Prin Oras
Tavi Hoandră, interviu cu Alexa despre România
Published
5 years agoon
By
Alex Campian
Liviu Alexa: La Bomba Morală de astăzi l-am rugat pe prietenul meu, Octavian Hoandră, să ne ridice puțin emisiunea prin prezența lui. Tavi este un om foarte drag mie, surprinzător pentru că în presă sunt rare prieteniile între tineri și cei mai experimentați, să nu le zicem bătrâni, și surprinzător pentru că presa este și un mediu foarte competitiv. De la Tavi, eu, ca tânăr jurnalist nu am simțit niciodată competiție, ci mult sprijin și multe sfaturi. Tavi este un om care pe mine m-a învățat foarte multe despre viață și astăzi învăț de la el despre cărți, despre sctiitori, despre lumea vechi și…Octavian Hoandră: Hai, pass on, pass on.Liviu Alexa: Da, pass on.Octavian Hoandră: Despre morți, numai de bine.Liviu Alexa: Da, încă nu ai murit și sper să trăiești mult încă de acun înainte. O să vreau să abordăm niște chestii mai speciale. N-ai fost intervievat pe temele astea și vreau eu să o fac…Octavian Hoandră: Interviurile se fac cu personalități, nu cu personaje.Liviu Alexa: Tu ești o personalitate.Octavian Hoandră: Eu sunt un personaj.Liviu Alexa: Ești un boier, unul dintre ultimii boieri boemi ai culturii românești. Todor Giurgiu îți dă un SMS acum câteva săptămâni. El face o documentare pentru ceva film și tu pomenești episodul ăsta într-un editorial în Evenimentul Zilei. Tudor Giurgiu, regizorul și omul de cultură îți spune că a găsit undeva, în cercetarea lui, niște referințe dintr-un dosar de securitate, care te priveau. Era vorba de tânărul Hoandră de atunci, care, și astăzi e la fel, un rebel. Și te-am întrebat atunci de ce nu vrei să îți cunoști agresorul, nu știu, omul care a încercat să îți facă rău și care te-a pârât la Securitate.Octavian Hoandră: Pentru că nu mi-ar face bine. Vreau să nu mai urăsc pe nimeni, să nu mă enervez pe nimeni. Mi-e foarte bine așa. N-aș vrea să văd cine m-a turnat. Și nu m-ar ajuta la nimic. Adică, sunt și eu un om între alți mii de oameni care au fost turnați. Rahat. N-am orgolii, nu făceam mare lucru, mai scriam cu vopsea Jos Ceaușescu pe trotuar. Îs rahaturi.Liviu Alexa: Da, dar dacă tot am atins chestia asta, tu foarte rar mi-ai povestit despre perioada de la Sibiu. Adolescența, copilăria ta, ce făceai atunci, cum era Sibiul anilor aia….Octavian Hoandră: Păi, în contextul ăsta descoperise Tudor Giurgiu că cineva ne turna. Noi de adunam, cei care mai scriam pe atuncia ilegal, ne adunam ori la Mircea Ivănescu, la poetul Mircea Ivănescu acasă, unde mai mâncam, mai beam o votcă. Stăteam de pe la prânz până seara târziu pe capul lor, dar erau oameni mișto, și el și doamna Stela. Sau la Ștefan Găbrian, acolo după Podul Gării. Care tot așa, stăteam acolo, fumam, mâncam, beam, povesteam, luam cărți. Deci cam cu asta ne ocupam.Liviu Alexa: Un cuib de artiști rebeli.Octavian Hoandră: Da, nu, n-aveam chef să facem nimic….Liviu Alexa: Ce vârstă aveai atunci?Octavian Hoandră: Păi, să fi terminat clasa a XII-a, încă din clasa a XII-a mergeam, și după aceea, când nu mergeam la Cenaclu, unde iară era totul supravegheat și știam…. Dar nu aveam chef să intrăm în rând, știi? Nu era așa o mare șmecherie.”Mie-mi place să încalc regulile”Octavian Hoandră: Tinerii care ne privesc acum să nu creadă cine știe ce. Eram niște târâie-brâu, ne plăcea șprițul, ne plăcea jazz-ul, ne plăceau gagicile. Dar, în timp ce nu făceam toate chestiile astea, mergeam la oamenii ăștia, care aveau puterea să ne adune în jurul lor. Și care aveau o casă deschisă. Ceea ce e mare lucru, astăzi nu mai vedem. Mergeam la atelierele pictorilor, mergeam la cluburile de jazz, la Sibiu. Ca norocul, erau două cluburi de jazz în restaurant. Acolo se intra cu legitimație, o chestie serioasă. Mai mergeam la cinematecă și, în general, pierdeam timp. Și citeam foarte mult, că n-aveam ce face. Ăia ne aprovizionau cu cărți și noi citeam. Și dup-aia mai veneam cu câte o povestire care credeam că e genială și veneau ăia și spuneau: „La gunoi, încă o dată, trebuie rescris aici și aici”. Nu mai rescriam, dar, totuși, rămâneam cu ceva. Am rămas cu ceva…Liviu Alexa: De unde…Octavian Hoandră: Asta ne-a format pentru viața de mai târziu.Liviu Alexa: De unde ești atât de rebel? E genetică? Întotdeauna… n-ai fost un rebel în sensul agresiv, dar mi-ai spus într-o zi un lucru care m-a șocat pentru că ai dreptate, ai trecut prin trei dictaturi, așa e! De unde chestia asta de rebel, din adolescență? Ai fost totdeuna un răzvrătit?Octavian Hoandră: Mă, nu știu! Nu răzvrătit, dar pur și simplu nu îmi plăcea să intru în rând. Acum, de exemplu, nu mă duc în țările în care nu se fumează, că nu pot să fumez. Mie îmi place să încalc regulile. Dacă nu pot să fumez, chiar și pe ascuns, îs foarte obositori ăia care ne supraveghează, nu mă duc. Deci eu… nu-mi place să nu calc cu mașina în parcare linia aia pe care o trag nemții, și toți fac 50 de manevre numai să nu atingă cu cauciucul linia. Mie nu-mi plac țările astea în care tre să respecți reguli. Eu nici nu fac mare lucru, dar nu-mi place, din principiu, să am o regulă la asta. De ce să nu fumez? De ce să nu fac aia? De ce nu, mă? M-am născut liber pe lumea asta! Lăsați-mă dracu` în pace! Fac ce vreau! Nu… nu îl bat la cap pe nimeni.Liviu Alexa: Nu te pot lăsa să îți fumezi trabucul, care știu că e în dreapta ta, și aprins, pentru că nu ne lasă CNA-ul. Asta e! Da, asta e! Deci, când ți-a venit ideea să… La ce vârstă ți-a venit ideea să te tirezi din țară și cum ai făcut?Octavian Hoandră: În clasa a 12-a, direct! Atunci am fost și eliminați pentru 3 zile din școală că… 1, pentru că ascultam Europa Liberă. Mă rog, noi vorbeam de Cornel Chiriac, ascultam muzică la Europa Liberă, era… Ascultam teze și antiteze la Paris. Eram… ne și dădeam un pic mari, citeam cărți interzise, citeam pe Eliade bătut la mașină, Sorin Lovin, făceam în laboratorul foto, copiam la mașina de scris tot felul de chestii interzise. Așa grăit-a Zarathustra și toate astea. Ne și plăcea să ne dăm mari, dar ne și prinsese flama marilor cărți care… Ca norocu`, noi aveam multe traduceri, dar unele erau interzise… Cioran. Cioran mergea în copii xerox. Și din clasa a 12-a ne-am hotărât să plecăm. Nu neapărat să mâncăm mai bine. Și sașii, colegii noștri, trimiteau poze cu ei cu cârnați, cu carne în mâini, cu astea… Noi aveam și carne, și cârnați, nu era problemă. Dar ne-ar fi plăcut să trăim liberi, să ascultăm muzică, să mergem la concerte, să mergem la biblioteci,”Marile reviste literare scoteau câte-un almanah (…) Acolo găseam, băi, niște autori, țin minte și-acuma”Octavian Hoandră: Să ni se rupă de Ceaușescu și de toate prostiile astea. Oricum nu… Nu făceam parte din România. Cel puțin în jurul… În Sibiu și în jurul Sibiului, unde se adunau trei inși… Îi vedeai la o cafenea… Sigur se plănuia o trecere frauduloasă a frontierei. Îți trebuia busolă… Hărțile toate care apăreau pe timpul ăla erau greșite. Nu erau marcate, știi? Nu erau… Erau fals făcute. Deci nu te puteai lua după hartă, numai în mare, așa. Îți trebuia o busolă, ca să iei direcția. Erau multe locuri prin care se trecea. Ăia care trecuseră trimiteau niște hărți prin cei care se întorceau…Liviu Alexa: Pe unde ai vrut să treci?Octavian Hoandră: Peste tot. Am fost de 4-5 ori… Să studiem. Complicat… Era complicat. Era un scop. Pentru asta trăiam. Păi, după ce am terminat…Liviu Alexa: Tu ai văzut comunismul ca o barieră.Octavian Hoandră: Trăiam bine… Nu pot să zic că trăiam rău. Nu stăteam la cozi… Nu… N-aveam probleme de-astea… Era oprimant că nu poți să faci ce vrei. Erau multe reguli, unele chiar tâmpite și această chestie cu regulile eu nu am suportat-o niciodată. Și-acuma… Fumez pe ascuns, în toate locurile nepermise… Îmi face plăcere să știu că nu sunt ca toată lumea. Nu că ar fi mai bun… Doar că nu fac ce… Ce nu înțeleg eu că trebuie să fac.Liviu Alexa: Care e cea mai frumoasă amintire a ta din copilărie? Nu din adolescență.Octavian Hoandră: Am multe amintiri, dar acuma chiar mă pregăteam să scriu pentru Evenimentul Zilei că… Mă gândeam în perioada asta, de Crăciun, când eram prin clasa a VIII-a, a VII-a – a VIII-a, era vremea almanahurilor. Marile reviste literare scoteau câte-un almanah. Și Urzica, care era foarte mișto… Almanahul Urzica…Liviu Alexa: Urzica , Cinema, Lumea…Octavian Hoandră: Da. Și… Acolo găseam, băi, niște autori, țin minte și-acuma, niște autori care nu… Oricum nu puteau fi traduși. Acolo am găsit un fragment din Max Frisch care m-a impresionat fantastic și am citit și cartea după ’89… Extraordinară… „Stiller”… Un personaj foarte fain care este prins în tren și i se spune: „Dumneavoastră sunteți Stiller, care ați dispărut acum 10 ani”. Și el zice: „Eu nu sunt Stiller”. Și-ncepe să povestească lucruri, crime pe care nu le făcuse și începe să-i… Să încerce să-i convingă pe toți că el de fapt altă viață a avut. Ceea ce nu era adevărat. Și-mi dau seama că personajele astea m-au marcat, că și eu încerc să fac același lucru. Acum. Văd ce se-ntâmplă în jur și vreau să… Vreau să mă conving că nu asta-i viața mea. Sau nu asta mi se-ntâmplă… Ni se-ntâmplă nouă acuma. Și mai era unul… Un autor absolut genial, James Thurber. Un american ale cărui cărți nu s-au tradus din păcate. Dar povestirea… Povestirile care apăreau… Tot așa, fragmente. Erau niște băieți deștepți și în literatură, și înainte de ’89, care știau, care încercau să dea câte ceva… Cât puteau și ei. Și, ciudat că m-au marcat… Una dintre cele mai frumoase amintiri: că așteptam la librărie… Pe vremea când eu eram mic nu era „la librărie”.”Săracu’ tata nu putea să aducă salam acasă și cașcaval de la Gostat, că nu avea pile, da` toate almanahurile le aveam”Octavian Hoandră: La noi era „la Erika”, pentru că așa se numea doamna aia, o doamnă foarte interesantă, pronazistă. Eram în fază, povesteau bătrânii cum Erika saluta salutul nazist când eram noi… Dar simpatică. Și, mă rog, și-a pus cenușă în cap și avea o librărie. La „Fukker” se plătea curentul, nu era la Curent. La „Jozsi” era la alimentară și tot așa. Deci, sunt cele mai faine amintiri când stăteam „la Erika”. Deschidea numai la 9:00 și nu mai puteam, să mă trezesc de la 8:00 să mai iau almanahurile care veneau. Astea erau una dintre amintiri și despre asta am să scriu.Liviu Alexa: Eram un pic mai privileghiat, că tatăl meu fiind bibliotecar, avea acces direct la…Octavian Hoandră: Da, știu.Liviu Alexa: Atâta pilă aveam și noi, că săracu’ tata nu putea să aducă salam acasă și cașcaval de la Gostat, că nu avea pile, da` toate almanahurile le aveam. Urzica lua imediat rândul buzii. Erau almanahurile de la budă. Urzica – un teanc întreg aveam pe care îl citeam tot anul. De asemenea, ca și copil, nu știu de ce dracu’ mi s-a pus pata pe Anuarul Statistic al României. Îl citeam în fiecare săptămână de două, trei ori, secțiunea Banane-Portocale, mari producători din Africa. Deci, știi? Eram un copil și…Octavian Hoandră: Păi, nu, dar asta e important. Că astea sunt…Liviu Alexa: În fiecare vacanță de iarnă tata reușea săracu’, nu știu de unde dracu’ să-mi aducă un Pif sigilat, cu surprize. O dată pe an putea. Era marea mea bucurie de copil. A venit Revoluția și am vrut să te întreb cum ai simțit tu momentul ălă? Ce „change” ai avut în cap? Pentru că cei 32 de ani pe care, după aceea, i-ai trăit… eu am făcut parte doar din 20 și ceva din ei… mi-a adus un Tavi care s-a concentrat… nu, care și-a păstrat același stil, dacă pot spune. Tu nu ai vrut să ai măriri, nu ai vrut să ai demnități, nu ai vrut să profiți de prietenii, n-ai… Ți-ai păstrat aceeași existență de boem. Da’ cum ai simțit? Ca pe o eliberare? Sau cum ți s-a părut momentul ăla? Primii ani.Octavian Hoandră: Chiar nu știu ce să zic. Deci, asta e o întrebare… Nici acuma nu-mi dau seama. Că așteptam să fim cu totul altfel, totuși, și foarte scurt… Adică, eu nu am știut în timpul lui Ceuașescu, de exemplu… 30 de ani aveam în `89 Băi, n-am cunoscut o serie întreagă de tipologii de oameni, de mizerii umane. Băi, și în primii ani, în primii zece ani, mi-am dat seama că există foarte mulți nenorociți în țara mea și pe lumea asta, de existența cărora nu știam și aveam așa, un gust amar, că tot așteptam ca lucrurile, cumva… să semănăm cu o civilizație, să se pună mai mult preț pe cultură, pe oamenii aleși, să fie mai respectați și, când colo, băi, descopeream că nu-i așa, că se întâmplă tot felul de măgării sub ochii tuturor. Nimeni nu zice nimic. Nimeni nu reușește să oprească nimic și m-am, cum să zic, m-am obișnuit cu ideea și mi-am dat seamă că democrația e o utopie și că valoarea nu-și spune întotdeauna cuvântul.”Peste vreo câțiva ani o să ne spună că nu avem Crăciun, ca să deranjăm pe nu știu cine”Octavian Hoandră: …Nu știu, am avut parcă un gust