Connect with us

Eveniment

Legenda lui Pintea Viteazul, vestitul haiduc care fura de la bogați și dădea la săraci, povestită la 1900 de Ioan Pop Reteganul

Diana Petrescu

Published

on

Legenda lui Pintea Viteazul, vestitul haiduc care fura de la bogați și dădea la săraci, povestită la 1900 de Ioan Pop Reteganul

Pintea Viteazul a rămas în istorie ca un personaj legendar și marcant. Legendele și faptele sale curajoase continuă să fascineze și să inspire oamenii de-a lungul timpului. A fost un luptător pentru dreptate, un apărător al săracilor și un simbol al curajului și al demnității. Vestitul haiduc Pintea este originar din satul Măgoaja din apropierea Dejului.A intrat în conștiința românilor ca fiind un luptător pentru apărarea săracilor, unul care fura de la bogați și dădea la săraci, putând fi asemuit cu Robin Hood. Deși provenit din familie nobiliară, situația materială a familiei nu era una dintre cele mai înfloritoare. Nobilul în aceste părți nu însemna omul bogat, el era cel care prin faptele sale de vitejie în diferite lupte a fost ridicat la acest rang de către regii maghiari; diplomele care asigurau acest titlu asigurau și statutul de oameni liberi.Mama lui Pintea provenea dintr-o familie de țărani liberi din părțile Văii Izei, fapt cu care se mândrea, deoarece de aici s-au ridicat și cei doi voievozi, descălecători și întemeietori de țară, Dragoș și Bogdan. În copilărie, Pintea a auzit multe povești legate de faptele celor doi și atunci când a luat drumul haiduciei și s-a pus în fruntea cetei de haiduci, a dorit să le urmeze în faptele de vitejie.Rămas orfan la o vârstă destul de fragedă, Pintea crește ca slugă în satul Budești la nemeșul Todoran și la Stupu. Viața ca slugă a fost foarte grea, tânărul fiind supus la numeroase umilințe. Aceasta l-a determinat ca atunci când n-a mai rezistat să ia drumul haiduciei. Părăsind satul Budești, Pintea a plecat pe meleaguri străine mânat de dorința de a învăța taina slovelor și a învăța meșteșugul armelor.A cutreierat prin mai multe părți, schimbându-și numele ca să nu fie descoperit, învățând câteva limbi străine. Acolo unde vedea nedreptăți intervenea în favoarea celor obidiți și astfel și-a atras admirația oamenilor săraci. În această perioadă a vieții, trecând prin mai multe garnizoane militare s-a pus la punct și cu cele mai moderne tehnici de luptă ale timpului.Întorcându-se acasă, Pintea și-a adunat o ceată de haiduci și s-a ocupat de instruirea lor cu tehnicile de luptă învățate și alături de ei a început activitatea în ale haiduciei, pentru care a devenit cunoscut în tot nordul țării. Faptele sale au fost consemnate de documentele vremii chiar la curtea de la Viena, dar și de memoria poporului, care le-a consemnat în legende și balade care au ajuns până la noi.Legenda lui Pintea Viteazul, povestită de Ioan Pop Reteganul la 1900„Cam cu 200 de ani înainte trăia în Măgoaja un bocotan mare, numit Stupul, căci era bogat ca un stup, care-i mai bogat. Între alți servitori avea Stupul și un servitor cu numele Cupșa Pintea. Un an de zile îl slugi Pintea pe Stupul, dar nici un cuvânt din gura lui n-a scos, toți îl credeau mut, că era tăcut și gânditor. Părinți nu avea. Și Stupul purta rău pe Pintea, nu-i da nici mâncare de ajuns, iar lucru îi da până-i pârâiau oasele. Se gândea adesea bietul Pintea la zicala cântecului:Cine-i slugă la altul
Multe rabdă săracul;
Las să rabde, dacă șede,
Codru-i mare și nu-l vede!Odată, fiind la plug, Pintea cu stăpânul, acesta de ce, de ce nu, destul că ia oricul și îl încinge pe Pintea peste spate. Acesta a fost prea mult și pentru un mut. Deci se înfuria, băgă codoriștea biciului în pământ și striga răstit cătră stăpânul său: „Pân-a face codoriștea asta frunză verde, nu mă mai vezi; va fi amar de zilele tale, de va înverzi până de azi într-un an!”. Cu aceste vorbe Pintea apucă codrul, iar Stupul rămase încremenit când auzi amenințarea din gura lui Pintea, pe care-l ținea mut.La anul veni Pintea chiar în acel loc și afla codoriștea biciului înverzită. Atunci începu a cânta în frunză de bucurie că i-a venit vremea. S-a pus și a belit tuspatru boii Stupului și i-a fript și i-a mâncat cu ortacii, iar Stupului i-a plătit cu două chichii de bani. Apoi s-a dus și dus a fost până în ziua de azi. Lumea lui de aci încolo a fost codrul, unde-și avea conacul cu ortacii lui, care erau în număr de 12. Mai mult se ținea Pintea pe dealul ce este spre miază-noapte de la Lăpuș și care deal până în ziua de azi se numește Șatra Pintii. De acolo da năvală asupra bogaților, cu deosebire asupra armenilor neguțători, îi despoia de bani din care făcea parte și la săracii din satele vecine. De aceea suflet de om nu l-ar fi trădat pentru cât bine-i în lume că era spaima bogaților și mila săracilor, iar săracii și pe atunci erau mai mulți în lume decât bogațiiMultă vreme, mulți ani de-a rândul o fi trăit el cu ortacii lui prin codri, ieșind pe la strâmtori după bani și gălbiori pe la cei neguțători; multă vreme o fi cutreierat el munții câtu-i de la Lăpuș până la Maramureș și Bucovina și Moldova, ba și în mijlocul Ardealului a intrat tot prin codri, vezi bine, că doar zice și cântecul:C-o lăsat cetăți și state,
Că sunt pline de păcate,
Și-o intrat în codrul verde,
Unde urâtul se pierde.Pe când călicimea, sărăcimea, mulțimea nemulțumită cu starea lucrurilor, povestea cu bucurie de vitejiile lui Pintea, pe atunci bocotanii, bănoșii, asupritorii, tremura când auzeau de nume și ar fi dat oricât numai să se poată mântui de el. Între numeroșii lui dușmani erau și cetățenii din Baia Mare, cărora le făcuse în multe rânduri multe nătărânguri, din care cauză aceștia și erau cei mai îndemnați dușmani ai lui; dar lui Pintea nu-i păsa de numărul dușmanilor, nu, el trecea de-a lungul și de-alatul Băii-mari cântând:De-ar ave dușmanii modru,
Face-m-ar cenușă-n codru;
De-ar ave dușmanii rând,
Face-m-ar cenușă-n vânt
Îngrijatu-s, nu mă las
Să fac fac voia la Pizmaș!Tradiția ne spune că într-o iarnă grea era Pintea cu soții lui pe „Șatra Pintii” și erau în mare lipsă de bucate; venise greul traiului, deși bani aveau destui. Deci el a ținut sfat cu soții, ce-ar fi de făcut și a ales pe trei inși și le-a dat bani să meargă în Baia Mare să aducă vin, pâine și sare. Dar cei trei se codiau că fără el nu cutezau a intra în cuibul cel plin de păcate, în Baia Mare. Deci au zis cătră Pintea: „Căpitane, noi vom merge în Baia Mare și om aduce bin, pâine și sare, dacă ni-i spune din ce ți-a sta moartea”. Ei adică bine știau că pe Pintea nici glonțul nu-l prinde. Și iată el le-a spus că din trei fire de grâu de primă vară și dintr-un plumb mic de argint, acelea dacă le-ar înfunda cineva în pușcă l-or prinde și l-or omorî, dar alt glonț pe el nu-l prinde.Și s-au dus ortacii la Baia Mare și au târguit dar când la întors înapoi i-au prins pandurii și i-au legat și au vrut să-i omoare. Iar căpitanul orașului le-a făgăduit că i-a slobodi de vor spune ei din ce va sta moartea lui Pintea că glonțul din pușcă nu-l prinde. Și aceia, de frică sau din răutate, au spus, iar pandurii s-au dus, conduși de soții lui Pintea până la „Șantra Pintii” și acolo s-a iscat între haiducii Pintii și între pandurii orașului o luptă înverșunată, dar Pintea căzu mort lovit de un glonț de argint și de trei fire de grâu de primăvară, iar capul i l-au tăiat și pus pe poarta cetății din Baia Mare unde în toată săptămâna îl pieptăna odată o româncă și-l arăta poporului ce venea la târg ca să se convingă că de bună seamă Pintea Viteazul e mort, deoarece poporul nu vrea să creadă că și Pintea poate muri. Despre soții lui Pintea știe poporul atâta că unii au căzut în lupta cu pandurii din Baia Mare, iar cei trei care vânduseră secretul lui Pintea, fură ținuți în temniță până vor muri de bătrânețe. Ei fură ținuți numai cu sâmbure de nucă și cu vin vechi.Așa am auzit legenda lui Pintea de la un moșneag de la noi din Reteag, numit Ion Cel Mare și așa am auzit-o de la Cupșa Vasilie din Strâmbu, comună aproape de Măgoaja, care susținea că el este din familia lui Pintea.”Surse: Ioan Pop Reteganul, Pintea Viteazul : tradiţiuni, legende şi schiţe istoriceMădălina Medan, Haiducul Pintea Viteazul

Source link

Facebook Comments Box

Eveniment

ANDRA va cânta la Turda Arena, primarul din Turda va plăti 600.000 de lei din banii publici pentru inaugurare

Stefania Heinz

Published

on

Dezvăluiri. „Andra avea vreo 16 ani și venea cu taică-su cu trenul de la Cluj. Mă ruga taică-su: Domne, vreau să cânte fata mea gratis! Omul foarte deștept”

Primarul din Turda, Matei Cristian, intenționează să ofere un spectacol de amploare cu ocazia inaugurării noii săli polivalente Turda Arena, și pentru aceasta, este dispus să aloce generoase sume din bugetul public. Cu o investiție estimată la 600.000 de lei, administrația locală turdeană se pregătește să marcheze deschiderea acestei noi facilități în weekendul 12-14 aprilie 2024, eveniment ce va fi încununat cu prezența celebrei artiste clujene, Andra.

Bugetul total destinat evenimentului se ridică la aproximativ 930.000 de lei, TVA inclus, iar municipalitatea Turdei va acoperi cea mai mare parte, restul sumei urmând să fie asigurat din sponsorizări, conform informațiilor furnizate de turdanews.net.

Planurile pentru aceste zile de sărbătoare includ premierea tuturor sportivilor merituoși din Turda, indiferent de ramura sportivă în care activează. În plus, organizatorii au făcut eforturi pentru a atrage toate legendele handbalului și fotbalului, sperând că acestea vor onora invitația.

Pe parcursul celor trei zile de eveniment, programul va include jocuri pentru copii, street food, spectacol de drone și artificii, lasere și proiecții pe fațada sălii polivalente. Primarul Matei Cristian a subliniat că acest spectacol va fi unul fără precedent pentru Turda, oferind comunității o experiență de neuitat.

Momentul inaugural va fi marcat de prezența Andreei, cunoscută sub numele de scenă Andra, care va fi cap de afiș al artiștilor ce vor concerta pe scena Turda Arena. Un aspect deosebit este că accesul la acest spectacol va fi gratuit pentru locuitorii orașului Turda, oferindu-le acestora oportunitatea de a se bucura de un eveniment cultural deosebit în noul lor loc emblematic.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cultura

Evenimente de Ziua Porților Deschise la Teatrul National – Evenimente pentru copii, adolescenți si toate varstele

Stefania Heinz

Published

on

Luni, 27 martie 2023, ora 11:00, Teatrul National Lucian Blaga, Piata Stefan cel Mare, nr. 2-4

Intrarea liberă*

Teatrul Național din Cluj-Napoca se pregătește să sărbătorească Ziua Mondială a Teatrului printr-un eveniment special, Ziua Porților Deschise, care promite o experiență captivantă pentru toți iubitorii de artă și teatru.

Această zi specială este creată pentru a întări legătura între teatru și publicul său, oferind oportunitatea participanților de a se bucura de activități diverse și captivante, adaptate atât copiilor, cât și adulților.

Evenimentul va debuta cu un spectacol de teatru pentru copii intitulat „Despre stele”, prezentat de echipa MiniReactor. Acesta va fi urmat de diverse activități artistice, precum ateliere de marionete, jonglerii, face painting, și baloane modelabile, menite să încânte și să inspire creativitatea celor mici.

O atracție deosebită va fi lectura publică susținută de Alex Moldovan, autorul seriei „Olguța”, care va oferi publicului ocazia să se bucure de poveștile sale și să participe la o sesiune de discuții și autografe.

Pentru adolescenți, va fi organizat un atelier de teatru și improvizație condus de actrița Diana Buluga, care va oferi o perspectivă din culisele teatrului și va dezvălui secretele muncii de actor.

Un moment de neratat va fi spectacolul de teatru sonor „Noroc să ai”, o producție a Teatrului Improbabil, bazată pe textul lui Cosmin Stănilă, un actor al Teatrului Național din Cluj-Napoca.

În plus, participanții vor avea ocazia să descopere culisele teatrului, să asiste la o repetiție cu public la cea mai recentă premieră a Teatrului Național, „Îmblânzirea Scorpiei” după William Shakespeare, și să se bucure de un dialog special cu actorul Marian Râlea, cunoscut sub numele de „Magicianul”.

Evenimentul se va încheia într-o notă de poveste, cu spectacolul „Basme vechi și basne noi”, prezentat de Texte Bune în Locuri Nebune. Actorii vor încânta publicul cu povești spuse cu măiestrie, iar universul sonor al acestor povestiri va fi animat de muzica lui Bogdan Rakolcza.

Pe lângă toate aceste activități, publicul va avea ocazia să descopere o selecție captivantă de fotografii din spectacolele Teatrului Național din Cluj-Napoca în cadrul expoziției „Portrete ale Efemerului – cele mai frumoase fotografii de spectacol, 2010-2023”, găzduită de Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.

Intrarea este liberă, iar accesul la evenimente se va face în limita locurilor disponibile, în ordinea sosirii. Pentru atelierul de teatru și improvizație pentru adolescenți este necesară înscrierea prealabilă la adresa de email atelier@teatrulnationalcluj.ro, având un număr limitat de locuri disponibile.

Evenimente pentru copii și adolescenți:  

11:00-11:45, Sala mare

Spectacol de teatru pentru copii

Despre stele (o producție MiniReactor) – 4+

de Ana Cucu-Popescu 

 

11:30-17:00, Foaier rang III

Zona de creație pentru copii – 3+

 

11:30-14:30, Foaier rang III

Face painting și baloane modelabile (Tărâmul Fericirii) – 3+

 

12:00-13:00, Foaier rang II, dreapta

Atelier de marionete (Magic Puppet) – 5+

 

12:00-13:00, Foaier rang II, stânga

Alex Moldovan – Povestiri de citit pe sub bancă
texte în lectura autorului și sesiune de autografe – 9-14 ani

 

12:00-13:00, Esplanadă

Atelier de baloane uriașe de săpun (Magic Puppet) – 5+

 

13:30-14:30, Foaier, rang II, stânga

Astăzi se improvizează! 

Atelier de teatru și improvizație pentru adolescenți cu actrița Diana Buluga – 14-18 ani

Participare gratuită pe bază de înscriere prin email la adresa: atelier@teatrulnationalcluj.ro.

 

15:00-15:30 – Esplanadă

Jonglerii (Magic Puppet) – 12+

 

16:00-16:30 – Esplanadă

Jonglerii (Magic Puppet) – 12+

 

Evenimente speciale:      Ziua Porților Deschise la Teatrul

12:15-15:15

Vizite în culise ghidate de actori ai Teatrului Național din Cluj-Napoca – AG

 

13:30-16:00

Foaier rang II, dreapta

Noroc să ai – Teatru Sonor (o producție Teatrul Improbabil)

de Cosmin Stănilă

 

16:00-16:50, Scena mare

Repetiție cu publicurmată de discuţii cu realizatorii spectacolului

Îmblânzirea Scorpiei după William Shakespeare – 14+

regia: Leta Popescu

 

17:00-17:50, Scena mare

Invitatul special al zileiactorul Marian Râlea în dialog cu actorii – AG

Anca Hanu și Cătălin Herlo 

 

18:00-19:40, Scena mare

Basme vechi și basne noi (o producție Texte bune în locuri nebune) – AG

regia și scenariul: Ionuț Caras

Facebook Comments Box
Continue Reading

Eveniment

FOTO – Exercițiul de intervenție al ISU Cluj: Incendiu simulat la un Grand Hotel Napoca din Cluj-Napoca

Stefania Heinz

Published

on

Ieri, forțele și mijloacele din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Cluj au desfășurat un amplu exercițiu de intervenție, simulând un incendiu la un operator economic din domeniul hotelier, situat pe strada Octavian Goga din Cluj-Napoca.

Scenariul inițial a implicat un incendiu la parterul unui imobil înalt de 10 niveluri, cu posibilitatea extinderii focului la mezanin. Situația a fost amplificată de numărul mare de victime, determinând declanșarea Planului Roșu de Intervenție. La fața locului, echipele operative au fost confruntate cu flăcările care cuprinseseră parterul și mezaninul hotelului, iar 18 persoane au fost evacuate din clădire, dintr-un total de 30. Restul persoanelor au necesitat căutare și salvare.

Exercițiul a constituit un test benefic pentru capacitatea de intervenție a echipajelor de urgență, permitând o colaborare strânsă între instituțiile responsabile de gestionarea situațiilor de urgență. Astfel de antrenamente sunt esențiale pentru pregătirea eficientă a personalului și coordonarea optimă a acțiunilor în caz de situații reale de urgență.

Mulțumim tuturor celor implicați pentru sprijinul acordat în desfășurarea acestui exercițiu și pentru eforturile lor în promovarea siguranței și securității comunității noastre.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite