La 32 ani de la căderea comunismului, Primăria Municipiului Cluj-Napoca organizează o expoziție de fotografie aparte, care ilustrează traseul evenimentelor sângeroase din 1989 în 40 fotografii cronologice din cele mai importante orașe ale țării.
Astăzi a avut loc vernisajul expoziției de fotografie dedicată oamenilor care și-au pierdut viața și au luptat pentru o Românie liberă în decembrie 1989. Expoziția este organizată sub forma unei instalații de tip „tunel” și conține un număr de 40 imagini care refac traseul Revoluției din 1989.
„La Cluj au murit aproape 30 de Oameni. Aceștia sunt eroii noștri! O parte au căzut în Piața Libertății, în intersecție, pe trotuar lângă Librăria Universității, lângă clădirea Hotelului Continental. Pentru «LI-BER-TA-TE!» Morții Clujului sunt mai puțin morți decât alții? Au rămas părinții nemângâiați, copii orfani! Ei au dreptul să știe cine sunt vinovații! Probe există! Martori există! Vinovații sunt oameni cu nume, funcție și adresă, și nu o instituție, oricare ar fi ea! Vrem să știm cine a tras! Au tras niște oameni, împotriva altor oameni!” – Așa arată unul dintre textele pe care le vei regăsi pe una dintre imaginile Revoluției.
Așadar nu doar fotografiile, ci și descrierea lor te vor transpune în fatidicul an 1989.
Bulevardul Eroilor va găzdui expoziția în perioada 21 decembrie 2021 – 15 ianuarie 2022.
Primele imagini, la intrarea în “tunel”, prezintă începutul Revoluției la Timișoara, în 17 decembrie, și continuă cu euforia din 20 decembrie, când orașul de pe Bega este declarat „primul oraș liber de comunism din România”.
În continuare, sunt surprinse imagini ce descriu evenimente din 21 decembrie, în Piața Unirii din Cluj-Napoca. Aici, libertatea va fi adusă de către un grup de tineri influențați de evenimentele din Timișoara și suficient de curajoși încât să creadă că pot să alunge comunismul. Mai departe, fotografiile surprind finalul, marcat de fuga liderului cu elicopterul de pe Comitetul Central.
Pe partea externă a tunelului pot fi observate imagini ce au în vedere căderea regimului comunist în Timișoara, Cluj-Napoca și București. De asemenea, fotografiile îi comemorează pe cei care au murit în timpul Revoluției sau ilustrează distrugerea portretelor lui Nicolae Ceaușescu.
Reprezentările grafice au rolul de a aminti clujenilor momentele din decembrie ’89 pentru că „legătura trecutului cu prezentul rămâne vie și plină de semnificație”, așa cum este scris pe una dintre planșe.
Culoarul nu foarte lung te introduce în atmosfera acelor zile din decembrie 1989, iar suporturile pe care sunt atașate imaginile vremii seamănă cu niște gratii ale închisorilor comuniste, pe care revoluționarii le-au “spart”.
Fiecare imagine transmite o altă emoție și stârnește curiozitatea. În primele imagini, din primele zile ale Revoluției, în care protestatarii se adunau și se organizau, în ochii oamenilor se citește speranța și curajul.
Treptat, imaginile încep să transmită frică. Textul de sub fotografii descrie imaginile și ceea ce se presupune că gândeau oamenii de atunci, „Vine armata! De ce? Pentru ca ne-am rugat pentru sufletele timișorenilor, pentru sufletele noastre?”/ De la speranță și curaj, se ajunge la frică și rugăciuni: „Femeia care a căzut în genunchi își dă seama de ceea ce va urma și se roagă”.
O fotografie care dă fiori este cea a clujenilor care se ascund după gardul viu din Piața Unirii, iar textul din descriere este pe măsură: „Ne-am refugiat după gardul viu (ce straniu e! El e viu, iar ei sunt morți! Acolo pe jos!)”.
Fotografiile Revoluției Române, din expoziția de pe Bulevardul Eroilor, te îndeamnă să empatizezi cu toate generațiile care au luat parte la evenimente: de la copii, tineri și oameni maturi până la vârstnicii care s-au săturat de comunism. Fotografiile transmit teama protestatarilor, durerea unei mame care își vede copilul împușcat, dar și curajul celor neînfricați și setea lor de victorie.
„Avea 17 ani! A fost împușcat în abdomen! Ce vină avea?”
Pe lângă vernisajul Expoziției de fotografie dedicată eroilor și martirilor Revoluției din Decembrie 1989, Primăria Municipiului Cluj-Napoca va organiza, astăzi, o masă rotundă transmisă online, la care vor participa primarul Emil Boc, Petre Roman, Director General IRRD 1989, Dorel Vișan și Gheoghe Pastor, membri în Colegiul Național IRRD 1989, Cristina Popa și Dorel Lăpușan, președintele și vicepreședintele Asociației Pentru Adevărul Revoluției Cluj-Napoca, Viorel Luca, Președintele Asociației Luptătorilor 21 Decembrie, Cristian Matei, Asociația De Caritate Revoluția Română, Horia Pintican, președintele Asociației 22 Decembrie Cluj-Napoca și prof. univ. dr. Andrei Marga, fost ministru al Educației.
Source link