Connect with us

Prin Oras

10 lucruri interesante despre Grădina Botanică din Cluj-Napoca

Calin Roman

Published

on

Grădina Botanică „Alexandru Borza” din Cluj-Napoca este considerată a fi una dintre cele mai frumoase astfel de grădini din lume. Aceasta este recunoscută la nivel internațional datorită numeroaselor plante care cresc aici, unele dintre ele foarte rare și spectaculoase, dar și datorită amenajării terenului din interiorul ei, propice dezvoltării speciilor de plante de pe toate meridianele lumii.

Primele demersuri de amenajare ale unei grădini botanice în Cluj datează aproximativ din anul 1872 când contele Mikó a dăruit Muzeului Naţional Ardelean o frumoasă grădină ce adăpostea o colecție bogată de arbori și arbuști.

Gradina botanica “Alexandru Borza” a început să prindă contur și să se transforme în ceea ce reprezintă ea în prezent abia în anul 1920, când profesorul de botanică și academicianul Alexandru Borza a fost însărcinat cu realizarea unui plan al noii grădini. Sub conducerea academicianului clujean au fost achiziționate noi teritorii și s-a început amenajarea sectoarelor, a serelor, a grădinilor și a aleilor.

Mai jos vă vom prezenta zece lucruri interesante despre Grădina Botanică din Cluj-Napoca:

1. Adăpostește peste 10.000 de specii de plante

În Grădina Botanică din Cluj-Napoca se pot admira peste 10.000 de specii de plante, din toate zonele lumii. Aceasta are o suprafață de 14 hectare și este împărțită în șase sectoare, în funcție de tipul de plante crescute în fiecare sector. Tot aici sunt amenajate șase sere cu plante exotice, dar și două grădini exterioare.

2. Deține cel mai bogat ierbar din țară

În Grădina Botanică din Cluj-Napoca este adăpostit cel mai bogat ierbar din țară. Acesta include aproximativ 650.000 de coli cu plante atât din Romania, cât și din marea majoritate a regiunilor lumii. Vasta colecție reprezintă o bază importantă de cercetare pentru botaniști. Pe lângă ierbar, tot aici se află și Muzeul Botanic care deține peste 7.000 de piese și exponate, dar și Biblioteca de Botanică, aflată la parterul Instituitului de Botanică.

3. Aici crește un lotus care poate susține un copil

În sera acvatică din grădina botanică se află lotusul de Amazon a cărui frunze pot ajunge până la 1,5 m în diametru și pot susține greutatea unui copil. Un alt lucru interesant la această plantă acvatică este faptul că florile ei, care înfloresc din primăvară până în toamnă, supraviețuiesc doar o zi (maxim 24 de ore), după care se ofilesc și cad.

4. Adăpostește vestigii romane

Grădina Romană din interiorul Grădinii Botanice clujene este formată în jurul unor vestigii romane ce au fost descoperite în oraș și apoi au fost mutate aici. În mijlocul acestei grădini se află statuia Zeiței Ceres, zeița grâului și a recoltelor în simbolistica romană.

5. Colț de rai japonez

Una dintre atracțiile Grădini Botanice din Cluj este Grădina Japoneză. Aceasta a fost construită între anii 1923-1924, în stilul gyo-no-niwa, un stil tradițional japonez și cuprinde un lac creat artificial în mijlocul căruia se află o mică insulă. Insula este unită de mal printr-un pod curbat la capătul căruia se află o poartă. De asemene, pe partea opusă insulei se află un podeț din piatră. Farmecul aceste mici grădini este dat de faptul că toate construcțiile și amenajările din interiorul ei sunt realizate respectând stilul arhitectural tradițional japonez.

6. Adăpostește un trunchi uriaș de copac secular

În Grădina Botanică, în spatele serelor, există un trunchi uriaș de copac secular, adus aici după ce a fost tăiat din zona stadionului „Ion Moina”, odată cu modernizarea acestuia și transformarea lui în stadionul Cluj Arena.

7. Lalelele, atracțiea turiștilor primăvara

O altă atracție a grădinii sunt aleile pline de lalele multicolore. În fiecare primăvară lalelele abia înflorite atrag o mulțime de turiști care vin să le admire, dar și fotografi profesioniști sau amatori care se întorc anual în Grădină pentru a le poza. Alături de ele, vizitatorii grădinii pot admira și zambilele, narcisele și magnoliile care își răspândesc în aer miresmele.

8. Casa din mijlocul Grădinii Botanice

În afara Institutului Botanic și a serelor, în mijlocul Grădinii Botanice se află și o casă locuită de angajați sau foști angajați ai grădinii. „Casa galbenă”, cum mai este cunoscută, se află în administrația Universității Babeș-Bolyai, de care aparține și Grădina Botanică, fiind o clădire destinată personalului. Potrivit uneia dintre locatarele ei, casa a fost construită încă dinainte de înființarea grădinii, de către Alexandru Borza, în anul 1920.

9. Turnul cu apă, loc de belvedere asupra grădinii

În Grădina Botanică se află și un turn de apă, construit în anii 1920, odată cu amenajarea grădinii, pentru a servi ca sursă de alimentare cu apă pentru rețeaua de irigare și apeductele de aici. De-a lungul anilor, acesta a căpătat încă o funcție, el fiind transformat într-un loc de belvedere asupra grădinii și a unei părți din oraș. Turiștii obișnuiesc să urce aici pentru a admira de sus frumoasa grădină.

0. Este „înrudită” cu alte 450 de grădini botanice

Pentru a reuși să obțină plante noi, de pe toate meridianele lumii, Grădina Botanică din Cluj a dezvoltat relații de colaborare cu peste 450 de grădini botanice din aproximativ 80 de țări din întreaga lume.

source link

Facebook Comments Box
Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box

Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box

Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box

Continue Reading

Cele mai citite