amar, așa, am văzut cum toată industria asta, toate lucrurile care erau făcute de noi, de oamenii ăștia…îmi cer scuze…Liviu Alexa: Ce înțeleg este că tu ai participat activ…Octavian Hoandră: Am fost acolo la Sibiu… o mare dezamăgire…, așa într-un cuvânt, o mare dezamăgire.Liviu Alexa: Ai cunoscut cei mai importanți oameni din cultura și literatura română, i-ai cunoscut…Octavian Hoandră: Da.Liviu Alexa: Ai participat la fondarea, crearea celor mai tari ziare și publicații din istoria României postdecembriste, de la „Nu”, până la „Ziua”, în momentele esențiale, ai fost aproape de foarte mari politicieni. Tu spui acum că n-am reușit în 32 de ani să ne punem…, să punem la rând valoarea românească. Nu avem puterea să așezăm valorile românești, nici pe un soclu, nici în amintirea noastră. Istoria noastră este pur și simplu făcută terci, așa, ferfenițită. Dacă discutăm de scriitori, ai publicat anul trecut un „Jurnal de pandemie” foarte ciudat, foarte fain scris, dar ciudat, tuturor le-a făcut impresia asta de ciudat, un spleen aparte, pe care eu îl cunosc, îl știu, un soi de tragism, pe care tu îl așezi în cuvinte foarte frumoase. Editorialele tale sunt superbe în EvZ, au o notă distinctă. Am prieteni care îmi scriu: „Bă, cum scrie Tavi, direct în inimă ne dă…”Octavian Hoandră: Asta îmi demonstrează, măi Liviu…, este o demonstrație că…, tocmai mă întrebam: oare câți oameni din ăștia ca noi mai sunt? Și îmi dau seama că, chestie care mă bucură, sunt foarte mulți, foarte mulți și foarte tăcuți. De exemplu, păi marea majoritate se duc în excursii în țările calde sau se vântură pe la… , acum aștept să înceapă la televizor, cu „împătimiții sporturilor de iarnă, care iau cu asalt văile și munții”. Bă, ți se face greață… . Deci marea majoritate a românilor care tac, mă, nu sunt așa! Ăia nu sunt așa! Ceea ce mă bucură, înseamnă că acest popor totuși are o altă față decât cea care nouă ni se bagă cumva pe gât. Toată nenorocirea asta cu „Domle, trebuie să fim europeni”, păi mă uitam…, îți vine să-ți dai în cap cu ceva…. Bă, oamenii ăia își taie lemne de 1000 de ani, de 2000 de ani, taie lemne, mă, și-și fac focul în sobe. Bă, și acum vine cineva să ne spună că de fapt european este… peste nu știu câți ani…, să nu se mai facă foc cu lemne. Bă, peste vreo câțiva ani o să ne spună că nu avem Crăciun, ca să deranjăm pe nu știu cine, care are nu știu ce altceva. Păi, cineva se chinuie, o parte din oamenii ăștia care ne conduc și care se vând ușor pe 3 lei, se chinuie să ne convingă pe noi că nu suntem ceea ce suntem. Bă, noi suntem un popor care am tăiat porcul. Bă, taie porcul acolo, mănânci șoric, pui lemne pe foc! Bă, la gura sobei am învățat cum se citesc poveștile, nu la gura caloriferului…””Aș pleca, dar nu mai am unde (…) acum nu mai ai unde fugi”Octavian Hoandră: Bă, și-acuma încearcă toți să ne spună nouă că suntem altfel, mă. Că trebuie să stăm pe telefoane, că cultura noastră nu mai face 2 bani, că trebuie să nu le spunem copiilor ce au de făcut. Mâine, poimâine o să vă decadă din drepturi, mă, pe voi, care aveți copii.Liviu Alexa: E o chestie trecătoare? Crezi că va continua chesta asta? În Europa, în lume.Octavian Hoandră: Agresiunea asta va continua. Noi am intrat cu forța în Uniunea Europeană. Eu nu zic că nu vreau să trăim civilizat. Dar nu să trăim după reguli, mă, băiete! Nu după reguli care nu sunt în sufletul acestui popor și în istoria acestui popor. Vor să nu mai avem istorie. Am făcut ultima emisiune după 2 săptămâni… Dinu Giurescu a murit. Și înainte cu 2 săptămâni am fost la el acasă. Băi, plângea! Dinu Giurescu plângea în legătură cu orele de istorie și cu schimonosirea istoriei României. Tot ceea ce noi iubim… Bă, vor să ne instrăineze de tot ce avem românesc. Ok, mă! Atunci să vină cineva, Merkel sau cine dracu’, să vină să zică: <<Bă, baiete, România este a Germaniei. Respectați regulile sau plecați dracului!>> Că atunci… Înainte de ’89 am vrut să plec din același motiv.Liviu Alexa: Ai pleca dacă s-ar întâmpla asta?Ai pleca din țară?Octavian Hoandră: Băi, aș pleca, dar nu mai am unde. Că peste tot îs… acum nu mai ai unde fugi.Liviu Alexa: Gerard Depardieu. Și la el voiam să ajungem. L-ai avut invitat pe Gerard Depardieu într-o emisiune colosală.Octavian Hoandră: E om de cultură, de mare cultură!Liviu Alexa: Și ce interviu a fost și ăla!Octavian Hoandră: Liviu, dar ce actor, mă! Uită-te ce actori vin și ne vorbesc nouă la televizor. Vine ăla, cum îl cheamă?Liviu Alexa: Țara lui l-a alungat pe Depardieu.Octavian Hoandră: Așa e. Și omul s-a dus în Rusia. Nu asta-i problema. Dar ideea e că tu, ca să-ți păstrezi sufletul, trebuie să fugi, mă. Trebuie să fugi din țara ta, trebuie să găsești modalități mult mai ticăloase. În timpul lui Ceaușescu știam o treabă. Știam cum să fentăm. Ăia se făceau și ei – că și ei erau oameni – ăia se făceau că nu ne văd în cele mai multe cazuri. Păi, pe mine mă puteau aresta de 50 de ori dacă ăia erau ai dracului. Dar, totuși, n-am fost arestat. Totuși, am făcut exact ce ne-a tăiat capul pe toți, generația noastră. Bă, voi acuma, dacă vreți să faceți un club de montaniarzi, n-o să mai puteți. Pentru că nu aveți voie să mergeți cu țigări la voi, că nu aveți voie decât pe unde spune ăla de munte, cum îl cheamă?, să mergeți. Nu mai aveți voie dacă n-aveți nu știu ce bocanci. Băi, uite noi puteam, mergeam la munte, făceam creasta…Liviu Alexa: Nu mai putem pune mâna pe sânii fetelor că le ofensăm.Octavian Hoandră: Da, mă. Nu mai poți să te adresezi unei gagici, bă, că imediat ai violat-o, bă. Băi, parcă-s tâmpiți, măi.Liviu Alexa: … acolo unde negrii cântă Zumba Ba Zumba Ba, că ofensăm și asta.Octavian Hoandră: Dar spune-mi tu… îi foarte greu de trăit. Eu n-am o problemă, eu mai am puțin. Eu m-am retras, stau bine aici, în casă, mai ies, mă mai întâlnesc cu prietenii, mai bem o cafea. Nu-i o mare problemă, eu nu mai am mult. Dar, băi, eu nu înțeleg poporul ăsta cum de tace și cum respectă niște reguli care nu sunt ale lui, mă. Păi, îi clar: oricum ai ieșit, trebuie să respecți reguli. Lăsați-ne dracului cu regulile voastre!”Toți ăștia cu creierul lichefiat vin să facă legi”Liviu Alexa: Eu te întreb pe tine de ce acceptă acest popor lucrurile astea?Octavian Hoandră: Mă, de ce, pentru că întotdeauna au ceva de făcut, au impresia că au ceva de făcut. Deci, lucrurile esențiale ale vieții lor, mă, nu le fac, dar li se strecoară că ei sunt importanți, că viața lor… Păi, uită-te, mă, acuma: bă, marii părinți, bă, nu mai poa’ să pună o pipetă, mă, să scuipe copilu’ ăla. Bă, da’ de ce nu-s muieți posmagii, mă, aș putea întreba. BĂ, FUTU-I MAMA MĂ-SII, eu o luam la palmă, de aveam palmele duble decât le aveam. Bă, nu s-au gândit niciodată să dau în judecată pe profesori și părinții mei nu mergeau… Dădeam fondul clasei, luam flori la doamne și mărțișoare, luam bomboane. Bă, lăsați-mă, mă, în pace, aia nu… Dom’ne, dosar penal, că i-a dat o palmă, FUTU-ȚI MAMA MĂ-TII DE COPIL! Dar când îți… Acuma, dom’ne, când un copil tre’ să-i dai două peste cap, zice că are ADHD, dom’ne. Nu poți să te… are ADHD, nu poți să… Bă, ia două curele pe cur, să vezi cum îi sare ADHD-ul până în pod! Da, băi, eu nu pot să… Adică, nu vreau să trăiesc așa. Vreau să trăiesc așa cum m-au făcut părinții mei, cum am trăit, cu slănină, cu unsoare, cu felia, să-mi cadă pe jos și s-o dau, așa, de pământ, să mă duc la fotbal. Nu vezi, nu mai joacă un copil fotbal, toți îs grași, toți îs îmbuibați, toți îs cu telefoanele. Bă, mai terminați, asta vrem noi? Asta vrem de la Europa? Toți cu calculatoriștii… Acuma, dom’ne, de ce să plătească ei la stat, mă? Mă, FUTU-VĂ MUMA-N CUR, ce-i asta, mă? Îmi cer scuze. Bă, da’ voi nu munciți?Liviu Alexa: Stai liniștit, nicio problemă.Octavian Hoandră: Voi nu munciți aici? Da’ voi de ce să nu dați, mă, bani? Necăjitul ăla dă din pensie, tu nu poți să… Bă, toți ăștia cu creierul lichefiat vin să facă legi, mă! Și oficialitățile îi pupă în cur, mă! Că dacă nu mai ai calculator, nu mai poți, mă. Încă l-am văzut pe unul, zicea, dom’ne, pentru România, ceva parlamentar european, zice… Românii ar trebui să facă mâțișori din ăia, cu briceaagul, sculpturi… Bă, deci noi nu mai putem agricultură, tre’ să importăm de peste tot legume, mă. Mai tre’ să facem fluieraș de foc zice… mulți zice… cu soc. Băi, deci nouă ni se transformă viața în ceva ce nu știu dacă vrem. S-ar putea să vrea unii, excelent. Bă, dar lăsați-ne pe noi care vrem să trăim și altfel să nu plecăm capul în fața voastră, mă. Dacă eu vreau să fac focul în sobă, lasă-mă, mă, să-mi cumpăr lemne, să-mi fac focul! Nu știu, e o lume pe care eu nu mi-o doresc, nu mi-o mai doresc.Liviu Alexa: Foarte mulți artiști și scriitori aleg solitudinea. Și tu ai ales-o. De ce?Octavian Hoandră: Într-un fel. Mie îmi plac oamenii, îmi plac hiar foarte mult, eu dacă nu văd oameni înnebunesc, dar îmi place să-i văd de departe. Știi? Pe stradă, așa, să mă ating de ei, să…Liviu Alexa: Artistul poate fi lucid?Octavian Hoandră: Nu știu… E pur și simplu un simțământ, îmi plac oamenii, îmi place să-i văd, dar nu să interacționez cu ei. Interacționez cu foarte puțină lume și chiar îmi face plăcere, am mulți prieteni, dar sunt prietenii ăștia cu care mă văd o dată la trei-patru luni, cinci luni, prieteniile sunt la fel de trainice. Nu simt nevoia să mă văd în fiecare zi cu oameni, să… Mie îmi place foarte mult să stau în casă, n-am o problemă. Așa că nu… Nici nu m-am gândit foarte… Mie îmi plac oamenii necăjiți, îmi place să… cum să zic, să îi iau, cumva, în mine.”Bă, dar nu putem și noi, dracului, să trăim? S-avem biblioteci mari? S-avem pâine în casă? S-avem excursii… S-avem… Adică… Sau, de fapt, nici nu știi să… ce să zici că n-am putea să trăim mai bine. Dacă tu 5 miliarde de euro îi distrugi în Sănătate…”Octavian Hoandră: Mie îmi plac oamenii… îmi plac oamenii necăjiți. Îmi plac… Îmi place să, să… Cum să zic? Să îi iau, cumva, în mine. Pentru că le simt dramele. Ăștia, de exemplu, acuma sunt sub influența acestora cu lemne. I-am văzut cum… Mi-am amintit și eu, când eram copil aveam foc cu lemne. Domn’le, era o… Domn’le, era… Cum să zic? Era o chestie frumoasă. Deci, taică-miu, când se făcea toamnă, comanda lemne. Veneau ăia cu căruțele, două trei căruțe de lemne tăiate frumos, le puneau la… le puneau la uscat să fie… Deci era un… așa o… Cum să zic? O chestie fancy. Curățau sobele, veneau…Liviu Alexa: Letargia asta… Letargia asta sufletească a ta și pe care o am și eu, ok, o înțeleg și…Octavian Hoandră: Da’ și eu o am.Liviu Alexa: … e foarte faină. Dar n-am putea, în pana mea, să trăim și noi mai bogați? Să trăim și noi… Poporul ăsta, tot chinuit… Înțeleg metafora cu focul de lemne.Octavian Hoandră: Da, așa-i.Liviu Alexa: Bă, dar nu putem și noi, dracului, să trăim? S-avem biblioteci mari? S-avem pâine în casă? S-avem excursii… S-avem… Adică… Sau, de fapt, nici nu știi să… ce să zici că n-am putea să trăim mai bine. Dacă tu 5 miliarde de euro îi distrugi în Sănătate…Octavian Hoandră: Da, corect.Liviu Alexa: …înseamnă că ai bani pentru asta. Și totuși…Octavian Hoandră: Nu, bani ar fi. Bani ar fi, agricultură ar fi. Dacă am avea niște patrioți care să se gândească direct la… la necăjiți, da. Eu de-aia sunt un om de stânga, pentru că mie îmi pasă de necăjiți și chiar… chiar îmi pasă și chiar mă gândesc exact ca și tine. Bă, oare nu poate și omul ăla că, la nivelul lui nu-și dorește cine știe ce. O casă, o amărâtă de mașină. Îi aproape zero. Să aibă să-și ducă copiii la școală. Nu-i ma… Nu-i mult. Chiar nu-i mult, la cât visează o altă parte din popor care nu mai pot fără… fără excursii în… fără să stea câte 2 – 3 luni în excursii. Mă rog, chestiile astea gratuite. Eu nu le am astea. Nu, nu, nu mor dacă nu mă duc nicăieri. Dar, noi dacă am avea niște oameni deștepți și niște patrioți, niște oameni care să înțeleagă drama acestui popor, că poporul ăsta totdeauna a fost sub stăpânirea cuiva. Totdeauna, când să respire cumva, iar a fost băgat la fund de te miri cine sau vândut, de cele mai multe ori vândut către nu știu cine. Bă, da’ e posibil să se facă foame într-o țară care are un asemenea potențial agricol? E posibil să n-ai lemne, când fur… când se fură din… cu acordul autorităților, se fură milioane de metri cubi din țara asta? E posibil să, să faci foame, când tu ai putea avea o zootehnie fantastică, cum am avut pe timpul lui Ceaușescu, deși nu mâncam…Liviu Alexa: E posibil să fie… E posibil să zbieri, tot timpul, că politicienii sunt de vină și tu să fi cel care…Octavian Hoandră: Păi nu, dar ideea e că… Mă, vrând, nevrând, ăia-ți vând agricultura. Mă, Liviu, deci noi nu mai avem nimic. Noi nu mai avem nimic. Curent, gaz, nimic, nimic, nimic.Liviu Alexa: … plângi după mari artiști și mari scriitori ai României și tu să rupi site-urile când moare Petrică Mâțu Stoian? Dumnezeu să-l ierte, că de la asta plecase discuția, da? Dumnezeu să-l ierte, unde a fost, unde este, în Ceruri, să ajungă unde trebuie. Totuși un cântăreț de, asta este, de nunți, de la nunți. Adică și noi râdeam împreună că tocmai… Ce-ai primit tu, o veste extraordinară acum câteva luni.”Din 100 de români, 96 nu au cumpărat în ultimul an nicio carte”Liviu Alexa: Cartea ta, Jurnal de pandemie, a fost publicată la Paris, la o mare editură, tradusă în franceză, integrată în sistemul francez de librării, profesionist, de la Dumnezeu, Maica Domnului, cum nu am mai văzut în România! Da? Și, în țara ta, librăriile sunt în faliment, librăriile te fură ca scriitor sau nu-ți dau mai nimic, nu au niciun comportament profesionist, dar tot în țara ta, Codin Maticiuc, zis și Poponeț, face o carte cu domnu Cămătaru. Interlop! Pârnăiaș! Carte care se vinde în 2 zile! Adică, în… se vinde… 20 000 de exemplare în două zile! Păi!…Octavian Hoandră: Da, nu mai…Liviu Alexa: De ce popor discutăm, domnule Hoandră, aici?Octavian Hoandră: Ai văzut… am văzut acum o cercetare… deci, din 100 de români, 96 nu au cumpărat în ultimul an nicio carte. Deci… nici nu mai contează… deci, Liviu, noi trăim în… și vorbim despre niște vremuri care aproape nu mai există. Și nu or să mai existe, încet, încet, începând cu, cu lupta împotriva facerii focului în sobă și până la literatură, noi vom deveni un popor de sclavi care va munci ca să asigure agricol și sub alte forme mâncarea Europei. Noi vom fi dintre acei sclavi. Încet, încet, până la urmă noi vom cere chestia asta, să știi! Din disperarea de a nu ne fi descurcat singuri niciodată, noi o să cerem, domne, să vină cineva să ne conducă! Deci eu sunt în…Liviu Alexa: Dar atunci ar fi pentru prima oară când ne-am dori, nu să mai fim stăpâniți, da? Ci să fim cu adevărat… deci, nu… ni s-ar întâmpla, nu să fim stăpâniți cu forța, ci ne-am dori noi asta!Octavian Hoandră: Da, corect! Păi, până la urmă, când vezi că n-ai, asta e singura șansă de a-ți asigura un trai decent!Liviu Alexa: Nu e ăsta finalul pe care eu îl așteptam pentru nația asta! Mi se pare un final de căcat pentru un popor așa de interesant!Octavian Hoandră: Eu… să ții minte ce-ți spun, cred că mâine este… sau de 1, va fi printre ultimele dăți când vom sărbători 1 Decembrie. Pentru că nu va mai conta! Deci, eu îți spun ce se întâmplă acuma! În Transilvania, UDMR-ul investește uriaș, cu acordul statului român, să ne înțelegem, nu, nu am auzit pe nimeni! Deci, sume uriașe! Încet, încet, or să facă grădi… acuma fac grădinițe. Or să facă școli, or să facă drumuri și, pe orice Transilvănean, nu poți să-i spui, domnule, mori de foame și ridică tricolorul! Că ăla zice, bă, ok, tricolorul, tricolorul, dar copiii mei ce fac?! Îi trimit la școală, la unguri! Și or să se uite înspre Budapesta, să știi! Dacă or să facă, se apucă să facă Victor Orban și drumuri și electrice… să știi că Transilvănenii se duc toți, cum se duc cu jalba în proțap la București, să știi că se duc mai lesne la Budapesta! Deci ăsta în 10 ani va fi exact cum zicea deșteptu ăla… cum îl cheamă… cu granița pe Carpați! Și pa România, nu o să mai… încet, încet o să… nu o să mai fie România! Limba nu se mai respectă, limba română o știu din ce în ce mai puțini, toată lumea se englezește, virgula între subiect și predicat există tot mai des…Liviu Alexa: Deja e normă gramaticală!Octavian Hoandră: Păi nu, măi Liviu, dar când nu mai ai limbă, când nu mai ai tradiții, când nu mai ai nimic, ce țară mai e aia?Liviu Alexa: De-aia am spus că, până la urmă, e un final de rahat pentru această nație, dar, dacă așa trebuie să fie, ăsta e destinul!Octavian Hoandră: Atâta s-a putut! O sută de ani!Liviu Alexa: Atâta s-a putut! N-ar fi nici ca să nu fie cumva sau mergem înainte, era mai bine!”Înainte aveai unde fugi. Acum nu mai ai nici unde fugi că peste tot e uniformizat”Liviu Alexa: Glumițe de gen…Octavian Hoandră: Mă, înainte, măcar cum spuneam, deși e trist, păi înainte aveai unde fugi. Acum nu mai ai nici unde fugi că peste tot e uniformizat. Tot la stăpân ești, oriunde te-ai duce. Am avut încăpățânarea să zicem că suntem suverani, că avem în Constituție. Ce suveranitate mă? Că noi suntem în genunchi. Cum se răstește cineva la noi de la UE cum suntem în genunchi. Cum se răstește, cum îl cheamă pe primul ministru, ambasadorul Americii, cum suntem în genunchi. Avea dreptate, ăia toți îs…Și o facem cu bună voie. Atârnători pe la clanțele ambasadelor. Păi ce, eu m-am dus pe la ambasadă să atârn, să îi pup în cur pe ăia să îmi dea și mie un leu? Eu nu m-am dus la ambasade, dar o bună parte din colegii noștri de presă îs atârnători pe la ambasade, mă. Păi eu nu vreau să ajung așa. Adică mă bucur că am 62 de ani și că nu mai am mult. N-o să mai prind chestia asta, mă duc și să mă lase în pace atârnătorii.Liviu Alexa: La ăștia 62 de ani, la final de discuție, intenționat nu am vrut să ating discuții despre presă, nici pe mine nu mă mai interesează acum, sunt într-un moment din ăsta, dar vreau să te rog să ne dai un sfat. Care ar trebui să fie sensul vieții noastre de acum înainte, în viitorul imediat, având în vedere tot ce ni se întâmplă ca români, social media, proliferarea, nu știu, sfertodocți, care ar trebui să fie sensul vieții pentru un om care ar trebui să spere că trăiește normal în timpurile care vor veni?Octavian Hoandră: Băi, eu cred că sensurile s-au pierdut, devin extrem de simple și materiale, să ai ce mânca, să ai ce…e o vorbă nu pot să o spun că e totuși o televiziune. Dar românul, să știi, că a descoperit ce e mai important în viață.Liviu Alexa: Da.Octavian Hoandră: Ce bagi în gură și ce…Cam asta-i. Păcat că nu pot să spun că e frumoasă vorba.Liviu Alexa: Atât?Octavian Hoandră: Am ajuns, am ajuns în comuna primitivă, deci o să umblăm după mâncare, după să ne protejăm copiii să facă totuși o școală. O școală afară pentru că aici dacă fac o școală nu mai învață nimic, ies din facultate nu știu românește și nu știu nimic de fapt și au o diplomă. Deci nu știu care părinte își mai îndeamnă copilul să se ducă să facă școală. Uită-te, băi, deci am văzut cât tupeu. Am văzut că e un domn de la UBB care zice, deci, după Rădulescu, Motru și Drăghicescu el scrie Psihologia Poporului Român. Măi, deci te apucă râsul. Nu mai sunt mari profesori, nu mai sunt nicăieri, e gol, e pustiu, deci oamenii care au copii și care își pot permite să își dea copiii la o școală adevărată, să intre într-o lume din aia cum arată ca afară, care vrea o țară ca afară și atunci ăia se vor descurca pe cont propriu învățând pentru că acolo totuși se mai învață. Da’ o să fie și acolo o problemă că uite acuma am văzut că de la desene animate îi tâmpește pe bieții copii. E un desen animat în care în China zice, făcut pentru China, și e o pancartă când ajunge, a, Simpson, Familia Simpson, se duce în China și când în Piața Tiananmen acolo apare o tablă: „Aceasta este Piața Tiananmen în care nu s-a întâmplat nimic”. Nu, e perfect. Deci, dom’le, într-o lume atâta de falsă n-ai ce sfaturi să mai dai, este…”Sile Cămătaru, ministrul culturii”Liviu Alexa: Eu aștept, având în vedere disponibilitatea acestui popor pentru ăăă, zi, pentru compromis, pentru compromisul mic, umil, aștept într-o zi să reconsiderăm inclusiv marile valori naționale precum Sile Cămătaru, Nuțu Cămătaru, să îi punem miniștri, că până la urmă nu este nicio diferență frații Cămătaru și hoții care ne conduc, atâta că unii au făcut pârnaie și unii abia urmează să facă pârnaie, nu?Octavian Hoandră: Mă, nu știu… Ce mai contează dacă ăla face sau nu pârnaie? Mai contează?Liviu Alexa: Sile Cămătaru, ministrul culturii, și așa este romașcanul ăla care a fost ziarist de la Cancan. Poate Sile Cămătaru vine cu o viziune pragmatică a literaturii românești, uite, a și scris o carte de succes, a vândut într-o zi mai mult ca și Cărtărescu și Liiceanu.Octavian Hoandră: Acuma, știi cum e și cu asta, există gusturi, lumea, mă rog, poate să aibă orice gusturi dorește. Da nu despre asta e vorba. Oamenii ăștia care iși găsesc gusturile și preocupările acuma, sunt liniștiți, sunt fericiți. Eu mă întreb, ăștia ca noi, care vedem totuși altfel, noi ce posibilități avem? Că totul se închide. Deci, ni se falsifică istoria, ni se falsifică literatura, Shakespeare deja în Occident este scos de pe listă. Băi, deci așa ceva? Deci, ți-ai fi imaginat vreodată? Bă, în timpul lui Ceaușescu era posibil? Nu-i fac… eu chiar am luat-o în timpul lui Ceaușescu. Bă, da în timpul lui Ceaușescu dacă spuneai așa ceva, te bătea lumea pe stradă, mă.Liviu Alexa: Nu te bătea. Te băga la nebuni. Dacă spuneai într-o zi că nu se mai ascultă Mozart sau Shakespeare pentru că e ofenisv, sunt ofensivi. Adică nu mai poți să faci „Aventurile lui Huck Finn” sau „Tom Sawyer” pentru că este vorba despre scalvie ofensivă.Octavian Hoandră: Da. Și să vezi la curtea Regilor Franței câte o negresă. Bă, dă-o mă dracului… Noi nu suntem un popor ofensiv, bă da când vezi că oamenii se chinuie să-ți bage pe gât chestiunea asta, bă, ceva nu e în regulă, mă, ori cu ei, ori cu noi. Deci, ori să ne ducă pe noi acolo la Zyklon B, să trăiască numai ei, să fie fericiți, ori cumva să, băi, să ne păstrăm totuși rațiunea! Dă-o dracu, nu suntem chiar tâmpiți.Liviu Alexa: Nea Hoandră, îți reamintesc că în weekend, atâta vreau numa să îți reamintesc, în weekend, mai multe mii de români au fost la Sfinx ca să vadă dacă apare piramida energetică. Ai înțeles? Și piramida nu a mai coborât, da?Octavian Hoandră: Și n-o venit piramida?Liviu Alexa: N-a venit piramida.Octavian Hoandră: Mă, futu-i mama mă-sii. Îmi pare rău pentru oamenii ăștia cu piramida. Deci…Liviu Alexa: Eu zic sigur că o să le placă telespectatorilor NCN această discuție, și promit că o sa încerc să te mai fraieresc să…Octavian Hoandră: Mă, Liviu, eu n-am o problemă că sunt un leneș, adică ori că stau în emisiune, ori că stau… , tot nu fac nimic, știi? Că nu mai am chef să fac nimic când văd toată mizeria asta din jur. E o mizerie frumoasă, ne bălăcim în ea. Așa am fost noi întotdeauna… Mai fumăm o țigară, mai bem o cafea, mai bem un whiskey, ce să facem?Liviu Alexa: Și mâine va fi o zi…Octavian Hoandră: Și mâine va fi o zi. Așa că n-am probleme, numa să nu-i dezamăgesc pe ascultătorii tăi.Liviu Alexa: Nu, nu cred că o să-i dezamăgești deloc. Mulțumesc tare mult, Octavian Hoandră!
You may like
-
Cea mai vârstnică studentă din România a absolvit la 90 de ani Facultatea de Teologie din Cluj. Povestea impresionantă a Amaliei-Susana Tușa
-
Frații Tate vor să cumpere fostul Hotel Continental din Cluj și să îl transforme într-un hotel de lux
-
Caz incredibil la Cluj-Napoca: o femeie decedată de 3 ani a fost amendată pentru parcare ilegală, iar instanța a menținut sancțiunea
-
Panicǎ într-un supermarket din Cluj: bărbat cu cuțit, clienți speriați și agent de pază agresat
-
„Trump International” la Cluj: turn de 30 de etaje și investiție de peste 500 de milioane de dolari
-
Zi de foc în Cluj. Pompierii au intervenit la 10 incendii de vegetație într-o singură zi
Prin Oras
EXCLUSIV iLoveYouCluj | Un nou încărcător electric pentru autobuze este instalat în stația I.P. Voitești. Clujul își extinde infrastructura pentru transportul verde
Published
3 days agoon
July 28, 2026
Cluj-Napoca continuă investițiile în transportul public nepoluant. În cursul zilei de astăzi, în stația I.P. Voitești, echipele de muncitori au început montarea unui nou încărcător electric destinat autobuzelor electrice, folosind o macara și echipamente de mare tonaj. Imaginile surprinse de iLoveYouCluj prezintă în exclusivitate operațiunea de instalare a noii infrastructuri.
Noul echipament va permite încărcarea rapidă a autobuzelor electrice aflate în exploatare și vine în contextul extinderii flotei de vehicule electrice a Companiei de Transport Public Cluj-Napoca. Recent, administrația locală a anunțat introducerea în circulație a încă 22 de autobuze electrice articulate Solaris Urbino 18, investiție însoțită și de dezvoltarea infrastructurii de încărcare.

Din fotografiile realizate de iLoveYouCluj se poate observa că încărcătorul este amplasat chiar în zona stației I.P. Voitești, una dintre locațiile importante din rețeaua de transport public, unde autobuzele vor putea beneficia de alimentare rapidă în timpul programului de circulație.
Cluj-Napoca este unul dintre orașele din România care investesc constant în mobilitatea electrică, dezvoltând atât flota de autobuze, cât și infrastructura necesară pentru funcționarea acesteia. Primele stații de încărcare rapidă pentru autobuzele electrice au fost puse în funcțiune încă din anii anteriori, iar extinderea lor continuă odată cu sosirea noilor vehicule.

Noua instalație contribuie la reducerea timpilor necesari alimentării autobuzelor și la creșterea eficienței transportului public, susținând obiectivul municipiului de a avea o flotă tot mai puțin poluantă.

📸 Imagini exclusive: iLoveYouCluj
Dacă ați surprins imagini interesante din Cluj-Napoca sau aveți informații care pot deveni o știre, le puteți trimite redacției iLoveYouCluj.
Cultura
Prima casă evreiască din patrimoniul Muzeului Etnografic al Transilvaniei prinde contur la Cluj. Un proiect unic care recuperează o parte importantă din istoria Transilvaniei
Published
2 weeks agoon
July 14, 2026
Cluj-Napoca face încă un pas important în păstrarea și valorificarea patrimoniului multicultural al Transilvaniei. Muzeul Etnografic al Transilvaniei lucrează în această perioadă la un proiect cu o valoare istorică și simbolică deosebită: reconstruirea primei case evreiești care va intra în patrimoniul Parcului Etnografic Național „Romulus Vuia”.
Construcția, originară din localitatea Cămărzana, Țara Oașului, reprezintă un autentic exemplu de arhitectură vernaculară și completează patrimoniul muzeului cu o componentă culturală care până acum era insuficient reprezentată.
Lucrările avansează într-un ritm impresionant
Reconstrucția a început în luna iunie, iar în doar câteva săptămâni au fost finalizate cele mai importante etape structurale ale proiectului.
Au fost realizate:
- lucrările de terasament și pregătirea terenului;
- fundațiile și sistemul de hidroizolație;
- montarea structurii din lemn;
- realizarea șarpantei;
- montarea acoperișului din țiglă.
Proiectul este coordonat de artistul Florin Adrian Marc, managerul întregii reconstrucții, alături de o echipă formată din arhitecți, proiectanți, specialiști în conservarea patrimoniului, meșteri constructori și artizani din Maramureș.
Execuția propriu-zisă este realizată de meșterii din Rona, coordonați de Gheorghe Tifrac, recunoscuți pentru experiența lor în restaurarea și reconstruirea arhitecturii tradiționale din lemn.
Toate intervențiile respectă tehnicile tradiționale și principiile moderne de conservare a patrimoniului construit.
Urmează finisajele tradiționale
În perioada următoare, echipele de specialiști vor realiza:
- tencuielile tradiționale pe bază de pământ;
- finisajele specifice unei locuințe istorice;
- amenajările exterioare;
- integrarea construcției în circuitul expozițional al Parcului Etnografic Național „Romulus Vuia”.
După finalizarea lucrărilor, vizitatorii vor putea descoperi încă o pagină importantă din istoria multiculturală a Transilvaniei chiar în cadrul muzeului în aer liber din Cluj-Napoca.

Un proiect care merge dincolo de patrimoniu
Reconstrucția casei nu reprezintă doar salvarea unei clădiri istorice, ci și recuperarea memoriei unei comunități care a contribuit timp de secole la dezvoltarea Transilvaniei.
Proiectul a fost inițiat de Muzeul Etnografic al Transilvaniei, la propunerea artistului israelian de origine română Belu Simion Făinaru, cu sprijinul Asociației „Simion Bărnuțiu” din Cluj-Napoca, condusă de Adrian Crivii.
Ansamblul va fi completat de o instalație artistică realizată de Belu Simion Făinaru, dedicată comemorării evreilor deportați din nordul Transilvaniei și exterminați în lagărul de concentrare și exterminare de la Auschwitz.
Astfel, proiectul îmbină conservarea patrimoniului construit cu o puternică dimensiune memorială și educativă, oferind generațiilor viitoare posibilitatea de a înțelege mai bine istoria și contribuția comunităților evreiești din Transilvania.

Un efort comun al instituțiilor culturale
Transferul construcției în Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” a fost posibil datorită colaborării dintre mai multe instituții și organizații.
Casa a fost transferată cu sprijinul Muzeului Județean Satu Mare, în administrarea căruia se afla monumentul, beneficiind totodată de susținerea Academiei Române, Rețelei Naționale a Muzeelor din România, Comunității Evreilor din Cluj-Napoca – Cultul Mozaic, precum și a numeroase personalități și organizații din domeniul cultural.
Prin acest proiect, Clujul demonstrează încă o dată că investiția în patrimoniu înseamnă nu doar conservarea unor clădiri istorice, ci și păstrarea memoriei colective și promovarea dialogului intercultural, oferind vizitatorilor o perspectivă autentică asupra diversității care a definit de-a lungul timpului Transilvania.

Prin Oras
Doliu în fotbalul românesc. Gabi Mureșan s-a stins din viață la doar 44 de ani. Clujul își ia rămas-bun de la unul dintre campionii care au scris istorie pentru CFR
Published
3 weeks agoon
July 9, 2026
Doliu în fotbalul românesc. Gabi Mureșan s-a stins din viață la doar 44 de ani. Clujul își ia rămas-bun de la unul dintre campionii care au scris istorie pentru CFR
O veste care a căzut ca un trăsnet peste lumea fotbalului românesc și peste întreaga comunitate clujeană. Gabi Mureșan, fostul mare mijlocaș al CFR Cluj și unul dintre oamenii care au contribuit decisiv la cea mai glorioasă perioadă din istoria clubului, s-a stins din viață la vârsta de doar 44 de ani.
Prea devreme. Mult prea devreme.
Există oameni care nu sunt uitați niciodată pentru ceea ce au făcut pe teren, pentru pasiunea cu care au luptat și pentru respectul pe care l-au câștigat din partea tuturor. Gabi Mureșan a fost unul dintre acești oameni. Un luptător adevărat, un lider discret, un fotbalist care și-a pus întotdeauna echipa înaintea interesului personal.
Clubul CFR 1907 Cluj a transmis un mesaj profund emoționant după aflarea tragicei vești:
„Clubul CFR 1907 Cluj își exprimă regretul și profunda tristețe pentru pierderea tragică a fostului nostru mare jucător, Gabi Mureșan, care a plecat dintre noi mult prea devreme, la doar 44 de ani.”
Timp de șase sezoane, Gabi Mureșan a purtat cu mândrie tricoul alb-vișiniu, fiind unul dintre oamenii de bază ai echipei care a dominat fotbalul românesc. În această perioadă a contribuit la cucerirea a:
- 3 titluri de Campion al României
- 3 Cupe ale României
- 2 Supercupe ale României
Performanțe care au transformat CFR Cluj într-o forță a fotbalului românesc și au adus orașului Cluj-Napoca unele dintre cele mai frumoase momente din istoria sportului.
Dar cifrele nu spun întreaga poveste.
Suporterii își vor aminti mereu de determinarea lui, de sacrificiul făcut pentru echipă și de meciurile memorabile din cupele europene, în care CFR Cluj a înfruntat fără teamă adversari uriași precum Manchester United, AS Roma sau Braga. Au fost seri în care Clujul a demonstrat Europei că poate visa și poate învinge, iar Gabi Mureșan a fost unul dintre oamenii care au făcut posibil acest lucru.
După încheierea carierei de fotbalist, Gabi Mureșan a ales să își continue misiunea în slujba oamenilor. Din anul 2020 ocupa funcția de primar al comunei Apold, unde era apreciat pentru implicarea, modestia și apropierea față de comunitate. A rămas același om simplu și respectat, indiferent de drumul pe care l-a urmat în viață.
