Eveniment
Clujul, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Clujul la sfârșitul secolului al XIX-lea. Autor: András Killyény (fragment)
Între 1867 și 1914, imaginea modernă a Clujului s-a conturat între așezare și declanșarea Primului Război Mondial. În acest timp, orașul a crescut dintr-o mică așezare rurală într-un centru civic european și putem spune cu siguranță că au fost luate mult mai multe măsuri de modernizare decât cu secole înainte. Mulți factori au avut un efect pozitiv asupra dezvoltării Clujului în acest moment: aderarea la rețeaua de cale ferată și construcția universității sunt cu siguranță cele mai importante două momente.
Viața la Cluj în anii 1850 era caracterizată de înapoierea rurală. Traficul nedezvoltat, drumurile publice slab iluminate, pietruite în doar câteva locuri, unde nici măcar nu erau trotuare, iar micile întreprinderi industriale au sugerat această atmosferă. Dezvoltarea urbană a Clujului a fost determinată în primul rând de conexiunea la rețeaua feroviară. În toată țara, orașele de-a lungul căii ferate s-au transformat în centre de trafic și administrative, unde industrializarea a accelerat și populația urbană a crescut. Legea pentru construirea liniei de cale ferată Oradea-Cluj-Brașov a fost aprobată de rege la 6 decembrie 1868, iar construcția a fost câștigată de antreprenorul englez Charles Waring. Linia Oradea-Cluj a fost deschisă la 7 septembrie 1870, iar tronsonul dintre Cluj-Napoca și Teiuș la 14 august 1873.
Viața cetățenilor din Cluj-Napoca s-a schimbat radical după deschiderea liniei de cale ferată. Izolarea rurală a fost rezolvată prin noile mijloace de transport, cu ajutorul cărora oricine se putea deplasa ușor și ieftin în capitală sau în alte destinații. În timp ce înainte de calea ferată, trăsurile trase de cai circulau cu o viteză medie de numai 4-5 kilometri pe oră, trenurile de pasageri puteau circula cu o viteză medie de 30-35 kilometri pe oră, iar trenurile expres puteau călători cu o viteză medie de până la la 56 de kilometri pe oră.
Cel mai important efect al căii ferate a fost industrializarea, în urma căreia orașul a început să se extindă, suprafața sa a crescut, iar populația sa a crescut. Conform datelor recensământului, în oraș locuiau 26.382 de persoane în 1869, 29.923 în 1880, 32.753 în 1890 și 49.295 în 1900. Se remarcă creșterea dintre 1890 și 1900, care se explică prin locurile de muncă oferite de unitățile industriale și fabricile înființate la Cluj și atractivitatea stilului de viață urban.
Din punct de vedere al infrastructurii urbane, între anii 1867 și 1914 au fost realizate o serie de măsuri și modernizări, în urma cărora viața cetățenilor orașului s-a ridicat la nivel european. În 1868, a început înființarea oficiului de carte funciară, care până în 1869 a cartografiat proprietatea asupra loturilor și caselor pe 150 de străzi ale orașului. În 1871, a fost lansat noul sistem de iluminat public, iluminatul aer-spirit. Din 1894, un antreprenor italian a construit sistemul de canalizare al orașului, iar până la 11 septembrie 1896, rețeaua de apă potabilă prin conducte a fost finalizată. Acesta a fost urmat în 1898 de construcția unui nou bazin de captare între Cluj-Napoca și Florești, în urma căruia noul sistem a alimentat orașul cu apă dulce din 1901. La 27 noiembrie 1892, prima centrală telefonică a fost deschisă pentru 62 de abonați, iar până în 1896, 350 de abonați utilizau deja serviciul. Unele dintre străzi și piețe au fost redenumite în aprilie 1899, moment în care orașul avea 224 de străzi și piețe. Până în 1905, a fost finalizată centrala electrică și iazul de colectare din Someșu Rece , aproape de oraș, care a asigurat iluminat public pe 218 străzi ale orașului din 1906. Până în 1908, au fost asfaltate 120 de străzi, iar în 1914 suprafața orașului depășea 1.000 de hectare.
Textul este tradus și adaptat pentru pagina Clujul și clujenii.
