Connect with us

Eveniment

Clujul e din nou centrul aviației: David Ciceo: „În lipsa autostrăzilor ne bazăm pe traficul aerian” / „Vom avea RECORD de pasageri și investiții de 80 mil. euro în 2023”

Stefania Heinz

Published

on

Clujul e din nou centrul aviației: David Ciceo: „În lipsa autostrăzilor ne bazăm pe traficul aerian” / „Vom avea RECORD de pasageri și investiții de 80 mil. euro în 2023”

„Spuma” domeniului aeronautic s-a adunat din nou la Cluj-Napoca pentru al doilea an consecutiv după succesul din 2022. Președintele ACI Europa a lăudat Clujul pentru performanțele reușite în pofida pandemiei, iar directorul David Ciceo a anunțat ținte curajoase în ceea ce privește traficul de pasageri.
Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca a organizeazat azi, vineri, 24 martie, cea de a doua ediție Aviation-Event CLJ. Prestigioasa conferința s-a desfășurat în premieră pentru al doilea an la rând în Cluj-Napoca după sucesul de anul trecut. „Spuma” aviației s-a adunat la hotelul Radisson Blu din oraș pentru a discuta pe diverse teme aferente domeniului aeronautic.

Olivier Jankovec, directorul Consiliului Internațional al Aeroporturilor (ACI) Europa a vorbit în deschidere despre situația aeroporturilor după criza sanitară și cum au reușit unele aeroporturi regionale printre care și cel din Cluj-Napoca, să profite de pe urma pandemiei.

„2023 a avut un start foarte bun. Aeroporturile s-au adaptat bine cererii mari. De aceea ne așteptăm la o vară foarte bună. Evident că există și aeroporturi care întâmpină dificultăți, multe dintre ele nu au primit finanțări de la stat. Există în continuare locații cu probleme, mai ales în ceea ce privește deficitul de personal, dar per ansamblu sunt pregătite. Aeroportul Schiphol din Olanda încă are probleme, poate și Aeroportul Internațional Frankfurt, dar cred că va fi mai bine față de anul trecut. Piața est-europeană este una foarte dinamică, deoarece are prețuri mult mai mici comparativ cu vestul. România se descurcă foarte bine.

Clujul este un membru care ne susține activ (în ACI Europa – n. red.). Și aeroporturile din Rusia sunt membre ACI Europa, însă vom revizui politica pe fondul războiului și le vom suspenda calitatea de membru, excepție face Aeroportul din Moscova. Vom suspenda și aeroporturile din Belarus. România (inclusiv aeroportul Cluj) a performat foarte bine referitor la creșterea traficului, anul trecut a fost pe primul sau al doilea loc în persepectiva celei mai dinamice piațe din Europa. Aeroporturile mici și regionale (inclusiv cel din Cluj – n. red.) au beneficiat cel mai mult de pe urma pandemiei de Covid. Au reușit să își revină cel mai bine și mai repede. Observăm că traficul de business încă e jos față de traficul de agrement. Oportunitățile vin de la companiile low-cost. Unele au a anunțat mai multe locuri în aeronave și mai multe zboruri”, a spus Olivier Jankovec, directorul Consiliului Internațional al Aeroporturilor (ACI) Europa.

Acesta a mai precizat faptul că din cauza crizei sanitare și a războiului din Ucraina, aeroporturile au ajuns să nu își mai poată face planuri pe termen lung. 

„Infrastructura aeroporturilor trebuie modificată. Este nevoie de investiții consistente pentru a facilita reducerea emisiilor de carbon. Dar decarbonizarea e inevitabilă. Suma investită diferă de suprafața aeroportului, Clujul deja lucrează să reducă emisiile de carbon. La fel și aeroportul din București”, a mai adăugat directorul ACI Europa.

Ciceo: „În lipsa autostrăzilor ne bazăm pe traficul aerian”
După acest dialog, a luat cuvântul și David Ciceo, directorul general al Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca și a reamintit ținta de 7 milioane de pasageri în 2040 pe aeroportul din orașul de pe Someș.

„În 2007 am avut primul zbor cu operatorul low-cost Wizz Air. Motivația primită ne-a ambiționat să modernizăm infrastructura. Am lungit pista și am construit APRON (parcare pentru avioane – n. red.) și avem un mare potențial de creștere pe viitor. Pandemia ne-a afectat și pe noi, dar cu eforturi remarcabile am reușit să ne revenim. Ne așteptăm la 57,6 milioane de pasageri în ceea ce privește traficul din România în 2040, iar pentru Aeroportul Cluj aproximăm 7 milioane de pasageri. Pentru anul acesta ne așteptăm să avem 3,1 milioane de pasageri (record pentru Aeroportul Cluj – n. red.). Pentru că nu avem o infrastructură bogată în autostrăzi, ne bazăm pe traficul aerian. Unul dintre principalele noastre proiecte este extinderea pistei, care vine la pachet cu noi oportunități pentru aeroport.

Investiția în infrastructură și în oameni e cheia. La Aeroportul Cluj vom investi 80 de milioane de euro în acest an pentru a ne extinde terminalele, clădirea și parcarea de aeronave”, a spus David Ciceo, directorul Aeroporului Internațional „Avram Iancu” Cluj.

Conferința internațională Aviation-Event 2023 CLJ este una dintre cele mai importante evenimente de aviație din România și în plan european. În cadrul acesteia s-au abordat subiecte de interes privind starea redresării în contextul post-pandemie, planurile de reziliență a aviației europene, impactul și strategiile de atenuare a efectelor crizelor de combustibil și energie până la provocările dezvoltării durabile a aviației din Europa Centrală și de Est. 

Evenimentul a reunit profesioniști din domeniul aviației civile de la nivel internațional, reprezentanți ai autorităților naționale relevante și directori de companii aeriene și aeroporturi din Europa și din România.

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Eveniment

Pelerinajul de la Nicula – Rugăciune, lumină și speranță în ziua Adormirii Maicii Domnului

Alex Campian

Published

on

Vedere panoramică cu Mănăstirea Nicula și pelerinii veniți la hram

La poalele blânde ale dealului din satul Nicula, la câțiva kilometri de Gherla, Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” pulsează de credință. În fiecare an, pe 15 august, curțile ei se umplu de oameni care vin ca să atingă o bucată din pace — pelerini cu lumânări, copii în brațe, bătrâni cu pași mărunți, tineri cu glasuri tremurate. Anul acesta, ca dintotdeauna, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului rămâne inima acestei adunări: o prezență care adună rugăciuni, lacrimi și povești personale de mulțumire.

Povestea Niculei se împletește cu legenda icoanei care — spun cronicile vechi și memoria colectivă — a plâns în secolul al XVII-lea, un semn care a aprins atenția țăranilor și a clerului. De atunci, locul a devenit sanctuar: bisericuța modestă s-a transformat în mănăstire, iar drumul spre deal s-a umplut de poteci ale credinței. Mulți pelerini vorbesc despre vindecări neașteptate, despre chemări care le-au schimbat viața; alții trec pur și simplu pentru a mulțumi sau pentru a primi o clipă de liniște.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din Mănăstirea Nicula, pictată în 1681

Ajunul hramului e o noapte de priveghere: cântecele liturgice se revarsă, tămâia se amestecă cu aerul rece al serii, iar lumânările creează mici constelații pe pavajul curții. Dimineața, procesiunile de pe 14 și 15 august se contopesc într-un flux neîntrerupt de credincioși care își așteaptă rândul la închinare. Mulți au venit pe jos din Gherla sau din satele din jur, tradiție păstrată din generație în generație — alegere făcută nu doar din credință, ci ca jertfă simbolică, ca dialog între trup obosit și sufletul care cere ajutor.

Credincioși participând la Slujba Prohodului Maicii Domnului la Mănăstirea Nicula

În 15 august 2025, pelerinajul a fost din nou un semn că tradiția trăiește: slujbe solemne oficiate la altarul de vară, predici încărcate de mângâiere și sute de mărturii adunate la coadă. Organizatorii au comunicat programul și indicațiile pentru pelerini public, așa cum fac de obicei pe pagina oficială de Facebook a Mănăstirii și pe site-ul instituției — detalii și anunțuri pe https://www.facebook.com/ManastireaNiculaOficial și pe http://www.manastireanicula.ro.

Legendele din jurul icoanei au crescut cu fiecare secol: se pomenește de părinți care au găsit vindecare, de oameni care au lăsat la tocul ușii câte o povară și au plecat mai ușori. Aceste relatări, unele însemnate în arhive, altele păstrate oral, dau culoare pelerinajului: nu e doar un eveniment liturgic, ci o colecție vie de destine care vibrează sub același acoperiș spiritual.

Atmosfera, mai presus de cifre, e una a comuniunii. Vezi freamătul pregătirilor — tarabe cu iconițe, rugăciuni șoptite, mame care leagă părul copilului cu o panglică de coroană, bătrâni care își găsesc loc pe o bancă și stau în tăcere, mulțumind. Pentru mulți, clipa închinării la icoană e mai mult decât ritual: e o reamintire că nu sunt singuri. Lacrima se naște firesc, uneori de bucurie, alteori de ușurare.

Mănăstirea Nicula rămâne, astfel, un far al spiritualității românești — un loc în care istoria, legenda și trăirea contemporană se întâlnesc. Indiferent dacă vii pentru prima oară sau revii după multe hramuri, pleci cu o poveste personală, cu o lumânare stinsă în inimă și cu speranța că drumul spre același deal va mai fi parcurs cândva.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Actualitate

IULIUS – 25 de ani de inovație în retail și regenerare urbană în România

Alex Campian

Published

on

ULIUS 25 de ani de retail și regenerare urbană în România

IULIUS marchează un sfert de secol de activitate, timp în care a redefinit standardele retailului românesc și a transformat marile orașe prin proiecte de referință. Cu o viziune integrată, ce îmbină shoppingul, businessul, natura și lifestyle-ul, compania a devenit un reper nu doar pe piața locală, ci și în Europa de Est.

De la primul mall regional, la proiecte mixed-use de talie europeană

Povestea a început în anul 2000, la Iași, cu primul mall din afara Capitalei – o premieră care a deschis drumul retailului modern în România. Următorii 25 de ani au adus investiții de peste 1,2 miliarde de euro, dezvoltarea rețelei Iulius Mall și lansarea unor proiecte de pionierat în regenerarea urbană: Palas Iași și Iulius Town Timișoara.

Astăzi, portofoliul include:

  • 8 proiecte regionale în Iași, Suceava, Cluj-Napoca și Timișoara

  • peste 320.000 mp de spații de retail

  • 1.000+ branduri internaționale și antreprenori locali

  • peste 73 de milioane de vizite anual

„Proiectele noastre sunt destinația strategică a marilor branduri internaționale. Am dorit să creăm spații vibrante, parte din viața comunității”, afirmă Oana Diaconescu, Head of Retail Leasing IULIUS.

Retail, business și natură – o formulă de succes

Centrele comerciale IULIUS sunt locuri unde cumpărăturile se îmbină cu experiențe de relaxare și socializare: cinematografe, zone HoReCa, centre de entertainment și grădini urbane spectaculoase.
Palas Iași și Iulius Town Timișoara sunt exemple de proiecte mixed-use unde retailul și spațiile office se completează reciproc, generând trafic constant și atractivitate pentru investitori.

Investiții în viitor

  • Iași – Reamenajarea Palasului: 80 milioane € investiți în modernizare, sub semnătura Foster + Partners, cu extinderea zonei verzi și integrarea armonioasă în centrul orașului.

  • Cluj-Napoca – RIVUS: 500 milioane € pentru cel mai mare proiect de reconversie urbană din țară, pe platforma Carbochim, cu 142.000 mp retail și peste 400 de magazine.

  • Constanța – Proiect de regenerare urbană: 800 milioane €, pe 38 ha, cu funcțiuni de retail, office, cultură și divertisment, după un proces unic de bioremediere a terenului.

  • Tomești, Iași – Family Market: 28 milioane €, cu 16.000 mp închiriabili, pentru comerț de proximitate.

O amprentă verde în marile orașe

IULIUS a integrat în proiectele sale 18 hectare de grădini urbane cu peste 80.000 de arbori și arbuști, aducând natura în inima orașelor. În plus, compania este un susținător activ al culturii și artei, găzduind 1.000+ evenimente anual.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Eveniment

Patru cetățeni străini, prinși cu bijuterii furate la un festival din Cluj

Alex Campian

Published

on

Hoți prinși pe Aeroportul Cluj-Napoca înainte de a fugi spre Barcelona

Cluj-Napoca, început de august. Orașul pulsează sub luminile și sunetul unui festival de muzică. În timp ce mii de oameni dansează, patru cetățeni străini își fac loc prin mulțime cu un alt “program artistic”: furturi de bijuterii.

📅 7–10 august – Polițiștii primesc 16 sesizări despre lănțișoare prețioase smulse de la gâtul oamenilor. Biroul de Investigații Criminale intră în alertă. Începe o vânătoare pe timp de festival.


Primul pas greșit al hoților

10 august, seara – Un bărbat de 45 de ani, suspect în mai multe cazuri, este depistat și reținut. Pistele duc rapid la restul grupului.

11 august, dimineața – Aeroportul Cluj-Napoca. Trei persoane – o femeie de 30 de ani și doi bărbați de 46 și 37 de ani – sunt surprinse chiar înainte de a se îmbarca spre Barcelona. Planul de evadare se încheie pe pista de control a Poliției de Frontieră.


Ce au găsit în bagaje

În valize, anchetatorii descoperă:

  • 18 lănțișoare din metale prețioase

  • parfumuri

  • cartușe de țigarete

  • pachete de cafea și alte bunuri

Bunuri furate recuperate de polițiștii din Cluj-Napoca


O operațiune la secundă

Acțiunea a fost coordonată de polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale, cu sprijinul Secției Regionale de Poliție Transporturi Cluj-Napoca, Sectorului Poliției de Frontieră Aeroport Cluj-Napoca, Secției 7 Poliție și Serviciului pentru Acțiuni Speciale.

Toți cei patru suspecți au fost reținuți pentru 24 de ore, iar cercetările continuă pentru a reconstitui întreaga lor activitate infracțională.

📹 Momentul intervenției poate fi urmărit aici: Video

Info&Video: Facebook Inspectoratul de Politie Judetean Cluj

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom