Connect with us

Economie

Clujul a accesat două proiecte de mediu cu bani de la BIRD

Maria Costea

Published

on

Clujul a accesat două proiecte de mediu cu bani de la BIRD


Două localități din județul Cluj au obținut finanțare pentru a-și reduce poluarea cu nitrați proveniți din surse agricole.
În comuna Jucu s-a predat terenul de amplasament al lucrărilor necesare pentru realizarea obiectivului de investiții platformă pentru depozitarea gunoiului de grajd, în prezența reprezentanților Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), a proiectantului, a antreprenorului și a consultantului de management și supervizare.

Compania clujeană de consultanță EPMC a asigurat finanțarea acestei investiții pentru construcție și achiziție de echipamente, cu o valoare de 2,09 milioane de lei, cu taxa pe valoarea adăugată (TVA), din care aportul comunei este de 104.240 lei, cu TVA.

Echipamentele necesare operaționalizării investiției care vor veni la pachet cu finanțarea construcției platformei sunt în valoare de 607.376 de lei, cu TVA. O altă comună din Cluj ce va avea același tip de investiție și utilaje în 2020 este Călățele.

Socot Târgu-Mureș este constructor, iar Interdevelopment, supervizor de lucrări. Astfel de proiecte coordonate de EPMC Consulting se mai desfășoară în Iernut, Miercurea Nirajului, Batos (județul Mureș), Bod (Brașov) și Roșia (Sibiu). 

“Am început scrierea acestor proiecte în anul 2017, când s-a lansat primul apel de proiecte. Am lucrat la aplicațiile de finantare și la studii de fezabilitate pentru câțiva primari care au avut încredere că aceste proiecte se vor și materializa. În 2019, MMAP a organizat primele licitații pentru execuția lucrărilor, Jucu fiind prima aplicație aprobată”, a precizat managerul celor șapte proiecte, Ioana Cămărășan.

Comunele pot utiliza gunoiul de grajd în mod inteligent

MMAP finanțează investiții care să reducă poluarea apelor cu nitrați proveniți din surse agricole din cauza depozitărilor de gunoi de grajd provenit de la micii fermieri din fiecare unitate administrativ-teritorială.

48 de milioane de euro s-au alocat acestui program de investiții. Pentru 2020 s-au prioritizat mai multe comune și orașe care vor beneficia de măsuri în cadrul acestui program de investiții, dintr-un total de 90 de beneficiari.

„Din cauza specificului ei, România are peste 3 milioane de ferme mici și gospodării de subzistență, care cresc animale. Mare parte nu au capacitatea de a gestiona corespunzător dejecțiile de la animale. Acestea ajung să polueze cu nitrați apele de suprafață și, mai grav, apele freatice, respectiv fântânile din curțile oamenilor.

Platformele pe care le finanțăm rezolvă problema poluării la nivel de comunitate, asigurând, în plus, și conformarea fermierilor la cerințele de plată ale APIA, legate de capacitățile de stocare a gunoiului de grajd”, a declarat Costel Alexe, ministrul mediului.

Pe lângă construirea platformelor, MMAP finanțează pentru fiecare din acestea un set de utilaje necesar colectării de la populație și manipulării gunoiului de grajd, constând în: un tractor, două remorci, un încărcător frontal, o mașină de împrăștiat compostul și o cisternă vidanjă.

Programul de Investiții Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți se derulează în perioada 2017-2022 și este singura sursă din România care finanţează investiţii directe pentru implementarea de către comunităţile rurale mici a Directivei Nitraţi a Uniunii Europene, aducând deopotrivă importante beneficii de mediu precum şi beneficii socio-economice.

Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 și alte fonduri guvernamentale sunt disponibile pentru a sprijini activități care contribuie direct sau indirect la reducerea generală a poluării cu nitrați.

Totuși, criteriile de eligibilitate stabilite în cadrul PNDR exclud în mare parte fermierii de subzistență, de dimensiuni mici, gospodăriile și infrastructura comunală dedicată managementului deșeurilor de origine animalieră și codului de bune practici agricole.

Prin urmare, pentru a asigura implementarea directivei nitrați a UE în cazul micilor gospodării și ferme, acest program de investiții vine în sprijinul a 90 de comune și orașe expuse la poluarea cu nitrați din cele 11 bazine hidrografice din România.

Sursa de finanțare a acestor investiții este un împrumut guvernamental garantat de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), ceea ce a făcut ca aplicația de finanțare să fie analizată direct de o unitate de management din cadrul MMAP. 

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

Joburi ca-n Vest la Cluj! Gigantul american face angajări MASIVE!

Cosmin Ardelean

Published

on

Gigantul american Vertiv ia cu asalt Clujul! Sute de joburi disponibile! Salarii atractive și carieră internațională!

Veste excelentă pentru piața muncii din Cluj! Compania americană Vertiv, un colos global în domeniul infrastructurii digitale critice, își extinde operațiunile în oraș și anunță angajări masive. Cu un hub deja puternic în Cluj-Napoca, care susține funcții cheie la nivel global și regional cu o echipă de peste 400 de angajați, Vertiv vrea să recruteze încă 10-12% personal până la finalul anului, adică aproximativ 50 de noi angajați.

“Estimăm o creștere a echipei de 10-12% până la finalul anului, înspre 50 de oameni. Căutăm oameni pentru poziții mai puțin tehnice anul acesta, dar încă avem câteva roluri tehnice deschise. Dacă vă uitați pe site-ul nostru, o să găsiți foarte multe poziții, foarte diverse. Și, foarte important acum, noi mereu angajăm. Deci, nu cred că avem niciodată sub 20-30 de poziții deschise. În principal, căutăm forța de muncă din Cluj-Napoca, dar am avut și oameni care s-au mutat la Cluj”, a declarat Ali Hamdan, Senior Director Hub PMO și Cluj Regional Hub.

Vertiv oferă oportunități de carieră diverse, de la finanțe (aproximativ 40% din angajați) și IT (15%) la servicii de inginerie (10%) și multe altele. Hub-ul din Cluj-Napoca este un centru multicultural, oferind suport în opt limbi străine: spaniolă, franceză, italiană, germană, portugheză, rusă, ucraineană, turcă, pe lângă engleză și română.

Printre pozițiile deschise se numără Reporting Analyst, Accounting Specialist, Talent Management Specialist și Finance Project Coordinator.

Expansiunea Vertiv la Cluj reflectă dinamismul economic al orașului și atractivitatea sa pentru investiții străine. Compania, cu sediul central în SUA și operațiuni în peste 130 de țări, are clienți de top la nivel global, precum Vodafone, Siemens, Alibaba, Alstom, Tencent și Ericsson.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

“Suntem tratați ca niște sclavi!” Angajații multinaționalelor din Cluj cer dreptate!

Cosmin Ardelean

Published

on

“Sclavie modernă” la multinaționalele din Cluj? Un angajat dezvăluie abuzuri și salarii de mizerie la Foundever!

Mitul Clujului prosper, cu joburi bine plătite la multinaționale, se destramă! Un angajat al companiei Foundever Cluj a rupt tăcerea și a dezvăluit realitatea dură din spatele ușilor închise: salarii de mizerie, abuzuri, discriminare și promisiuni deșarte.

Andrei (nume fictiv), care a lucrat șapte luni la Foundever, a câștigat în medie 2500 de lei, plus 500-600 de lei bonusuri. În februarie, a ajuns la suma de 2560 de lei, inclusiv orele de weekend și bonusul de performanță. “Salariul minim pe economie, atât am luat. Practic, am muncit pe gratis”, a declarat Andrei.

Promisiunile de bonusuri generoase s-au dovedit a fi doar praf în ochi. “Mi-au spus că aș putea lua încă 700 de lei brut. Dar bonusurile nu țineau de mine. Clienții nemulțumiți mă abuzau, îmi dădeau ratinguri negative și pierdeam bonusul”, a explicat tânărul.

Andrei a mai dezvăluit și practici ilegale legate de orele suplimentare și pauzele dintre ture. “Am lucrat 64 de ore de weekend și am primit doar două zile libere în timpul săptămânii. Practic, 2,7 lei pe oră. Între ture trebuiau să fie 12 ore pauză, dar am plecat seara și am revenit dimineața la muncă. Nu mi-au dat niciun document oficial”, a precizat el.

Tânărul a subliniat și diferențele salariale discriminatorii dintre angajații români și cei străini. “Croații și slovacii câștigă 5000-6000 de lei. Primesc bonusuri de bun venit și chirie. Noi, românii, nimic”, a afirmat Andrei.

Un expert contabil consultat a confirmat că Foundever a încălcat legea privind pauza de 12 ore între ture. “Legea prevede clar acest lucru. Dacă s-a întâmplat, e ilegal”, a declarat acesta.

Doru Șupeală, consultant de marketing și management, a îndemnat angajații abuzați să se organizeze și să apeleze la un avocat. “Să adune probe, să discute cu colegii, să contacteze un avocat și să reclame firma la ITM sau în instanță. Să lase recenzii negative pe platforme specializate și să vorbească cu presa”, a recomandat Șupeală.

La solicitare, Foundever a transmis un comunicat în care neagă acuzațiile și susține că respectă legislația muncii și oferă salarii competitive. “Nu există diferențe salariale pe bază de naționalitate, gen sau discriminare. Orele suplimentare sunt compensate conform legii, iar pauza dintre ture este de 8 ore, conform reglementărilor pentru programele în ture. Bonusurile de performanță sunt realiste, iar 75% dintre angajați le-au primit în februarie”, se arată în comunicat.

Rămâne de văzut dacă autoritățile vor demara o anchetă în acest caz și dacă alți angajați ai Foundever vor avea curajul să rupă tăcerea și să dezvăluie abuzurile la care sunt supuși.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite