Connect with us

Prin Oras

O NOUĂ BUZUNĂREALĂ A ”NEMERNICILOR” DE PRIVAȚI: Salariul minim în 2022 va fi mai mare, inclusiv în firmele private

Alex Campian

Published

on

O NOUĂ BUZUNĂREALĂ A ”NEMERNICILOR” DE PRIVAȚI: Salariul minim în 2022 va fi mai mare, inclusiv în firmele private

Dintre toate realizările clamate vreodată de vreun Guvern, partid sau reprezentant al unui partid politic, creșterea salariului minim este cea mai îndepărtată de ceea ce se numește a fi o realizare: pentru că nu eun efort financiar al statului, pentru că creșterea lui din pix de la un an la altul, sub umbrela unei promisiuni și a faptului că suntem codași în Uniune, nu reflectă realitatea din piața muncii și necesitatea de a remunera suplimentar productivitatea și pentru că de respectarea acestei valori minime a salariului stă agățată o obligație legală, cu mari amenzi, pentru angajatori, statul fiind cel câștigat atunci când colectează impozite și contribuții mai mari din aceste salarii.Salariul minim brut pe economie este o valoare sub care angajatorii nu au voie să stabilească remunerațiile salariale. Dacă o fac, riscă amenzi peste amenzi, pentru toți cei care sunt plătiți sub nivelul minim. Angajatorul are, altfel spus, obligația legală de a respecta acest minim sau să nu mai lucreze cu salariatul (cu forme legale).Când Guvernul sau orice alt reprezentant al clasei politice menționează că a crescut salariul minim, SE TRADUCE CU: au fost obligați angajatorii să crească salariul minim. De asemenea, nu există nicio obligație pentru angajator de a crește proporțional, după o atare măsură, și celelalte salarii din firmă, care erau deja peste minimul legal.În practică, angajatorul pus în fața unei măriri salariale face un calcul și vede dacă își mai permite, în termenii și condițiile sale, să continue raportul de muncă cu acei angajați cu minimul pe economie sau nu. În această din urmă situație, le pune angajaților în față deciziile de adio sau le propune munca la negru ori reducerea normei de muncă.Atunci când angajator e statul și bugetarii au salariul minim în contract, momentul despărțirii poate veni atunci când, anul următor, se constată că pe același buget se îngrămădesc prea multe cheltuieli (sau se decide neacordarea unor sporuri, lucru care afectează și personalul care nu avea minimul pe economie).Guvernul Ciucă ne zice că a aprobat creșterea salariului minim pe economie, de la 1 ianuarie 2022, printr-o hotărâre publicată în Monitorul Oficial.Astfel, salariul minim brut pe țară va fi de 2.550 lei pe lună, începând de la 1 ianuarie 2022. Creșterea este de 10,9% față de nivelul actual.Și ne mai zice că, în anul 2022, se estompează diferența între salariații cu studii superioare și ceilalți, la salariul minim. ”Dorel” ia cât Gigel, indiferent de studii – o nouă dovadă a faptului că ”ai carte, ai parte”. Dar ce să te aștepți de la un guvern în care, din nou, sunt miniștri cu plagiatul studiilor la vedere?Ideea e că statul mai smulge un bănuț de la ”exploatatorii” de patroni: La un salariu minim brut de 2550 de lei, angajatul va primi în mână un salariu net de 1524 de lei, iar firma va plăti un cost total salarial de 2607 lei.În anul 2021, salariul minim brut este de 2300 de lei. Angajatul primește un salariu net (în mână) de 1386 lei, iar angajatorul suportă un cost salarial total de 2352 lei (salariul complet).Iaca cum, din pix, guvernul și-a tras pentru asigurarea pensiilor nesimțite și a parandărăturilor din licitații trucate un ”mizilic” de 255 de lei per angajat la privat (că ăia de la stat e ca și cum și-ar muta statul banii din buzunarul drept, în cel stâng). Asta în timp ce se bate cu cărămida în piept că ”a dat” amărăștenilor cu salariu minim un plus de 138 de lei.Ce ”muncește” statul român de ăia 255 de lei? Cum vă ziceam: licitații cu dedicație și angajări în sinecuri grase a amantelor politicienilor (indiferent de sex) și ale cărătorilor de geantă de la partide plus pensiile nesimțite.În anul 2021 tariful orar este de 13,583 lei/oră pentru un program complet de lucru 169,333 ore/lună, iar în anul 2022 tariful orar va fi de 15,239 lei/oră pentru un program complet de lucru de 167,333 ore/lună.În 2021, salariul minim brut pentru lucrătorii cu studii superioare este 2.350 de lei. La acest nivel salarial,  remunerația netă (în mână) primită de angajat este de 1413 lei, iar costul total plătit de firmă, de 2403 lei, în anul 2021.Prin urmare: afirmația “Am crescut salariile” în contextul firmelor din mediul privat este O MINCIUNĂ DE O IPOCRIZIE CRUNTĂ, pentru că statul nu poate forța angajatorii să crească salariile peste putința și intenția lor de a duce în spatele cheltuielile crescute. Angajatorul privat care nu are bani să dea acest salariu minim tuturor angajaților din firma sa, ori îi trimite în șomaj pe unii dintre angajații săi, ori le propune să muncească la negru. Prin urmare: statul este cel care generează cadrul ”legal” al economiei gri și negre prin aceste minciuni politicianiste.Prin urmare, corect este să se spună: “Am obligat firmele să dea salarii mai mari”.Restul e doar gargară politicianistă.

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite