Sursa: Facebook : Florin Piersic

Florin Piersic a împlinit marți venerabila vârstă de 90 de ani, iar momentul a fost marcat printr-o gală aniversară specială, organizată luni seară la Teatrul Național București. Evenimentul a reunit familia, colegii de breaslă și publicul care l-a urmărit și iubit de-a lungul a mai bine de șase decenii de carieră.

Una dintre sălile Teatrului Național București s-a deschis pentru a-l sărbători pe actorul care a devenit, pentru generații întregi, un simbol al teatrului și filmului românesc. Florin Piersic nu a fost doar celebrat, ci a fost, așa cum și-a obișnuit publicul, protagonistul unui adevărat spectacol.

George Ivașcu, actor:
„Florin Piersic este un spectacol, el. După cum se ştie, vedeţi, el poate să ţină sala până dimineaţa şi nu e o glumă, este o zestre, un tezaur al teatrului şi filmului românesc.”

În sală, emoția a fost dublată de admirația publicului, exprimată simplu și sincer:

„Faptul că-l iubeşte toată lumea, toată ţara, oameni de toate generaţiile, asta spune multe şi la 90 de ani.”

„A fost un adevărat spectacol şi o mare plăcere să vedem o asemenea valoare.”

Seara a fost presărată cu momente emoționante. Florin Piersic a surprins publicul urcând la pian, unde a interpretat o melodie dedicată mamei sale, un gest intim, primit cu aplauze îndelungate. Omagiile au continuat printr-un moment muzical oferit de actrița Medeea Marinescu.

Medeea Marinescu:
„Nu au putut lipsi nici scenele amuzante. O copie a lui Mărgelatu călare a adus în faţa publicului un moment nedorit de spontaneitate cabalină.”

Pe tot parcursul galei, florile și cuvintele simple au vorbit despre legătura specială dintre actor și public:

„Un om extraordinar.”
Reporter: Cum a fost să îi dăruiţi flori?
Spectator: „Un privilegiu.”
„Este o persoană extraordinară, ştie să asculte, ştie să tacă”, a spus o altă spectatoare.

O viață pentru scenă și film – scurt omagiu biografic

Născut la 27 ianuarie 1936, la Cluj-Napoca, Florin Piersic a intrat în lumea filmului în 1957, cu rolul lui Tănase din „Ciulinii Bărăganului”. Absolvent al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, şi-a început cariera scenică pe scena Teatrului Naţional din Capitală, în 1959, impunându-se rapid ca unul dintre cei mai promițători actori ai generației sale.

Consacrarea a venit prin cinematografie. Florin Piersic a construit, de-a lungul anilor, o filmografie emblematică: „Neamul Şoimăreştilor”, „De-aş fi… Harap Alb”, „Răscoala”, „Mihai Viteazul”, dar mai ales seria filmelor cu haiduci – „Haiducii lui Şaptecai”, „Zestrea domniţei Ralu”, „Fraţii Jderi”. Personajele sale, completate de roluri memorabile în filme de aventură și mister precum „Drumul oaselor”, „Trandafirul galben”, „Masca de argint” sau „Colierul de turcoaze”, au devenit repere ale cinematografiei românești.

Distincțiile nu au întârziat să apară. În 1967 a primit Ordinul Meritul Cultural, în 2002 a fost decorat cu Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler, iar în 2019 a primit Premiul UNITER pentru întreaga carieră. În 2011, a devenit primul român cu stea pe Aleea Piața Timpului din București.

Dincolo de roluri, Florin Piersic a rămas un povestitor unic, capabil să transforme fiecare apariție într-o întâlnire personală cu publicul. Proiecte precum „Omul cu 100 de chipuri” sau „Hoinărind printre amintiri” au consolidat această legătură rară dintre artist și spectator.

Anul 2024 a adus și încercări dificile, cu probleme medicale serioase și o perioadă lungă de recuperare. Revenirea sa în fața publicului, la 90 de ani, a avut astfel o semnificație aparte.

Florin Piersic rămâne, la această vârstă simbolică, nu doar un mare actor, ci o parte vie din memoria culturală a României. Un om care a traversat epoci și generații, păstrându-și farmecul, vocea și capacitatea rară de a emoționa. Un omagiu în aplauze pentru o viață trăită sub luminile scenei.

Gala anivesara 90 de ani Florin Piersic sursa: stirileprotv.ro

Video and info: stirileprotv.ro, Facebook : Florin Piersic

Un copil din Cluj-Napoca reușește să impresioneze comunitatea artistică din afara României printr-un talent rar: creează opere de artă spectaculoase exclusiv din piese Lego. Numele său artistic este Brickasso, iar povestea lui începe să atragă tot mai multă atenție, potrivit stiridecluj.ro

Brickasso este pseudonimul lui Albert, un băiat de doar 11 ani din Cluj-Napoca, care a reușit deja să își construiască o comunitate impresionantă online. Pe Instagram, micul artist este urmărit de aproape 50.000 de persoane, iar creațiile sale au strâns peste două milioane de vizualizări. Lucrările sale, realizate cu o precizie remarcabilă, sunt adevărate tablouri ce ar putea fi expuse fără rezerve într-o galerie de artă contemporană.

Elev la Liceul ELF din Cluj-Napoca, Albert și-a ales numele Brickasso din combinarea cuvântului „brick”, termen asociat pieselor Lego, și numele celebrului pictor Pablo Picasso. Ambiția lui nu este deloc una modestă. Talentul său a fost remarcat inclusiv de PRO TV, urmând să participe la emisiunea Românii au Talent.

Crearea unei singure lucrări presupune un efort de durată. Potrivit mamei sale, Albert lucrează aproximativ patru luni la un tablou, reușind să își împartă timpul între școală și pasiune. În medie, dedică zilnic câteva ore construcției, iar în weekend lucrează și mai intens pentru a-și finaliza operele.

Pasiunea lui pentru Lego a apărut foarte devreme, încă de la vârsta de doi ani. Prima sa jucărie a fost un set Lego, iar în timp a ajuns să construiască seturi extrem de complexe, destinate adulților. Un moment definitoriu a fost atunci când, în mijlocul unui haos de piese împrăștiate, Albert a realizat că poate transforma dezordinea într-o formă de artă.

Cea mai recentă creație a sa este un portret impresionant al fostului fotbalist David Beckham, însă portofoliul lui Brickasso cuprinde mult mai multe lucrări care demonstrează o maturitate artistică surprinzătoare pentru vârsta sa.

Ambiția supremă a micului artist este să ajungă la Art Basel, cel mai important târg de artă contemporană din lume. Dorința i s-a născut după ce a fost refuzat de o galerie europeană pe motiv că nu este încă un artist consacrat. Departe de a-l descuraja, acest refuz l-a motivat să își stabilească un obiectiv și mai înalt: expunerea lucrărilor sale la Art Basel, alături de artiști de renume internațional.

Până la împlinirea acestui vis, comunitatea din Cluj-Napoca și publicul larg au ocazia să descopere și să susțină un talent autentic, care dovedește că arta poate lua forme neașteptate, chiar și din simple piese Lego.

Astăzi, 15 ianuarie, România îl sărbătorește pe Mihai Eminescu, poetul și gânditorul care a transformat literatura română și a lăsat o amprentă universală asupra culturii. Viața și opera sa sunt un simbol al geniului, al curajului și al dăruirii totale pentru adevăr și frumusețe.

Viața și începuturile lui Mihai Eminescu

Mihai Eminescu s-a născut în 1850, la Botoșani, într-o familie cu tradiție intelectuală și sensibilitate artistică. Încă din copilărie a arătat talent literar și o sete de cunoaștere rar întâlnită. Studiile sale la Cernăuți, Viena și Berlin i-au oferit acces la filozofia germană, romantism și literatura europeană, iar aceste influențe se vor regăsi organic în creația sa.

Eminescu a dus o viață marcată de sacrificiu și perseverență. Încă de tânăr, a fost preocupat de destinul României și de soarta limbii și culturii naționale. În jurnalismul său, mai ales în articolele publicate în Timpul, și-a folosit inteligența și curajul pentru a critica nedreptățile sociale și pentru a apăra adevărul, atrăgând atenția unor puteri incomode.

Cele mai importante opere poetice și filozofice

Eminescu a lăsat în urma sa o operă vastă, în care poezia lirică se împletește cu reflecțiile filozofice și cu spiritul romantic. Printre cele mai importante opere se numără:

• Luceafărul – Considerat capodopera sa, un poem filozofic și romantic, care explorează iubirea imposibilă, dorința omului de absolut și conflictul dintre ideal și realitate.

• Scrisorile – Poezii de maturitate, cu reflecții morale, sociale și filozofice despre condiția umană și destin.

• Floare albastră – Poezie tânără, plină de nostalgie și de dorința de iubire pură și ideală.

• Glossă – O meditație filozofică despre timp, viață și trecerea inevitabilă a tuturor lucrurilor.

• Odă (în metru antic) – Poezie filozofică, inspirată din modelele clasice, care ridică omul și natura la nivelul universal.

• Epigonii și Doina – Poezii cu accente sociale, care reflectă realitățile și suferințele poporului român.

Aceste opere nu sunt doar expresii lirice, ci și manifestări ale unei minți care a căutat să înțeleagă universul, timpul și sufletul omenesc.

Povestiri și anecdote despre Eminescu

Viața lui Eminescu este plină de momente fascinante și anecdote memorabile. Se spune că, la Viena și Berlin, își petrecea nopțile studiind filozofia și literatura universală, în timp ce colegii săi se ocupau de plăcerile cotidiene. La București, pe când lucra la Timpul, își nota ideile poetice în ciorne care adesea se pierdeau printre ziarele tipărite, dar fiecare fragment demonstra genialitatea sa.

Eminescu era cunoscut pentru modestia și simplitatea sa. Prietenii povesteau despre uimirea lor față de forța sa intelectuală, combinată cu firescul și delicatețea sufletească. Deseori, în plimbările prin București, vorbea cu oamenii simpli, ascultând poveștile lor și transformând experiența lor în poezie sau reflecții filozofice.

Lupta pentru adevăr și implicarea politică

Eminescu a fost un jurnalist curajos și un patriot lucid. În paginile Timpului, a criticat guvernele, abuzurile funcționarilor și nedreptățile sociale. A pledat pentru o Românie puternică, independentă și unită cultural, ceea ce l-a făcut ținta unor atacuri și calomnii. Lupta sa pentru adevăr nu a fost doar literară, ci morală și civic-activă, arătând curajul unui spirit care nu putea fi înfrânt de constrângeri sau presiuni.

Moartea și controversa asasinării

Mihai Eminescu a murit în 1889, la București, la doar 39 de ani, lăsând în urmă o operă de neegalat. Circumstanțele morții sale au generat controverse: unele teorii sugerează că ar fi fost vorba de boală și tratamente nepotrivite, altele indică posibilitatea unei implicări criminale, dat fiind faptul că Eminescu avea adversari puternici datorită curajului său jurnalistic și politic. Misterul morții sale a amplificat aura legendară a geniului său, transformându-l într-un simbol al luptei pentru adevăr și cultură.

Recunoașterea internațională

Valoarea lui Eminescu a depășit granițele României încă din timpul vieții și mai ales după moartea sa. Poeziile și scrierile sale au fost traduse în numeroase limbi, iar critica literară internațională l-a comparat cu marii poeți romantici europeni. În Germania, a fost apreciat pentru profunzimea filozofică; în Franța și Anglia, pentru rafinamentul stilistic și forța imagistică. Presa internațională îl prezintă ca pe un poet al absolutului, un creator care vorbește inimii universale și transcende timpul.

Mihai Eminescu – geniul nemuritor

Astăzi, 15 ianuarie, ne amintim că Mihai Eminescu nu a fost doar un poet, ci o lumină a culturii române și universale. Opera sa, lupta pentru adevăr și modul în care și-a trăit viața îl transformă într-un simbol al geniului, al iubirii de neam și al curajului intelectual. Poeziile, scrierile și ideile sale continuă să inspire, să emoționeze și să lumineze conștiința colectivă.

Mihai Eminescu rămâne Luceafărul literaturii române: farul care nu se stinge, vocea care va răsuna mereu în sufletele tuturor celor care iubesc poezia, cultura și adevărul.

Astăzi, 15 ianuarie, România îl cinstește pe poetul nepereche și universal al cuvântului, cel care a transformat limba, gândirea și emoția într-un univers de lumină și eternitate.

Statuia lui Mihai Eminescu – Teatrul National din Cluj-Napoca