Mesajul transmis de CFR Cluj surprinde perfect durerea resimțită de întreaga familie feroviară:
„Ne vei lipsi, Gabi! Ne lipsești deja și încă nu conștientizăm că nu mai ești printre noi! Îți mulțumim pentru tot ce ai făcut pentru clubul nostru și pentru fiecare CFRist în parte! Dumnezeu să îl odihnească în pace! Sincere condoleanțe familiei îndurerate și tuturor celor care l-au cunoscut și iubit!”
Astăzi nu plâng doar colegii săi, foștii antrenori sau suporterii CFR-ului. Plânge întreg fotbalul românesc. Plânge Clujul. Plâng toți cei care l-au admirat pentru caracterul său și pentru felul în care a reprezentat cu onoare culorile clubului.
La doar 44 de ani, Gabi Mureșan lasă în urmă o moștenire care nu poate fi măsurată doar în trofee. Lasă amintiri, emoții și un exemplu despre ce înseamnă devotamentul, seriozitatea și respectul.

iLoveYouCluj transmite sincere condoleanțe
Redacția iLoveYouCluj își exprimă profundul regret pentru dispariția lui Gabi Mureșan.
În numele nostru și al miilor de clujeni care i-au urmărit cariera, transmitem sincere condoleanțe familiei îndurerate, prietenilor, colegilor și tuturor celor care l-au cunoscut.
Uneori, cuvintele sunt prea puține în fața unei astfel de pierderi.
Prea repede ai plecat dintre noi, Gabi.
Îți mulțumim pentru toate momentele de bucurie pe care le-ai oferit Clujului și fotbalului românesc. Pentru fiecare meci în care ai luptat până la ultima secundă, pentru fiecare victorie și pentru fiecare amintire care va rămâne vie în inimile suporterilor.
Odihnește-te în pace, campion.
Nu vei fi uitat niciodată.

Educatie
Clujul, locul 1 în România la Bacalaureat 2026. Performanță remarcabilă pentru elevii județului
Published
3 weeks agoon
July 7, 2026
Clujul demonstrează încă o dată că investiția în educație, implicarea profesorilor și munca elevilor dau rezultate. Potrivit rezultatelor afișate înainte de contestații, județul Cluj ocupă locul I la nivel național în ceea ce privește promovarea examenului de Bacalaureat 2026, cu o rată de 89,9%.
Este o performanță care confirmă tradiția județului în domeniul educației și poziționează Clujul din nou în fruntea clasamentului național. În spatele acestui rezultat se află mii de ore de studiu, dedicarea cadrelor didactice și sprijinul oferit de familii pe parcursul anilor de liceu.
Pentru fiecare elev care a reușit să promoveze examenul maturității, această reușită reprezintă începutul unui nou capitol, fie că vor urma studiile universitare, fie că își vor construi o carieră profesională.
Merită apreciat și efortul profesorilor care au pregătit generația din acest an, precum și al părinților care au fost alături de copii în această perioadă solicitantă. Rezultatul obținut de Cluj nu este unul întâmplător, ci reflectă o comunitate care continuă să considere educația una dintre cele mai importante investiții în viitor.

În același timp, un mesaj de încurajare se îndreaptă către elevii care nu au obținut rezultatul dorit în această sesiune. Bacalaureatul poate fi susținut din nou, iar un examen nu definește valoarea, potențialul sau viitorul unei persoane. Perseverența și încrederea în propriile forțe sunt cele care fac diferența pe termen lung.
Felicitări tuturor absolvenților, profesorilor și părinților pentru această performanță care aduce din nou Clujul pe primul loc în România la Bacalaureat 2026!
Actualitate
Imagini dramatice în Cluj-Napoca! O mașină Bolt a fost mistuită de flăcări pe strada Corneliu Coposu
Published
4 weeks agoon
July 4, 2026
Momente de panică vineri seara pe strada Corneliu Coposu din Cluj-Napoca, unde o mașină utilizată în regim de ride-sharing prin platforma Bolt a fost cuprinsă de flăcări, sub privirile șocate ale trecătorilor și șoferilor aflați în trafic.
Potrivit informațiilor apărute până în acest moment, autoturismul, un Volkswagen ID.3 electric, ar fi început să scoată un fum dens în timp ce se deplasa, după care incendiul s-a extins rapid. Martorii aflați la fața locului au povestit că în doar câteva minute autoturismul a fost înghițit de flăcări, iar coloana de fum era vizibilă de la mare distanță.

Mai multe echipaje de pompieri au intervenit de urgență pentru lichidarea incendiului. Intervenția a fost una dificilă, așa cum se întâmplă frecvent în cazul incendiilor care implică vehicule electrice, unde răcirea bateriei necesită proceduri speciale și un timp mai îndelungat.
Din fericire, în urma incidentului nu au fost înregistrate victime, însă autoturismul a fost distrus aproape în totalitate. Imaginile surprinse imediat după incendiu arată că din mașină a rămas doar caroseria carbonizată.
Deocamdată, cauza exactă a izbucnirii incendiului nu a fost comunicată oficial, urmând ca aceasta să fie stabilită în urma verificărilor efectuate de autoritățile competente. Primele relatări ale martorilor indică faptul că fumul părea să provină din zona bateriei, însă această informație nu reprezintă o concluzie oficială.
Incidentul a atras atenția numeroșilor clujeni aflați în zonă, iar imaginile cu mașina Bolt complet carbonizată au devenit rapid virale în mediul online.
📹 VIDEO cu imaginile surprinse la fața locului pot fi urmărite mai jos.
Vinurile Zaig cuceresc Clujul! Două festivaluri, zeci de arome și o invitație la descoperirea unei crame care transformă fiecare sticlă într-o poveste
EXCLUSIV iLoveYouCluj | Un nou încărcător electric pentru autobuze este instalat în stația I.P. Voitești. Clujul își extinde infrastructura pentru transportul verde
Semnal de alarmă: Colet cu ramburs pentru un produs necomandat, iar Cargus te trimite la un „chat” care nu funcționează. Cine îi protejează pe consumatori?
Lebenița de Transilvania! Locul din Cluj unde pepenii se coc mai ceva ca la Dăbuleni. “Nu cred toţi. Trebuie să-i aducem în câmp ca să creadă”
O nouă destinație pentru clujeni. Se deschide Aquapark-ul in care s au investit 14 milioane de euro
Mii de clujeni au sărbătorit trecerea dintre ani în Piața Unirii. Imagini spectaculoase cu focul de artificii din Cluj-Napoca
Cele mai citite
-
Stiri2 weeks agoȘoferii din Cluj, surprinși de un avion transportat pe strada Traian Vuia. Trafic blocat pentru câteva minute
-
Floresti2 weeks agoSe pregătesc benzi dedicate autobuzelor între Florești și Cluj. Îți vei lăsa mașina acasă?
-
Stiri1 week agoIncendiu de coșmar în Cluj! Zeci de oameni au fugit din apartamente, iar dimineața a scos la iveală dezastrul de pe strada Fântânele
-
Educatie3 weeks agoClujul, locul 1 în România la Bacalaureat 2026. Performanță remarcabilă pentru elevii județului
-
Prin Oras3 weeks agoDoliu în fotbalul românesc. Gabi Mureșan s-a stins din viață la doar 44 de ani. Clujul își ia rămas-bun de la unul dintre campionii care au scris istorie pentru CFR
-
Stiri3 weeks agoA murit Bonnie Tyler, vocea inconfundabilă din „Total Eclipse of the Heart”. Legenda muzicii avea 75 de ani
-
Afaceri Cluj4 weeks agoNoua monedă a pieței rezidențiale nu mai este metrul pătrat, ci calitatea vieții. Cum răspunde Someșului 15 acestei schimbări?
-
Prin judet4 weeks agoVIDEO: Clujenii au la doar câteva minute de oraș un loc pe care mulți încă nu îl cunosc. Piscine cu apă la 35-36°C, SPA modern și prețuri care surprind