Numele acestora le puteți găsi aici.

Și la Cluj, în ziua de 1 Decembrie 1918, mulțimea s-a adunat în Piața Mare, iar la ora 10,00 clopotele au vestit prin dangătul lor deschiderea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia și împlinirea visului unirii tuturor românilor într-un stat.

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Eveniment

Pelerinajul de la Nicula – Rugăciune, lumină și speranță în ziua Adormirii Maicii Domnului

Alex Campian

Published

on

Vedere panoramică cu Mănăstirea Nicula și pelerinii veniți la hram

La poalele blânde ale dealului din satul Nicula, la câțiva kilometri de Gherla, Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” pulsează de credință. În fiecare an, pe 15 august, curțile ei se umplu de oameni care vin ca să atingă o bucată din pace — pelerini cu lumânări, copii în brațe, bătrâni cu pași mărunți, tineri cu glasuri tremurate. Anul acesta, ca dintotdeauna, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului rămâne inima acestei adunări: o prezență care adună rugăciuni, lacrimi și povești personale de mulțumire.

Povestea Niculei se împletește cu legenda icoanei care — spun cronicile vechi și memoria colectivă — a plâns în secolul al XVII-lea, un semn care a aprins atenția țăranilor și a clerului. De atunci, locul a devenit sanctuar: bisericuța modestă s-a transformat în mănăstire, iar drumul spre deal s-a umplut de poteci ale credinței. Mulți pelerini vorbesc despre vindecări neașteptate, despre chemări care le-au schimbat viața; alții trec pur și simplu pentru a mulțumi sau pentru a primi o clipă de liniște.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din Mănăstirea Nicula, pictată în 1681

Ajunul hramului e o noapte de priveghere: cântecele liturgice se revarsă, tămâia se amestecă cu aerul rece al serii, iar lumânările creează mici constelații pe pavajul curții. Dimineața, procesiunile de pe 14 și 15 august se contopesc într-un flux neîntrerupt de credincioși care își așteaptă rândul la închinare. Mulți au venit pe jos din Gherla sau din satele din jur, tradiție păstrată din generație în generație — alegere făcută nu doar din credință, ci ca jertfă simbolică, ca dialog între trup obosit și sufletul care cere ajutor.

Credincioși participând la Slujba Prohodului Maicii Domnului la Mănăstirea Nicula

În 15 august 2025, pelerinajul a fost din nou un semn că tradiția trăiește: slujbe solemne oficiate la altarul de vară, predici încărcate de mângâiere și sute de mărturii adunate la coadă. Organizatorii au comunicat programul și indicațiile pentru pelerini public, așa cum fac de obicei pe pagina oficială de Facebook a Mănăstirii și pe site-ul instituției — detalii și anunțuri pe https://www.facebook.com/ManastireaNiculaOficial și pe http://www.manastireanicula.ro.

Legendele din jurul icoanei au crescut cu fiecare secol: se pomenește de părinți care au găsit vindecare, de oameni care au lăsat la tocul ușii câte o povară și au plecat mai ușori. Aceste relatări, unele însemnate în arhive, altele păstrate oral, dau culoare pelerinajului: nu e doar un eveniment liturgic, ci o colecție vie de destine care vibrează sub același acoperiș spiritual.

Atmosfera, mai presus de cifre, e una a comuniunii. Vezi freamătul pregătirilor — tarabe cu iconițe, rugăciuni șoptite, mame care leagă părul copilului cu o panglică de coroană, bătrâni care își găsesc loc pe o bancă și stau în tăcere, mulțumind. Pentru mulți, clipa închinării la icoană e mai mult decât ritual: e o reamintire că nu sunt singuri. Lacrima se naște firesc, uneori de bucurie, alteori de ușurare.

Mănăstirea Nicula rămâne, astfel, un far al spiritualității românești — un loc în care istoria, legenda și trăirea contemporană se întâlnesc. Indiferent dacă vii pentru prima oară sau revii după multe hramuri, pleci cu o poveste personală, cu o lumânare stinsă în inimă și cu speranța că drumul spre același deal va mai fi parcurs cândva.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Actualitate

IULIUS – 25 de ani de inovație în retail și regenerare urbană în România

Alex Campian

Published

on

ULIUS 25 de ani de retail și regenerare urbană în România

IULIUS marchează un sfert de secol de activitate, timp în care a redefinit standardele retailului românesc și a transformat marile orașe prin proiecte de referință. Cu o viziune integrată, ce îmbină shoppingul, businessul, natura și lifestyle-ul, compania a devenit un reper nu doar pe piața locală, ci și în Europa de Est.

De la primul mall regional, la proiecte mixed-use de talie europeană

Povestea a început în anul 2000, la Iași, cu primul mall din afara Capitalei – o premieră care a deschis drumul retailului modern în România. Următorii 25 de ani au adus investiții de peste 1,2 miliarde de euro, dezvoltarea rețelei Iulius Mall și lansarea unor proiecte de pionierat în regenerarea urbană: Palas Iași și Iulius Town Timișoara.

Astăzi, portofoliul include:

  • 8 proiecte regionale în Iași, Suceava, Cluj-Napoca și Timișoara

  • peste 320.000 mp de spații de retail

  • 1.000+ branduri internaționale și antreprenori locali

  • peste 73 de milioane de vizite anual

„Proiectele noastre sunt destinația strategică a marilor branduri internaționale. Am dorit să creăm spații vibrante, parte din viața comunității”, afirmă Oana Diaconescu, Head of Retail Leasing IULIUS.

Retail, business și natură – o formulă de succes

Centrele comerciale IULIUS sunt locuri unde cumpărăturile se îmbină cu experiențe de relaxare și socializare: cinematografe, zone HoReCa, centre de entertainment și grădini urbane spectaculoase.
Palas Iași și Iulius Town Timișoara sunt exemple de proiecte mixed-use unde retailul și spațiile office se completează reciproc, generând trafic constant și atractivitate pentru investitori.

Investiții în viitor

  • Iași – Reamenajarea Palasului: 80 milioane € investiți în modernizare, sub semnătura Foster + Partners, cu extinderea zonei verzi și integrarea armonioasă în centrul orașului.

  • Cluj-Napoca – RIVUS: 500 milioane € pentru cel mai mare proiect de reconversie urbană din țară, pe platforma Carbochim, cu 142.000 mp retail și peste 400 de magazine.

  • Constanța – Proiect de regenerare urbană: 800 milioane €, pe 38 ha, cu funcțiuni de retail, office, cultură și divertisment, după un proces unic de bioremediere a terenului.

  • Tomești, Iași – Family Market: 28 milioane €, cu 16.000 mp închiriabili, pentru comerț de proximitate.

O amprentă verde în marile orașe

IULIUS a integrat în proiectele sale 18 hectare de grădini urbane cu peste 80.000 de arbori și arbuști, aducând natura în inima orașelor. În plus, compania este un susținător activ al culturii și artei, găzduind 1.000+ evenimente anual.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Eveniment

Patru cetățeni străini, prinși cu bijuterii furate la un festival din Cluj

Alex Campian

Published

on

Hoți prinși pe Aeroportul Cluj-Napoca înainte de a fugi spre Barcelona

Cluj-Napoca, început de august. Orașul pulsează sub luminile și sunetul unui festival de muzică. În timp ce mii de oameni dansează, patru cetățeni străini își fac loc prin mulțime cu un alt “program artistic”: furturi de bijuterii.

📅 7–10 august – Polițiștii primesc 16 sesizări despre lănțișoare prețioase smulse de la gâtul oamenilor. Biroul de Investigații Criminale intră în alertă. Începe o vânătoare pe timp de festival.


Primul pas greșit al hoților

10 august, seara – Un bărbat de 45 de ani, suspect în mai multe cazuri, este depistat și reținut. Pistele duc rapid la restul grupului.

11 august, dimineața – Aeroportul Cluj-Napoca. Trei persoane – o femeie de 30 de ani și doi bărbați de 46 și 37 de ani – sunt surprinse chiar înainte de a se îmbarca spre Barcelona. Planul de evadare se încheie pe pista de control a Poliției de Frontieră.


Ce au găsit în bagaje

În valize, anchetatorii descoperă:

  • 18 lănțișoare din metale prețioase

  • parfumuri

  • cartușe de țigarete

  • pachete de cafea și alte bunuri

Bunuri furate recuperate de polițiștii din Cluj-Napoca


O operațiune la secundă

Acțiunea a fost coordonată de polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale, cu sprijinul Secției Regionale de Poliție Transporturi Cluj-Napoca, Sectorului Poliției de Frontieră Aeroport Cluj-Napoca, Secției 7 Poliție și Serviciului pentru Acțiuni Speciale.

Toți cei patru suspecți au fost reținuți pentru 24 de ore, iar cercetările continuă pentru a reconstitui întreaga lor activitate infracțională.

📹 Momentul intervenției poate fi urmărit aici: Video

Info&Video: Facebook Inspectoratul de Politie Judetean Cluj

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom