Un ardelean din Brașov a reușit să uimească piața construcțiilor din România și din Europa, lansând un concept inovator de case modulare din polistiren, care pot fi montate într-o singură zi și costă doar 3.000 de euro.

Cu o investiție de 1,5 milioane de lei, antreprenorul Adrian Trăsnea a pus bazele unei fabrici care produce zilnic locuințe moderne, eficiente energetic și extrem de accesibile, revoluționând ideea de locuire economică.

🔹 Case rapide, rezistente și economice

„Mi s-a părut genială ideea!”, povestește Adrian Trăsnea. În urmă cu zece ani, el a descoperit că o locuință complet funcțională poate fi construită doar din panouri de polistiren expandat, un material ușor, izolant și durabil.

Modelul de bază are forma unui dom cu diametrul de 5,5 metri și o suprafață de 26,6 metri pătrați, dar designul permite extinderea prin adăugarea de segmente modulare. În funcție de nevoi, structurile pot fi combinate în forme L, U, H sau cruce, oferind libertate totală în configurarea spațiului.

Pentru a demonstra rezistența construcției, inventatorul a făcut un test spectaculos: a urcat o mașină pe acoperișul unei case modulare, fără ca structura să sufere nicio deformare.

🔹 Cum sunt construite casele modulare

Polistirenul este materialul de bază, însă tehnologia de fabricație este una avansată. Bobițele mici sunt expandate și injectate sub presiune în matrițe, formând panouri solide. În atelierul propriu, se realizează toate componentele, inclusiv mortarul armat și piesele metalice care consolidează structura.

Montajul este rapid — în doar 1–2 zile, casa este ridicată „la roșu”, iar finisarea completă durează maximum două săptămâni. Structura este autosusținută, nu necesită zidărie clasică și oferă o izolație termică excepțională, cu un consum energetic aproape zero.

Pentru o locuință de 26,6 metri pătrați, costul lunar de încălzire este sub 100 de lei.

🔹 O idee ardelenească pentru viitorul locuințelor

Proiectul lui Adrian Trăsnea atrage tot mai mult interes internațional. Antreprenorul intenționează să extindă producția în toată Europa, fiind convins că locuințele modulare pot deveni o soluție viabilă pentru tineri, pentru turism sau pentru zone afectate de crize imobiliare.

„Vreau ca în câţiva ani să am reprezentanţe în toată Europa. Nu vreau să mă limitez doar la România. Piaţa europeană este de câteva zeci de ori mai mare. Şi cum suntem singura firmă din Europa care produce acest tip de case, de ce să n-o facem?!”, spune el.

Cu un preț de pornire de doar 3.000 de euro, aceste case modulare reprezintă o alternativă accesibilă, ecologică și durabilă pentru oricine visează la o locuință proprie.

Clujul devine tot mai inaccesibil pentru cumpărătorii de locuințe. Prețul unui apartament cu două camere a atins, în 2025, un nou record istoric: 150.000 de euro, echivalentul a 150 de salarii medii pe economie. Orașul este, de departe, cea mai scumpă zonă rezidențială din România — depășind inclusiv nivelurile din perioada de dinaintea crizei economice din 2008.

„Media pe municipiul Cluj-Napoca acum cinci ani era de 1.800 de euro pe metrul pătrat. Acum am depăşit 3.100 de euro pe metrul pătrat”, explică Andrei Szentmiklosy, agent imobiliar local.

O analiză publicată de o platformă imobiliară arată o evoluție spectaculoasă a prețurilor. În 2012, un apartament vechi cu două camere se vindea cu aproximativ 1.000 de euro pe metrul pătrat, nivel care s-a menținut până în 2015. După acel moment, Clujul a intrat într-o perioadă de creștere continuă, accentuată de cererea ridicată, lipsa terenurilor și dezvoltarea economică a orașului.

În 2022, criza materialelor de construcții a impulsionat piața, aducând apartamentele vechi aproape la același nivel cu cele noi – 2.400 euro/mp. În 2025, pragul a fost depășit: 3.222 euro/mp, prețuri efectiv plătite, nu doar cerute.

📈 Dublare a prețurilor în cinci ani

În ultimii cinci ani, prețurile locuințelor din Cluj-Napoca s-au dublat. În 2020, un apartament cu două camere putea fi cumpărat cu 100.000 de euro; astăzi, aceeași proprietate costă dublu.

Nici chiriile nu au rămas în urmă. Față de 2020, ele au crescut cu aproximativ 250 de euro lunar, o povară tot mai mare pentru tinerii profesioniști și studenți.

🏗️ Oferta redusă și terenul limitat – cauze majore

Clujul este un oraș înconjurat de dealuri, cu teren disponibil limitat, ceea ce reduce semnificativ oferta de spațiu pentru construcții noi. „Oferta este mai mică decât cererea. Pe termen lung, acest dezechilibru va menține prețurile sus”, subliniază Sorin Sucală, consultant imobiliar.

Mai mult, Cluj-Napoca nu are concurență regională pe o rază de 250 de kilometri, fiind centrul principal al Transilvaniei în plan economic, universitar și medical. „Clujul beneficiază de un brand puternic de oraș. Oamenii sunt mândri că locuiesc aici și vor să investească în el”, completează Iulian Berghian, CEO al unei companii imobiliare.

💶 Zonele de top: lângă centrele comerciale și în cartierele vechi

Cele mai scumpe apartamente sunt în zonele din apropierea centrelor comerciale. În blocurile comuniste renovate, prețurile ajung la 3.600 euro/mp pentru locuințe finisate și mobilate. În complexele noi de lux, situate chiar vizavi de mall-uri, se atinge pragul de 5.000 euro/mp, chiar și pentru apartamente semifinisate.

În aceste condiții, un apartament modern cu două camere într-o zonă premium poate depăși 420.000 de euro.

Clujul a devenit astfel un exemplu al paradoxului urban românesc: un oraș cu o calitate a vieții ridicată, dar unde locuințele devin un lux accesibil doar pentru puțini.

Lovitură de proporții în industria lactatelor din România! Celebrul brand Napolact, simbol al Ardealului, ar putea trece în mâinile ungurilor de la Bonafarm, pentru suma uriașă de 76 de milioane de dolari. Tranzacția, una dintre cele mai mari din prima parte a anului, așteaptă acum aprobarea Consiliului Concurenței. Deputatul Sebastian Burduja avertizează: „Napolact nu este doar o companie, ci un activ strategic pentru România!”.

Gigantul ungar Bonafarm, controlat de miliardarul Sándor Csányi, a semnat deja acordul cu olandezii de la FrieslandCampina pentru preluarea brandului Napolact și a fabricilor din Cluj-Napoca și Târgu-Mureș.

Tranzacția momentului în România! Grupul olandez FrieslandCampina, proprietarul brandului Napolact, a ajuns la un acord pentru vânzarea afacerii către grupul ungar Bonafarm, cunoscut pentru marca de lactate Sole-Mizo.

Potrivit companiei de consultanță EY, valoarea tranzacției se ridică la 76 de milioane de dolari, ceea ce o plasează pe locul trei în topul celor mai importante vânzări din prima parte a anului 2025.

Afacerile din sectorul lactatelor au devenit un câmp de luptă între marile corporații străine, iar această preluare are potențialul de a schimba echilibrul de putere din piață.

Totuși, Consiliul Concurenței trebuie să aprobe oficial mutarea. Între timp, deputatul Sebastian Burduja avertizează că Napolact „nu este doar o companie, ci un simbol și un activ strategic pentru economia agroalimentară națională”.

Bonafarm, condus de cel mai bogat om din Ungaria, Sándor Csányi, operează deja în România din 2008 prin Sole-Mizo. Grupul are un sistem integrat de producție – de la agricultură și zootehnie, până la procesare de lapte, carne și vinuri.

În 2024, FrieslandCampina România a avut o cifră de afaceri de 588 milioane lei, dar și pierderi de 29 milioane lei, conform datelor Ministerului de Finanțe. Compania are peste 400 de angajați și este al cincilea jucător din piață, după Albalact, Danone, Olympus și Hochland.

Napolact, însă, rămâne unul dintre cele mai iubite branduri românești din domeniul lactatelor – un nume sinonim cu gustul autentic al Ardealului.