Eveniment
Curtis, cel mai cunoscut rapper din Ungaria, vine la Cluj-Napoca pentru un super concert pe 29 ianuarie
Fenice Palas va deschide un nou restaurant în proiectul RIVUS, dezvoltat de IULIUS și Atterbury Europe, introducând la Cluj-Napoca o experiență culinară libaneză autentică. Noul local promite să devină un reper pentru gastronomia levantină și mediteraneană, oferind un concept rafinat, bazat pe preparate originale și pe ospitalitatea specifică Orientului Mijlociu.
În cadrul RIVUS, cel mai amplu proiect de reconversie urbană dezvoltat în România, Fenice Palas Mediterranean & Lebanese va aduce la Cluj-Napoca o viziune culinară premium, caracterizată de arome orientale, ingrediente proaspete și interpretări moderne ale gastronomiei libaneze. Restaurantul își propune să ofere o experiență completă, de la mezze tradiționale la feluri principale bogate în condimente și texturi, completate de ritul shisha și de selecții exclusive de ceaiuri.
Prin designul sofisticat și atmosfera sa caldă, Fenice Palas va deveni un spațiu ideal pentru seri speciale, întâlniri între prieteni sau momente în familie. Conceptul este deja validat în Iași – Palas și Timișoara – Iulius Town, unde s-a bucurat de un succes constant, fiind apreciat pentru rafinament, autenticitate și atenția la detalii.
Proiectul RIVUS va integra o ofertă culinară diversă, cu peste 30 de restaurante și cafenele amplasate în Piața 1 Mai, unele cu priveliște spre Someș. De asemenea, un nou concept de food court va reuni bucătării internaționale, zone verzi, spații pentru familii și zone destinate relaxării, transformând pauza de masă într-o experiență completă pentru vizitatori.
Pe lângă componenta gastronomică, RIVUS va integra un parc de 5,2 hectare cu peste 700 de copaci maturi, spații culturale, birouri moderne și peste 400 de magazine. Detalii suplimentare pot fi consultate pe www.rivus.ro și pe platformele social media dedicate proiectului.
Eveniment
✨ Încep Zilele UMF „Iuliu Hațieganu” 2025: o săptămână a excelenței, inspirației și recunoașterii performanței
Elev de la Colegiul Național „Andrei Mureșanu” Dej, admis în Mensa România: în top 2% la nivel mondial
Ungaria modifică Constituția: genul legal este definit exclusiv ca masculin sau feminin
Video:Tragedie în a doua zi de Crăciun: doi tineri, printre care o studentă din Cluj, și-au pierdut viața într-un accident grav
Lebenița de Transilvania! Locul din Cluj unde pepenii se coc mai ceva ca la Dăbuleni. “Nu cred toţi. Trebuie să-i aducem în câmp ca să creadă”
O nouă destinație pentru clujeni. Se deschide Aquapark-ul in care s au investit 14 milioane de euro
În Cluj Napoca se află una dintre cele mai vechi clădiri din România. Are aproape 1.000 de ani
-
Judetul Cluj5 days agoVideo:Tragedie în a doua zi de Crăciun: doi tineri, printre care o studentă din Cluj, și-au pierdut viața într-un accident grav
-
Stiri2 weeks agoClujul intră sub lupa e-SIGUR: 13 camere cu radar vor fi montate pe DN1
-
Actualitate3 weeks agoMașină cuprinsă de flăcări pe Tăietura Turcului. Nu se cunosc încă detalii
-
Timp Liber3 weeks ago🎄 Trenulețul lui Moș Crăciun pornește prin Cluj-Napoca. Plimbări festive gratuite pentru copiii sub 3 ani
-
Orasul Tau1 week agoCum aleg pacienții cabinetele stomatologice din Mărăști și ce face diferența reală
-
Economie2 weeks agoCarrefour România, preluat de frații Pavăl (Dedeman). Capital românesc la butoane
-
Stiri3 weeks ago2026 aduce revoluția în traficul din România: taxe la kilometru și reguli dure pentru șoferi!
-
Educatie1 week agoElev maghiar din Cluj, premiat la Gala „10 pentru Cluj” 2025. Mátyás Papp, felicitat de viceprimarul Oláh Emese