Connect with us

Eveniment

STUDIU UBB: Utilizarea retelelor sociale creste simtul psihologic al comunitatii – E fain la Cluj!

Tudor Calinescu

Published

on

STUDIU UBB: Utilizarea retelelor sociale creste simtul psihologic al comunitatii - E fain la Cluj!

Doi cercetători ai Departamentului Informatică Economică, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, împreună cu cercetători ai Ludwig-Maximilians-University din München (LMUM) şi University of Technology din Hamburg (TUHH) au publicat recent articolul: ,,Socialigatori Sociali? Sprijinul resimțit – indus de către rețelele de socializare – pe timpul tranziției către carantinarea totală datorată COVID-19” în revista științifică Social Science Computer Review.
Studiul respectiv a arătat că utilizarea rețelelor sociale crește simțul psihologic al comunității și are un impact asupra capitalului social.
În timpul carantinei naționale cauzată de către COVID-19, o serie de afaceri și-au închis porțile, în timp ce altele, inclusiv universitățile, au fost obligate să se reinventeze prin comutarea activităților în mediul online. În consecință, la fel ca angajații, studenții au ajuns şi ei să “lucreze” de acasă, de unde au fost nevoiți să urmeze cursurile și seminarele. În plus, mulți studenți s-au întors să locuiască cu familiile lor, în timp ce alții au rămas fizic aproape de mediul universitar. Indiferent de situație, viața normală s-a schimbat dramatic pentru toți. O scădere a bunăstării și o creștere a stresului – din cauza nevoii de adaptare la un context imprevizibil – au însoțit tranziția către izolare socială. A devenit foarte clar că astfel de tranziții sunt complexe și cu implicații multiple, iar cei afectați nu au cum să le gestioneze singuri, deci aveau nevoie de asistență.
În lumina celor expuse mai sus, conceptul de sprijin social atrage o atenție tot mai sporită prin prisma importanței reconsiderate în contextul pandemic. Sprijinul social este în corelație negativă cu, printre altele, depresia, anxietatea și regretul nejustificat că ai putea să ratezi lucruri şi evenimente importante (fear of missing out). Sentimentul de sprijin social poate fi stimulat în diferite moduri, de exemplu, prin stabilirea simțului psihologic al comunității (psychological sense of community). Acesta descrie percepția unei persoane asupra similarității cu grupul de care aparține, o relație asumată complexă cu membrii grupului și dorința de a păstra această legătură, oferind sau făcând pentru alții ceea ce s-ar așteapta şi individul din partea membrilor grupului să  facă. Acest sentiment de comunitate conferă sentimentul că individul face parte dintr-o structură mai mare de încredere și stabilă. În plus, în percepția indivizilor fată de sprijinul social, îşi face loc un alt factor, şi anume capitalul social, care descrie ansamblul de relații dintre oamenii care trăiesc și lucrează într-o anumită societate, permițând acesteia să funcționeze eficient. În timp ce sprijinul social poate lua diferite forme și poate fi oferit prin diverse canale, rețelele de socializare joacă un rol deosebit de important în timpul carantinării. Ele sunt fost folosite pentru divertisment, pentru a construi sau a îmbogăți capitalul social al unui individ, pentru a facilita educația, munca, și chiar pentru detectarea semnelor de intenții suicidare, în scopul de a oferi sprijin preventiv specializat. Rețelele sociale sunt considerate pe scară largă cheia pentru menținerea legăturilor sociale și pentru a oferi păreri şi sugestii importante, ca formă de sprijin social, chiar și din partea străinilor. În același timp, totuși, utilizarea rețelelor sociale ar putea transforma tinerii în „socialigatori digitali” – consumatori verace de rețele sociale care înlocuiesc treptat majoritatea formelor de socializare tradiționale. Capitalul social și rețelele sociale sunt tematici întâlnite deseori împreună, însă puține studii au examinat relevanța acestora în determinarea sprijinului social. Dacă mai adăugăm şi simțul comunității şi contextul cu totul special al pandemiei, cercetarea poate fi considerată inedită.
În perioada cea mai gravă a pandemiei de COVID-19, înțelegerea interdependențelor acestor concepte a fost deosebit de relevantă pentru a identifica modalități de creștere a bunăstării tinerilor. Prin urmare, obiectivele acestui studiu au fost de a investiga modul în care diferite aspecte sociale, cum ar fi simțul comunității, diferitele tipuri de capital social – de conectare (bridging), coeziune (bonding) şi rezistenţă (maintained) – și nu în ultimul rând, utilizarea rețelelor sociale, au facilitat sprijinul social perceput în timpul tranziției către carantinarea națională.

Rezultatele obţinute arată că utilizarea rețelelor sociale crește simțul psihologic al comunității şi are un impact asupra capitalului social. Simțul comunității are o influență pozitivă asupra capitalului social, iar acesta îmbunătăţeşte suportul studenților în raport cu tranziția la starea de izolare. Simțul comunității, precum și capitalul social de coeziune şi de conectare au fost cele mai relevante în timpul procesului de tranziție şi surprinzător, nu capitalul social de rezistenţă.
Conform cercetătorilor celor trei universităţi, descoperirile făcute vizează managementul organizațional prin recomandarea de modalități de acțiune prin care s-ar putea îmbunătăți sprijinul social, respectiv de a identifica predictori de sprijin social pentru intervenții specializate studenților cu suport social perceput scăzut.
Autorii recomandă ca universităţile să lucreze la consolidarea simţului psihologic al comunităţii în rândul studenţilor, iar pentru a răspunde la situaţii de criză, să constituie sau să activeze reţelele de suport pentru studenţi (formate din reprezentanţi ai studenţilor, părinţilor, universităţii, profesori, specialişti şi reprezentanţi ai autorităţilor), mediate de calculator, care să substituie pierderea interacţiunii fizice din campusurile universitare. Totodată, strategia de comunicare pe diferite canalele – website, reţelele sociale, platformele de e-learning – să fie fermă şi adaptată contextului, oferind nu doar sprijin social, ci şi o metodă împotriva proliferării dezinformării şi a ştirilor false (fake news).
Ca atare, studiul oferă perspective unice asupra situației de izolare totală indusă de către COVID-19 în rândul studenților, oferind în același timp un model de tranziție care este generalizabil pentru alte circumstanţe. Prezentul studiu deschide perspective importante de continuare a demersului ştiinţific. Direcţiile de continuare sunt multiple: extinderea eşantionului pentru a asigura o mai mare reprezentativitate, studiul altor perioade, în special reîntoarcerea la şcoală; analize între diverse grupuri (ex. după sex sau nivelul resimţit al stimei de sine); analiza altor factori şi utilizarea de noi metodologii.
Pentru mai multe detalii referitoare la acest studiu vă invităm să accesați: https://journals.sagepub.com/doi/full/10.1177/08944393211065872.
Citare articol:   https://news.ubbcluj.ro/partea-buna-a-retelelor-sociale-in-fata-carantinelor-covid-19-cercetare-ubb-in-colaborare-cu-universitatile-din-munchen-si-hamburg/ https://news.ubbcluj.ro/partea-buna-a-retelelor-sociale-in-fata-carantinelor-covid-19-cercetare-ubb-in-colaborare-cu-universitatile-din-munchen-si-hamburg/

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Eveniment

Pelerinajul de la Nicula – Rugăciune, lumină și speranță în ziua Adormirii Maicii Domnului

Alex Campian

Published

on

Vedere panoramică cu Mănăstirea Nicula și pelerinii veniți la hram

La poalele blânde ale dealului din satul Nicula, la câțiva kilometri de Gherla, Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” pulsează de credință. În fiecare an, pe 15 august, curțile ei se umplu de oameni care vin ca să atingă o bucată din pace — pelerini cu lumânări, copii în brațe, bătrâni cu pași mărunți, tineri cu glasuri tremurate. Anul acesta, ca dintotdeauna, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului rămâne inima acestei adunări: o prezență care adună rugăciuni, lacrimi și povești personale de mulțumire.

Povestea Niculei se împletește cu legenda icoanei care — spun cronicile vechi și memoria colectivă — a plâns în secolul al XVII-lea, un semn care a aprins atenția țăranilor și a clerului. De atunci, locul a devenit sanctuar: bisericuța modestă s-a transformat în mănăstire, iar drumul spre deal s-a umplut de poteci ale credinței. Mulți pelerini vorbesc despre vindecări neașteptate, despre chemări care le-au schimbat viața; alții trec pur și simplu pentru a mulțumi sau pentru a primi o clipă de liniște.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din Mănăstirea Nicula, pictată în 1681

Ajunul hramului e o noapte de priveghere: cântecele liturgice se revarsă, tămâia se amestecă cu aerul rece al serii, iar lumânările creează mici constelații pe pavajul curții. Dimineața, procesiunile de pe 14 și 15 august se contopesc într-un flux neîntrerupt de credincioși care își așteaptă rândul la închinare. Mulți au venit pe jos din Gherla sau din satele din jur, tradiție păstrată din generație în generație — alegere făcută nu doar din credință, ci ca jertfă simbolică, ca dialog între trup obosit și sufletul care cere ajutor.

Credincioși participând la Slujba Prohodului Maicii Domnului la Mănăstirea Nicula

În 15 august 2025, pelerinajul a fost din nou un semn că tradiția trăiește: slujbe solemne oficiate la altarul de vară, predici încărcate de mângâiere și sute de mărturii adunate la coadă. Organizatorii au comunicat programul și indicațiile pentru pelerini public, așa cum fac de obicei pe pagina oficială de Facebook a Mănăstirii și pe site-ul instituției — detalii și anunțuri pe https://www.facebook.com/ManastireaNiculaOficial și pe http://www.manastireanicula.ro.

Legendele din jurul icoanei au crescut cu fiecare secol: se pomenește de părinți care au găsit vindecare, de oameni care au lăsat la tocul ușii câte o povară și au plecat mai ușori. Aceste relatări, unele însemnate în arhive, altele păstrate oral, dau culoare pelerinajului: nu e doar un eveniment liturgic, ci o colecție vie de destine care vibrează sub același acoperiș spiritual.

Atmosfera, mai presus de cifre, e una a comuniunii. Vezi freamătul pregătirilor — tarabe cu iconițe, rugăciuni șoptite, mame care leagă părul copilului cu o panglică de coroană, bătrâni care își găsesc loc pe o bancă și stau în tăcere, mulțumind. Pentru mulți, clipa închinării la icoană e mai mult decât ritual: e o reamintire că nu sunt singuri. Lacrima se naște firesc, uneori de bucurie, alteori de ușurare.

Mănăstirea Nicula rămâne, astfel, un far al spiritualității românești — un loc în care istoria, legenda și trăirea contemporană se întâlnesc. Indiferent dacă vii pentru prima oară sau revii după multe hramuri, pleci cu o poveste personală, cu o lumânare stinsă în inimă și cu speranța că drumul spre același deal va mai fi parcurs cândva.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Actualitate

IULIUS – 25 de ani de inovație în retail și regenerare urbană în România

Alex Campian

Published

on

ULIUS 25 de ani de retail și regenerare urbană în România

IULIUS marchează un sfert de secol de activitate, timp în care a redefinit standardele retailului românesc și a transformat marile orașe prin proiecte de referință. Cu o viziune integrată, ce îmbină shoppingul, businessul, natura și lifestyle-ul, compania a devenit un reper nu doar pe piața locală, ci și în Europa de Est.

De la primul mall regional, la proiecte mixed-use de talie europeană

Povestea a început în anul 2000, la Iași, cu primul mall din afara Capitalei – o premieră care a deschis drumul retailului modern în România. Următorii 25 de ani au adus investiții de peste 1,2 miliarde de euro, dezvoltarea rețelei Iulius Mall și lansarea unor proiecte de pionierat în regenerarea urbană: Palas Iași și Iulius Town Timișoara.

Astăzi, portofoliul include:

  • 8 proiecte regionale în Iași, Suceava, Cluj-Napoca și Timișoara

  • peste 320.000 mp de spații de retail

  • 1.000+ branduri internaționale și antreprenori locali

  • peste 73 de milioane de vizite anual

„Proiectele noastre sunt destinația strategică a marilor branduri internaționale. Am dorit să creăm spații vibrante, parte din viața comunității”, afirmă Oana Diaconescu, Head of Retail Leasing IULIUS.

Retail, business și natură – o formulă de succes

Centrele comerciale IULIUS sunt locuri unde cumpărăturile se îmbină cu experiențe de relaxare și socializare: cinematografe, zone HoReCa, centre de entertainment și grădini urbane spectaculoase.
Palas Iași și Iulius Town Timișoara sunt exemple de proiecte mixed-use unde retailul și spațiile office se completează reciproc, generând trafic constant și atractivitate pentru investitori.

Investiții în viitor

  • Iași – Reamenajarea Palasului: 80 milioane € investiți în modernizare, sub semnătura Foster + Partners, cu extinderea zonei verzi și integrarea armonioasă în centrul orașului.

  • Cluj-Napoca – RIVUS: 500 milioane € pentru cel mai mare proiect de reconversie urbană din țară, pe platforma Carbochim, cu 142.000 mp retail și peste 400 de magazine.

  • Constanța – Proiect de regenerare urbană: 800 milioane €, pe 38 ha, cu funcțiuni de retail, office, cultură și divertisment, după un proces unic de bioremediere a terenului.

  • Tomești, Iași – Family Market: 28 milioane €, cu 16.000 mp închiriabili, pentru comerț de proximitate.

O amprentă verde în marile orașe

IULIUS a integrat în proiectele sale 18 hectare de grădini urbane cu peste 80.000 de arbori și arbuști, aducând natura în inima orașelor. În plus, compania este un susținător activ al culturii și artei, găzduind 1.000+ evenimente anual.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Eveniment

Patru cetățeni străini, prinși cu bijuterii furate la un festival din Cluj

Alex Campian

Published

on

Hoți prinși pe Aeroportul Cluj-Napoca înainte de a fugi spre Barcelona

Cluj-Napoca, început de august. Orașul pulsează sub luminile și sunetul unui festival de muzică. În timp ce mii de oameni dansează, patru cetățeni străini își fac loc prin mulțime cu un alt “program artistic”: furturi de bijuterii.

📅 7–10 august – Polițiștii primesc 16 sesizări despre lănțișoare prețioase smulse de la gâtul oamenilor. Biroul de Investigații Criminale intră în alertă. Începe o vânătoare pe timp de festival.


Primul pas greșit al hoților

10 august, seara – Un bărbat de 45 de ani, suspect în mai multe cazuri, este depistat și reținut. Pistele duc rapid la restul grupului.

11 august, dimineața – Aeroportul Cluj-Napoca. Trei persoane – o femeie de 30 de ani și doi bărbați de 46 și 37 de ani – sunt surprinse chiar înainte de a se îmbarca spre Barcelona. Planul de evadare se încheie pe pista de control a Poliției de Frontieră.


Ce au găsit în bagaje

În valize, anchetatorii descoperă:

  • 18 lănțișoare din metale prețioase

  • parfumuri

  • cartușe de țigarete

  • pachete de cafea și alte bunuri

Bunuri furate recuperate de polițiștii din Cluj-Napoca


O operațiune la secundă

Acțiunea a fost coordonată de polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale, cu sprijinul Secției Regionale de Poliție Transporturi Cluj-Napoca, Sectorului Poliției de Frontieră Aeroport Cluj-Napoca, Secției 7 Poliție și Serviciului pentru Acțiuni Speciale.

Toți cei patru suspecți au fost reținuți pentru 24 de ore, iar cercetările continuă pentru a reconstitui întreaga lor activitate infracțională.

📹 Momentul intervenției poate fi urmărit aici: Video

Info&Video: Facebook Inspectoratul de Politie Judetean Cluj

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom