Connect with us

Economie

Platformă de transport: Iulius Mall din Cluj-Napoca, între cele mai populare destinaţii solicitate de clienţii din România

Maria Costea

Published

on

Platformă de transport: Iulius Mall din Cluj-Napoca, între cele mai populare destinaţii solicitate de clienţii din România


Aeroportul Henri Coandă, Gara de Nord din Bucureşti şi Iulius Mall din Cluj-Napoca sunt cele mai populare destinaţii solicitate de clienţi în acest an, potrivit datelor transmise, luni, de platforma de transport Bolt.
Bolt, activă în Bucureşti, Cluj Napoca şi Timişoara, a realizat un top cu cele mai populare destinaţii solicitate de clienţii săi, în România, la nivelul întregului an 2019 şi de Revelion.

La nivelul întregului an, pe primul loc în preferinţele utilizatorilor aplicaţiei se află Aeroportul Henri Coandă din Bucureşti, acesta fiind urmat de Gara de Nord. În top se află în continuare Iulius Mall din Cluj-Napoca, Mall-ul Park Lake din Bucureşti şi Aeroportul Internaţional din Cluj-Napoca.

”Lungimea medie a unei călătorii cu o maşină Bolt a fost în Bucureşti de 7,2 km, în timp ce în Cluj Napoca a fost de 4,6 km şi în Timişoara de 4,5 km. La acest capitol, valorile din România se apropie de cele din Statele Unite, mai precis din New York. Majoritatea călătoriilor Bolt sunt în oraş, pe distanţe relativ scurte”, se arată în comunicat.

Pe baza statisticilor călătoriilor Bolt din 31 decembrie 2018, utilizatorii din România au apelat la serviciile de ride-hailing pentru a sărbători Revelionul în marile pieţe ale oraşelor. Astfel în Bucureşti, cele mai solicitate destinaţii au fost Piaţa Constituţiei, Romexpo şi Piaţa Revoluţiei, iar în Cluj Napoca şi Timişoara, tot zonele centrale au fost cele mai populare locuri de sărbătoare.

”Utilitatea serviciilor noastre creşte exponenţial de sărbători, când clienţii de ride hailing vor să se simtă bine, să petreacă alături de cei dragi, fără grija că mai au de condus dinspre şi spre casă. Şoferii parteneri şi echipele Bolt se pregătesc din timp şi lucrează ca să menţină timpul de aşteptare în limite rezonabile, indiferent de intervalul orar în care se fac solicitările, şi se asigură că toţi clienţii ajung în condiţii bune la destinaţie”, a declarat Cristian Sălceanu, directorul de operaţiuni Bolt România.

La nivel european, Bolt a analizat numărul total de curse realizate în fiecare ţară în timpul celor 48 de ore dintre 31 decembrie 2018 şi 1 ianuarie 2019. Pe baza acestor date, a realizat un top în ceea ce priveşte mobilitatea la graniţa dintre ani, iar România se află pe locul al 8-lea, după Polonia (6) şi Cehia (7), dar înaintea Portugaliei (9) şi Croaţiei (10).

Bolt, cunoscută anterior ca Taxify, este una dintre cele mai mari platforme europene de transport. În România, principalii concurenţi ai platformei sunt Uber, Clever/Free Now şi Yango.

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

“Suntem tratați ca niște sclavi!” Angajații multinaționalelor din Cluj cer dreptate!

Cosmin Ardelean

Published

on

“Sclavie modernă” la multinaționalele din Cluj? Un angajat dezvăluie abuzuri și salarii de mizerie la Foundever!

Mitul Clujului prosper, cu joburi bine plătite la multinaționale, se destramă! Un angajat al companiei Foundever Cluj a rupt tăcerea și a dezvăluit realitatea dură din spatele ușilor închise: salarii de mizerie, abuzuri, discriminare și promisiuni deșarte.

Andrei (nume fictiv), care a lucrat șapte luni la Foundever, a câștigat în medie 2500 de lei, plus 500-600 de lei bonusuri. În februarie, a ajuns la suma de 2560 de lei, inclusiv orele de weekend și bonusul de performanță. “Salariul minim pe economie, atât am luat. Practic, am muncit pe gratis”, a declarat Andrei.

Promisiunile de bonusuri generoase s-au dovedit a fi doar praf în ochi. “Mi-au spus că aș putea lua încă 700 de lei brut. Dar bonusurile nu țineau de mine. Clienții nemulțumiți mă abuzau, îmi dădeau ratinguri negative și pierdeam bonusul”, a explicat tânărul.

Andrei a mai dezvăluit și practici ilegale legate de orele suplimentare și pauzele dintre ture. “Am lucrat 64 de ore de weekend și am primit doar două zile libere în timpul săptămânii. Practic, 2,7 lei pe oră. Între ture trebuiau să fie 12 ore pauză, dar am plecat seara și am revenit dimineața la muncă. Nu mi-au dat niciun document oficial”, a precizat el.

Tânărul a subliniat și diferențele salariale discriminatorii dintre angajații români și cei străini. “Croații și slovacii câștigă 5000-6000 de lei. Primesc bonusuri de bun venit și chirie. Noi, românii, nimic”, a afirmat Andrei.

Un expert contabil consultat a confirmat că Foundever a încălcat legea privind pauza de 12 ore între ture. “Legea prevede clar acest lucru. Dacă s-a întâmplat, e ilegal”, a declarat acesta.

Doru Șupeală, consultant de marketing și management, a îndemnat angajații abuzați să se organizeze și să apeleze la un avocat. “Să adune probe, să discute cu colegii, să contacteze un avocat și să reclame firma la ITM sau în instanță. Să lase recenzii negative pe platforme specializate și să vorbească cu presa”, a recomandat Șupeală.

La solicitare, Foundever a transmis un comunicat în care neagă acuzațiile și susține că respectă legislația muncii și oferă salarii competitive. “Nu există diferențe salariale pe bază de naționalitate, gen sau discriminare. Orele suplimentare sunt compensate conform legii, iar pauza dintre ture este de 8 ore, conform reglementărilor pentru programele în ture. Bonusurile de performanță sunt realiste, iar 75% dintre angajați le-au primit în februarie”, se arată în comunicat.

Rămâne de văzut dacă autoritățile vor demara o anchetă în acest caz și dacă alți angajați ai Foundever vor avea curajul să rupă tăcerea și să dezvăluie abuzurile la care sunt supuși.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Economie

Vrei un job bine plătit? Clujul devine capitala angajărilor din România!

Cosmin Ardelean

Published

on

Clujul, aproape de un record istoric! Peste 289.000 de angajați – al doilea județ din țară după București!

Clujul continuă să fie un magnet pentru locuri de muncă, atingând un număr record de angajați! La sfârșitul lunii ianuarie 2025, județul avea 289.301 salariați, cu 2.292 mai mulți decât în decembrie 2024 și cu 5.406 mai mulți față de aceeași perioadă a anului trecut.

Potrivit celor mai recente date ale Direcției Județene de Statistică Cluj, acest număr plasează județul pe locul doi în România, după București, care rămâne lider cu 1,1 milioane de salariați. Clujul este urmat de Timiș (271.661 de angajați), Brașov (204.501) și Ilfov (203.077).

La polul opus, cele mai puține locuri de muncă sunt în județele Giurgiu (42.397 de angajați) și Mehedinți (47.289).

Unde lucrează clujenii?

Domeniul serviciilor domină piața muncii din Cluj, cu 202.579 de angajați, fiind devansat doar de București. Industria și construcțiile au și ele un număr considerabil de salariați, cu 83.987 de persoane active în aceste sectoare.

În toată România, la începutul anului 2025, erau înregistrați 5.779.312 salariați, iar Clujul continuă să fie unul dintre motoarele economiei naționale.

Se îndreaptă orașul spre o nouă eră economică? Ce impact va avea această creștere asupra pieței muncii și a salariilor?

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cultura

România și Clujul, prinși în „Teoria calului mort”? Cât de des ne auto-sabotăm!

Cosmin Ardelean

Published

on

Teoria calului mort: De ce ne încăpățânăm să menținem iluzii imposibil de salvat?

Ai investit timp, bani și energie într-un proiect care nu merge? Ai rămas într-o relație toxică, sperând că lucrurile se vor schimba? Ai văzut cum autoritățile sau marile companii continuă să arunce bani în soluții care nu funcționează? Dacă da, atunci ai trăit pe pielea ta „Teoria calului mort”.

Această metaforă satirică ilustrează cât de des refuzăm să acceptăm realitatea, preferând să investim resurse în cauze pierdute în loc să schimbăm direcția. În loc să recunoaștem că „am greșit” și să renunțăm la un proiect eșuat, alegem strategii absurde, precum:

  • Schimbăm șaua unui cal mort, crezând că un mic detaliu va face diferența.
  • Organizăm ședințe pentru a găsi soluții, deși răspunsul este evident: calul e mort.
  • Ne convingem că problema este la noi, și investim în „cursuri de perfecționare” pentru ceva care nu mai poate fi reparat.
  • Comparam situația cu alte eșecuri similare, ca să ne simțim mai bine.
  • Redefinim ce înseamnă „mort”, doar pentru a putea spune că încă există speranță.

Acest fenomen apare în toate domeniile: în viața personală, în afaceri, în administrația publică și în sistemele birocratice. În loc să acceptăm realitatea și să ne orientăm către soluții reale, ne amăgim că problema se poate rezolva printr-o altă abordare, fără să schimbăm esența.

Lecția? Uneori, cea mai înțeleaptă decizie nu este să continui să lupți, ci să te oprești și să mergi mai departe. Întreabă-te: Ești călărețul unui cal mort? Dacă da, poate e timpul să cobori.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite