Connect with us

Judetul Cluj

Comună din Cluj investește în dronă și camere de supraveghere, în ciuda nevoilor de infrastructură

Alex Campian

Published

on

Primăria comunei Chinteni a achiziționat o dronă profesională și 139 de camere video prin PNRR

Primăria comunei Chinteni, județul Cluj, a achiziționat o dronă profesională de 36.000 de euro și un sistem de 139 de camere video prin fonduri PNRR, în timp ce infrastructura rutieră rămâne neacoperită. (Sursa: SpotMedia)

Primăria comunei Chinteni, cu aproximativ 7.000 de locuitori, a implementat recent un proiect de supraveghere și cartografiere prin fonduri europene, care include o dronă WingtraOne GEN II PPK și un sistem de 139 de camere video amplasate pe raza localității. Drona, un aparat profesional VTOL (vertical take-off and landing) folosit uzual pentru proiecte industriale și lucrări de infrastructură, a costat 182.500 de lei (aproximativ 36.020 de euro).

Primărița comunei, Magdalena Lucia Suciu, aflată la al șaptelea mandat, a recunoscut că achiziția nu a fost prioritatea sa:
Să vă spun drept: eu nu mi-am dorit această dronă. Pentru că nu cred că era o prioritate. Noi suntem o comună în dezvoltare. Nouă ne trebuie drumuri.”

Ea a explicat că achiziția a fost posibilă doar datorită liniilor de finanțare disponibile prin PNRR:
Știți cum sunt oamenii… dacă nu accesezi fonduri, spun că nu faci nimic, nu aduci fonduri, în comună!

Camerele video și rolul lor

Sistemul de 139 de camere instalate în comună este destinat monitorizării spațiilor publice și a traficului rutier, potrivit primăriței. Acestea pot fi, de asemenea, utilizate pentru identificarea persoanelor dispărute sau pentru situații de urgență.

Totuși, experții atrag atenția că o dronă de această valoare și complexitate poate fi excesivă pentru o comună cu 7.000 de locuitori, existând soluții mai simple și mai eficiente din punct de vedere al costurilor.

Alte investiții din proiect

În cadrul aceluiași proiect PNRR, Primăria Chinteni a mai achiziționat două pubele inteligente, patru bănci inteligente și două stații de reîncărcare pentru vehicule electrice. Primărița a subliniat că toate investițiile urmăresc creșterea siguranței și protecției locuitorilor:
Toate aceste investiții au un scop clar: creșterea gradului de siguranță și protecție pentru toți locuitorii comunei Chinteni”, a precizat Magdalena Lucia Suciu pe 5 decembrie 2025.

În același timp, primărița a criticat dificultățile birocratice în accesarea fondurilor europene:
Ni se cer tot felul de lucruri. Să aibă drumul clădiri pe margine… Biserici, să zicem. Păi dacă e jumătate în extravilan, acolo nu va avea. Că nu poți construi legal în extravilan. Drumurile noastre sunt traversate de cale ferată … Și nu ne încadrăm.”

Recent, autoritățile au finalizat și lucrările de asfaltare a străzii Munții Zarandului, prin turnarea ultimului strat de asfalt.

Context național

Achizițiile scumpe de drone și sisteme de supraveghere nu sunt unice în România. Alte comune, precum Ciuperceni și Berlești, din județul Gorj, au implementat echipamente similare, însă eficiența acestora pentru dezvoltarea reală a infrastructurii și a comunităților este discutabilă.

Facebook Comments Box
Tetarom

Judetul Cluj

Rută nouă spre Cluj din Mărișel: microbuz electric pentru navetiști. Călătoria completă costă 20 de lei

Alex Campian

Published

on

Locuitorii din Mărișel vor avea o nouă opțiune de transport public către Cluj-Napoca începând cu 16 martie 2026. Administrația locală a anunțat lansarea unei curse regulate Mărișel – Cluj-Napoca (zona Colina), care va fi operată cu un microbuz electric și va circula de luni până vineri precizeaza clujcapitala.ro

Potrivit anunțului făcut de primărie, serviciul de transport va funcționa în baza unei hotărâri a Consiliului Local adoptată la începutul lunii martie. Punctul de plecare din Mărișel va fi la Magazinul din Copcea.

Programul curselor

Noua rută include două plecări zilnice din Mărișel către Cluj-Napoca și două curse de întoarcere.

Dimineața, microbuzul pleacă din Mărișel la ora 05:00 și ajunge în Cluj-Napoca la 06:40. Cursa de întoarcere din zona Colina este programată la 07:30, cu sosire în Mărișel la 09:00.

După-amiaza, microbuzul va pleca din nou din Mărișel la ora 15:00, ajungând în Cluj-Napoca la 16:45. Întoarcerea spre Mărișel va avea loc la ora 17:00, iar sosirea este estimată la 18:45.

Opriri pe traseu

Pe parcursul drumului sunt prevăzute mai multe opriri importante, printre care:

  • Someșu Cald

  • Someșu Rece

  • Gilău

  • Florești

Astfel, noua rută ar putea fi utilă nu doar pentru locuitorii din Mărișel, ci și pentru cei din aceste localități care au nevoie de o legătură rapidă către Cluj-Napoca.

Tarife și abonamente

Tariful pentru o călătorie completă între Mărișel și Cluj-Napoca este de 20 de lei. Pentru alte puncte de pe traseu, prețurile sunt mai mici:

  • 10 lei din Tarnița

  • 8 lei din Someșu Cald

  • 6 lei din Someșu Rece

  • 5 lei din Gilău

Autoritățile locale au anunțat și abonamente lunare pentru ruta completă:
200 de lei pentru elevi și studenți și 350 de lei pentru adulți.

Planuri pentru noi rute

Reprezentanții administrației locale spun că în viitor sunt analizate și alte rute secundare care ar putea lega zona de localități precum Huedin, Florești sau Gilău.

Microbuzul utilizat pentru această linie are 19 locuri și poate fi folosit și pentru curse ocazionale. Tariful pentru astfel de deplasări este de 1 leu pe kilometru, cu un cost minim de 500 de lei pe cursă.

Prin introducerea acestei rute, autoritățile speră să ofere o soluție eficientă pentru navetiști, elevi și studenți care au nevoie de o conexiune mai rapidă către Cluj-Napoca.

info imgaine: Imagine generativa Ai |

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Economie

Investiție de 30 de milioane de euro într-o nouă mină de sare din Cluj. Proiect românesc, sute de locuri de muncă vizate

Alex Campian

Published

on

Clujul intră pe harta noilor investiții din industria extractivă. O mină de sare va fi deschisă la Ploscoș, după ce compania SALT MIN SRL a primit autorizarea oficială de începere a lucrărilor în cadrul licenței de exploatare a sării geme potrivit clujcapitala.ro

Proiectul este dezvoltat de o companie cu capital 100% românesc și, potrivit reprezentanților, a parcurs toate etapele legale necesare. Prima etapă presupune investiții de aproximativ 4 milioane de euro, destinate infrastructurii inițiale, achiziției de echipamente și organizării perimetrului minier.

Pe termen mediu, valoarea totală a investițiilor este estimată să ajungă la 30 de milioane de euro, pe măsură ce proiectul va fi extins și consolidat.

Vicepreședintele companiei, Avram Gal, a anunțat începerea oficială a lucrărilor:

În calitate de vicepreședinte al companiei Salt Min, anunț începerea lucrărilor la mina de sare de la Ploscoș, ca urmare a emiterii Autorizării de începere a lucrărilor din cadrul Licenței de exploatare sare gemă deținută de SC SALT MIN SRL. Acest moment confirmă parcurgerea tuturor etapelor legale și marchează trecerea la faza operațională a unui proiect strategic, dezvoltat de o companie cu capital 100% românesc.

În prima etapă sunt prevăzute investiții de aproximativ 4 milioane de euro, destinate infrastructurii inițiale, echipamentelor și organizării perimetrului minier. Ulterior, investițiile totale sunt estimate să ajungă până la 30 de milioane de euro, pe măsură ce proiectul va fi extins și consolidat. Obiectivul este implementarea unor tehnologii moderne, respectarea celor mai înalte standarde de mediu și siguranță și crearea de locuri de muncă stabile care să contribuie direct la dezvoltarea economică a zonei.

Compania deține toate autorizațiile și avizele necesare emise de instituțiile competente ale statului român, în deplină conformitate cu legislația în vigoare. Exploatarea sustenabilă a propriilor resurse reprezintă una dintre cele mai solide șanse de relansare economică pentru România și un pas esențial spre creșterea competitivității la nivel european.

Mina de la Ploscoș este mai mult decât o investiție industrială. Este un semnal că dezvoltarea poate începe prin capital românesc, prin respectarea legii și prin asumarea responsabilă a valorificării bogățiilor naturale ale țării.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Judetul Cluj

Curtea de Apel Cluj anulează autorizația barajului Mihăileni din Apuseni, început în 1987. Proiectul trebuie reautorizat complet

Alex Campian

Published

on

Curtea de Apel Cluj a decis anularea autorizației de construcție pentru barajul Mihăileni din Munții Apuseni, un proiect început în 1987, în perioada comunistă. Instanța a constatat că autorizația emisă atunci și-a pierdut valabilitatea, iar lucrările nu mai pot continua în baza documentelor vechi scrie monitorulcj.ro.

Procesul a fost susținut în instanță de comunitate de activism online care au contestat legalitatea continuării lucrărilor fără o reautorizare conform legislației actuale.

Proiectul trebuie reluat de la zero din punct de vedere legal

Judecătorii au stabilit că barajul nu poate fi finalizat fără o procedură completă de reautorizare, care să includă studii tehnice actualizate, evaluări de impact asupra mediului, avize conforme și consultare publică reală.

Barajul este amplasat pe râul Crișul Alb și face parte dintr-un proiect demarat în 1987. După 1990, lucrările au fost abandonate ani de zile, fiind reluate ulterior în mai multe etape. Începând cu 2017, autoritățile au încercat continuarea investiției folosind autorizația emisă înainte de 1989.

Instanța a stabilit însă că un act administrativ vechi de aproape patru decenii nu mai poate produce efecte juridice în prezent.

Posibile efecte asupra mediului

Criticii proiectului susțin că punerea în funcțiune a acumulării ar afecta ecosistemele din zonă, inclusiv situl Natura 2000 Defileul Crișului Alb. Specialiștii atrag atenția că formarea unui lac artificial poate genera emisii de metan, gaz cu efect de seră puternic.

De asemenea, acumularea Mihăileni ar putea furniza apă pentru proiectul minier Rovina, ceea ce ar amplifica impactul asupra mediului și comunităților locale.

Prin această hotărâre, instanța reafirmă obligația autorităților de a respecta legislația actuală în cazul marilor proiecte de infrastructură.

sursa info&foto: monitorulcj.ro| hunedoara.adevarul.ro

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom Somesul


Era

Era