Connect with us

Educatie

România în coada clasamentului european la educație online și competențe digitale

Dani Muresan

Published

on

România ocupă ultimul loc în clasamentul țărilor europene în ceea ce privește utilizarea internetului în scopuri educaționale. Conform datelor furnizate de Eurostat, în 2023, aproape o treime dintre utilizatorii de internet din Uniunea Europeană, cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani, au accesat cursuri sau materiale online de învățare, în creștere față de anul anterior.

Cu toate acestea, situația din România este alarmantă în acest domeniu, cu doar 10% dintre utilizatorii de internet declarând că au folosit mediul online în scopuri educaționale în 2023. Conform Eurostat, doar 9,2% dintre români au participat la cursuri online sau au utilizat materiale online de învățare în ultimele 3 luni anterior sondajului european. Aceasta reprezintă o creștere ușoară de puțin peste 1 punct procentual față de anul precedent, când procentul era de 7,8%.

Comparativ cu alte țări europene, România se află la o distanță considerabilă de celelalte state membre, ocupând ultimul loc în UE. Cipru, Bulgaria și Grecia se situează pe penultimele locuri, cu procente de 16%, respectiv 17%, iar Polonia cu 18%. De menționat că Grecia și Cipru au înregistrat scăderi semnificative față de anul 2022, în timp ce celelalte țări au înregistrat creșteri.

La polul opus al acestui raport, Olanda se clasează pe primul loc în ceea ce privește educația online, cu un impresionant procent de 54% dintre utilizatori, urmată de Finlanda, Suedia, Spania și Estonia. Media europeană este de 30%, în creștere de la 28% în 2022, iar creșterile semnificative s-au înregistrat în Olanda, Suedia, Malta, Estonia și Croația.

Analfabetismul digital în școlile românești

Explicația acestei realități nu este surprinzătoare, având în vedere un raport publicat în rețeaua Eurydice. În România, competențele digitale sunt introduse în programa școlară abia din clasa a V-a, spre deosebire de alte țări europene, unde acestea sunt integrate încă din primii ani de studiu. Astfel, tinerii și adulții români nu beneficiază de o educație suficientă în acest domeniu, iar școala românească nu promovează învățământul digital.

Situația este agravată de faptul că 4 din 10 elevi români sunt analfabeți funcționali, conform unui recent studiu național. Doar 11% dintre elevi au capacitatea de a înțelege pe deplin sensul unui text, în timp ce restul se împart între cei funcționali și cei cu analfabetism funcțional. Aceste constatări subliniază necesitatea unei reforme educaționale urgente pentru a aduce România la standardele europene în domeniul educației online.

Facebook Comments Box

Educatie

Harta Națională a Abandonului Școlar: Semnal de Alarmă în Județele cu Rate de Peste 50%. Care este situația în Județul Cluj?

Dani Muresan

Published

on

Rezultatele Evaluării Naționale din 2024 dezvăluie o imagine complexă și îngrijorătoare a sistemului de învățământ românesc. Mii de elevi nu au reușit să finalizeze gimnaziul, iar un număr și mai mare nu au obținut măcar media 5 la Evaluarea Națională. În acest context, județul Cluj se remarcă prin performanțe excepționale, situându-se pe primul loc la nivel național în ceea ce privește rezultatele elevilor.

O situație alarmantă la nivel național

La nivel național, peste 15% dintre elevi nu au ajuns să susțină examenul de Evaluare Națională, conform organizației Salvați Copiii. Analiza detaliată arată că în șase județe, rata combinată a abandonului școlar și a mediilor sub 5 la Evaluarea Națională depășește 50%. Județele Giugiu și Călărași se confruntă cu cele mai mari probleme, cu rate de abandon de 27,26%, respectiv 25,9%.

Abandonul școlar, un fenomen greu de combătut

Cifrele îngrijorătoare evidențiază două cauze principale pentru părăsirea timpurie a școlii: abandonul și migrația. Aproximativ 15,42% dintre elevii care au început clasa pregătitoare în anul școlar 2015-2016 nu au finalizat gimnaziul. De asemenea, mulți elevi înscriși la Evaluarea Națională nu s-au prezentat la examene, din cauza corijențelor, repetenției sau a cerințelor educaționale speciale.

Pentru a diminua numărul elevilor care nu susțin probele Evaluării Naționale, organizația Salvați Copiii propune coordonarea calendarului înscrierilor la Evaluarea Națională cu structura anului școlar pentru clasa a VIII-a, monitorizarea incidenței corijențelor și repetenției și adaptarea subiectelor de examen pentru elevii cu cerințe educaționale speciale.

Diferențe mari între județe în ceea ce privește insuccesul școlar

Datele arată o mare discrepanță între județele României. În județul Călărași, insuccesul școlar, inclusiv abandonul și mediile sub 5, atinge 58,15%. În contrast, Bucureștiul și Clujul înregistrează cele mai bune performanțe, cu 19,13%, respectiv 27,93%.

Clujul, un exemplu de succes în educație

Județul Cluj se evidențiază printr-o rată scăzută a abandonului școlar și a insuccesului la Evaluarea Națională. Cu doar 27,93% dintre elevi care nu au finalizat clasa a VIII-a sau nu au obținut media 5, Clujul se poziționează pe primul loc la nivel național. Această performanță poate fi atribuită unei combinații de factori favorabili, inclusiv suportul socio-economic, implicarea cadrelor didactice și a părinților, și condițiile de învățare.

Sărăcia și excluziunea socială, bariere majore în educație

În România, peste 1,3 milioane de copii (39% din numărul total) trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială. Un sondaj din 2022 a arătat că 40% dintre gospodării au înregistrat scăderi ale veniturilor, în timp ce cheltuielile au crescut pentru 98% dintre familii. Aceste condiții economice precare contribuie la insuccesul școlar, în special în mediul rural, unde 42,27% dintre elevi au obținut medii sub 5, comparativ cu 15,35% în urban.

Pentru a îmbunătăți performanțele școlare și a reduce abandonul, este esențială o intervenție sistemică, care să includă susținerea elevilor, revizuirea programei școlare și adaptarea examenelor la nevoile elevilor cu cerințe speciale. Performanțele județului Cluj arată că succesul este posibil, dar necesită eforturi concertate din partea tuturor actorilor implicați în educație.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Educatie

Perle și Răspunsuri Neașteptate la Bacalaureat 2024: „În timpul lui Ion Iliescu România semnează un tratat de alianță cu Matei Corvin, acesta îi trimite 25.000 de soldați.”

Dani Muresan

Published

on

Elevii de clasa a XII-a la proba de Istorie: Subiectele și răspunsurile amuzante

Elevii de clasa a XII-a care au susținut examenul la proba obligatorie a profilului la Istorie au avut de elaborat un eseu de aproximativ două pagini despre România postbelică la subiectul al III-lea. Aceștia au trebuit să descrie o acțiune politică desfășurată în România între anii 1946-1960, menționând două aspecte referitoare la aceasta.

De asemenea, în cadrul eseului, elevii au fost solicitați să enumere două măsuri adoptate în politica internă a României între anii 1964-1985. Ei trebuiau să prezinte și un fapt istoric din perioada național-comunismului prin care România participa la relațiile internaționale și să formuleze un punct de vedere referitor la consolidarea democrației postdecembriste în perioada 1990-1995, susținut printr-un argument istoric.

Perle la Bacalaureat 2024, proba de Istorie

Ca în fiecare an, elevii au oferit și câteva răspunsuri amuzante și neașteptate:

  • „Ceaușescu și-a asumat soarta, dar soția lui nu a vrut.”
  • „Ceaușescu unește PNL și PSD în Partidul Comunist.”
  • „Nicolae Ceaușescu încearcă să adere la NATO și încearcă să acceseze fonduri pentru construcția podului Giurgiu-Ruse.”
  • „Cel de-Al Doilea Război Mondial s-a desfășurat pe o perioadă de 7 ani, a început în 1939 și s-a încheiat în 1945.”
  • „O acțiune diplomatică în perioada 1946-1960 a fost regimul lui Petru Mușat.”
  • „În timpul lui Ion Iliescu România semnează un tratat de alianță cu Matei Corvin, acesta îi trimite 25.000 de soldați.”
  • „Primul conducător care a unit România cu statele vecine: Basarabia, Bucovina și Transilvania a fost Alexandru Macedon.”
  • „Ceaușescu a fost alergat de legionari apoi prins și executat!”

Aceste răspunsuri au stârnit amuzamentul profesorilor și al celor care au aflat despre ele, aducând un strop de umor în contextul serios al examenului de Bacalaureat.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Educatie

Județul Cluj, lider național la Bacalaureat 2024 înainte de contestații: TOP 10 licee clujene după media de la BAC

Stefania Heinz

Published

on

Județul Cluj ocupă primul loc pe țară în ceea ce privește promovabilitatea la examenul de Bacalaureat din acest an, înainte de contestații. Doi absolvenți de liceu au obținut media 10 la examenul maturității.

Procentul de promovabilitate la nivelul județului Cluj, înainte de contestații, este de 85,3%, cu un procent mai mult față de anul trecut, când a fost de 84,3%. La examen au fost prezenți 4.560 de elevi din 4.627 înscriși – 3.888 de candidați au fost declarați reușiți, iar 670 au fost respinși.

Doi elevi au obținut 10 pe linie – unul de la Colegiul Național “Gheorghe Șincai” și celălalt de la Colegiul Național “Emil Racoviță”.

Topul liceelor din județ

În funcție de mediile obținute înainte de contestații, pe primele 10 locuri în județ s-au clasat:

  1. Liceul Teoretic “Avram Iancu” Cluj-Napoca și Colegiul Național “Emil Racoviță” Cluj-Napoca – media 9,38
  2. Liceul Teoretic “Elf” Cluj-Napoca – media 9.26
  3. Liceul Teoretic “Nicolae Bălcescu” Cluj-Napoca – media 9.24
  4. Colegiul Național “Gheorghe Șincai” Cluj-Napoca – media 9.20
  5. Liceul de Informatică “Tiberiu Popoviciu” Cluj-Napoca – media 9.07
  6. Liceul Teoretic “Lucian Blaga” Cluj-Napoca – media 8.96
  7. Colegiul Național “Mihai Viteazul” Turda – media 8.95
  8. Colegiul Economic “Iulian Pop” Cluj-Napoca – media 8.75
  9. Liceul Teoretic “Onisifor Ghibu” Cluj-Napoca – media 8.68
  10. Colegiul Național “George Barițiu” Cluj-Napoca – media 8.58

Note de 10 la probele scrise

Iată situația notelor de 10 obținute de candidați la probele scrise, pe discipline de examen:

  • 19 candidați au obținut nota 10 la proba de Limba și literatura română
  • 153 de candidați au obținut nota 10 la proba obligatorie a profilului (Matematică/Istorie)
  • 225 de candidați au obținut nota 10 la proba la alegere a profilului și a specializării

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite