Connect with us

Info

Cum arată bugetul de dezvoltare al Clujului pe 2020

Tudor Calinescu

Published

on

Cum arată bugetul de dezvoltare al Clujului pe 2020


Bugetul general al municipiului Cluj-Napoca pentru 2020 este de circa 350 de milioane de euro, din care peste 140 de milioane de euro vor fi alocați pentru dezvoltare.
Potrivit proiectului publicat de primărie, bugetul general de venituri este de 1.485.580.820 de lei. În privința cheltuielilor, bugetul de funcționare se ridică la peste 1 miliard de lei, iar bugetul de dezvoltare este de circa 675 de milioane de lei.

Lista de investiții prevăzută în proiectul de buget prevede continuarea lucrărilor la mai multe obiective de investiții din oraș (în valoare de circa 300 de milioane de lei), dar și lucări noi la proiecte care vor începe în 2020 (aproape 125 de milioane de lei), precum și achiziții de bunuri și alte servicii (255 de milioane de lei).

Investiții mari în transportul în comun. Se cumpără și autobuze autonome
Suma totală prevăzută pentru capitolul Transporturi este de 287 de milioane de lei. Din această sumă o parte  importantă va merge pentru înnoirea și extinderea flotei de transport în comun. Astfel, pentru cele 12 noi tramvaie care trebuie să ajungă în trei tranșe la Cluj în acest an se vor plăti circa 111 milioane de lei. Este prevăzută și achiziția de troleibuze noi care vor costa peste 35 de milioane de lei. De asemenea, se vor cumpăra și autobuze electrice (70.000 de lei).

Primăria vrea să demareze încă din acest și achiziția de autobuze electrice autonome. Astfel, în lista de investiții este cuprinsă suma de 200.000 de lei pentru elaborarea documentației și a studiilor necesare pentru organizarea unei licitații, dar și 3 milioane de lei pentru achiziționarea propriu zisă a unei flote de autobuze electrice autonome.

Tot legat de transportul în comun, se prevede continuarea proiectului privind benzile dedicate din oraș. Astfel, pentru proiectul unei asemenea benzi pe B-dul 21 decembrie 1989 etapa I sunt prevăzuți 16,5 milioane de lei.

Ce priorități sunt în infrastructură
Pentru lucrările la cele patru parkinguri aflate în prezent în construcție, Primăverii 8, Primăverii 20, Mogoșoaia 9 și Hașdeu, se prevede suma de 70 de milioane de lei.

O lucrare importantă vizează realizarea accesului din strada Oașului la cartierul Lomb (extindere rețele apă canal pe strada Oașului), fiind prevăzuți 16,2 milioane de lei.

Vor fi finalizate și lucrările la Podul Fabricii (4,1 milioane lei) și la Podul Porțelanului (6,1 milioane lei), iar pentru noul pod peste Someș, care va lega străzile Oașului și Răsăritului, sunt prevăzute 2 milioane de lei. Totodată, va fi încheiată și lărgirea străzii Bună Ziua (9 milioane de lei).

Vor demara câteva proiecte importante și în zona centrală, cum este cel de modernizare-creare shared space pe strada Tipografiei –Regele Ferdinand și străzile adiacente (17,5 milioane lei), reabilitarea și extinderea zonei pietonale Piața Lucian Blaga, strada Napoca, strada Petru Maior, strada Emil Isac, strada Republicii și amenajare de piste de biciclete  (15 milioane de lei), dar și a spațiului pietonal pe strada M. Kogălniceanu și străzile adiacente (5 milioane lei) și amenajarea de coridoare pietonale etapa I pe strada Molnar Piuariu  (4,5 milioane lei).

Investițiile în școli se ridică la aproape 48 de milioane de lei, cele mai importante fiind extinderea a patru grădinițe, reabilitarea termică a Colegiul G. Coșbuc, consolidarea și reabilitarea sălilor de sport de la Colegiul G. Șincai și Colegiul G. Coșbuc, dar și extinderea/supraetajarea școlilor gimnaziale Ion Creangă și Nicolae Titulescu (proiecte câștigătoare la bugetarea participativă 2017).

Pentru construirea creșei de pe strada G. Alexandrescu se prevăd circa 8,2 milioane de lei, iar 5 milioane de lei sunt alocați pentru extinderea creșei de pe strada Meziad numărul 4.
Pentru investiția în locuințele sociale de pe strada Ghimeșului se prevăd circa 1,8 milioane de lei.

La sănătate se prevăd circa 10 milioane de lei pentru continuarea lucrărilor de modernizare și dotare a Spitalului Municipal Clujana.

17,5 milioane de lei au fost prevăzuți în bugetul pe 2020 pentru diversele documentații legate de proiectul centurii metropolitane, iar studiile și documentațiile pentru viitorul tren metropolitan și metrou au propus un buget de 8,5 milioane de lei.

Pe ce merg banii de la Cultură și recreere
Capitolul Cultură și recreere are prevăzută suma de  67 de milioane de lei, din care, aproape jumătate vor fi cheltuiți pentru continuarea lucrărilor la Turnul Pompierilor (6,5 milioane lei), la Parcul Simion Bărnuțiu (1 milion lei), la Pădurea Clujenilor (15 milioane de lei).

Printre lucările noi, prevăzute la acest capitol în 2020, se numără restaurarea monumentului istoric B-dul 21 decembrie 1989 numărul 106 pavilion B pentru un centru cultural (500.000 lei), amenajarea Bazei Sportive La terenuri (10 milioane lei), amenajarea Parcului Zorilor (15 milioane lei) sau amenajarea Canalului Morii pe tronsonul de la Parcul Rozelor (500.000 lei).

Totodată se alocă peste 850.000 de lei pentru amenajarea unui Centru pentru Tineret Cluj-Napoca.

Peste 5 milioane de lei sunt prevăzuți și pentru lansarea unor concursuri de soluții, dar și pentru elaborarea de documentații pentru obiectivele de investiții de la capitolul Cultură și recreere, între care amintim, de exemplu, pe cele pentru Muzeul Științei, Parc Est, Parcul Feroviarilor sau Parcul Bună Ziua.

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Măcel în “zona rezidențială”! Caii au dezlănțuit iadul în cartierul milionarilor din Cluj!

Cosmin Ardelean

Published

on

Panică în cartierul milionarilor din Cluj! Caii distrug vile de lux și lasă mizerie în urmă!

Un adevărat haos stăpânește în cartierul Tineretului, una dintre cele mai exclusiviste zone ale Clujului, unde prețul unei case ajunge chiar și la 500.000 de euro. Proprietarii disperați se plâng că sunt terorizați de o hoardă de cai, lăsați liberi să pătrundă pe proprietățile lor și să distrugă tot ce le iese în cale.

“În cartierul Tineretului, zona străzii Voroneț și a străzilor adiacente, aproape în fiecare noapte sunt niște cai care sunt liberi, intră pe proprietățile private și provoacă distrugeri”, semnalează clujenii exasperați, care se tem ca nu cumva animalele să le afecteze și copiii.

Problema nu se oprește la distrugerea vilelor de lux și a grădinilor amenajate cu gust. Caii își fac nevoile peste tot, transformând străzile și trotuarele într-un câmp de luptă, unde “pe lângă asta, umblă liberi pe stradă, și pe trotuar și pe partea carosabilă”, după cum au declarat locuitorii.

Situația a ajuns la un punct critic, iar oamenii cer disperați ajutorul autorităților pentru a-l identifica și sancționa pe proprietarul cailor. “Este adevărat că orașul s-a extins foarte mult, acaparând toate zonele de la periferia orașului, însă nu este normal să investești peste 300.000 de euro, uneori chiar și 500.000 de euro, cât costă o casă pe strada Voronețului, ca să calci zilnic în balegă de cal”, spun ei.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite