Connect with us

Prin Oras

10 lucruri interesante despre Grădina Botanică din Cluj-Napoca

Published

on

Grădina Botanică „Alexandru Borza” din Cluj-Napoca este considerată a fi una dintre cele mai frumoase astfel de grădini din lume. Aceasta este recunoscută la nivel internațional datorită numeroaselor plante care cresc aici, unele dintre ele foarte rare și spectaculoase, dar și datorită amenajării terenului din interiorul ei, propice dezvoltării speciilor de plante de pe toate meridianele lumii.

Primele demersuri de amenajare ale unei grădini botanice în Cluj datează aproximativ din anul 1872 când contele Mikó a dăruit Muzeului Naţional Ardelean o frumoasă grădină ce adăpostea o colecție bogată de arbori și arbuști.

Gradina botanica “Alexandru Borza” a început să prindă contur și să se transforme în ceea ce reprezintă ea în prezent abia în anul 1920, când profesorul de botanică și academicianul Alexandru Borza a fost însărcinat cu realizarea unui plan al noii grădini. Sub conducerea academicianului clujean au fost achiziționate noi teritorii și s-a început amenajarea sectoarelor, a serelor, a grădinilor și a aleilor.

Mai jos vă vom prezenta zece lucruri interesante despre Grădina Botanică din Cluj-Napoca:

1. Adăpostește peste 10.000 de specii de plante

În Grădina Botanică din Cluj-Napoca se pot admira peste 10.000 de specii de plante, din toate zonele lumii. Aceasta are o suprafață de 14 hectare și este împărțită în șase sectoare, în funcție de tipul de plante crescute în fiecare sector. Tot aici sunt amenajate șase sere cu plante exotice, dar și două grădini exterioare.

2. Deține cel mai bogat ierbar din țară

În Grădina Botanică din Cluj-Napoca este adăpostit cel mai bogat ierbar din țară. Acesta include aproximativ 650.000 de coli cu plante atât din Romania, cât și din marea majoritate a regiunilor lumii. Vasta colecție reprezintă o bază importantă de cercetare pentru botaniști. Pe lângă ierbar, tot aici se află și Muzeul Botanic care deține peste 7.000 de piese și exponate, dar și Biblioteca de Botanică, aflată la parterul Instituitului de Botanică.

3. Aici crește un lotus care poate susține un copil

În sera acvatică din grădina botanică se află lotusul de Amazon a cărui frunze pot ajunge până la 1,5 m în diametru și pot susține greutatea unui copil. Un alt lucru interesant la această plantă acvatică este faptul că florile ei, care înfloresc din primăvară până în toamnă, supraviețuiesc doar o zi (maxim 24 de ore), după care se ofilesc și cad.

4. Adăpostește vestigii romane

Grădina Romană din interiorul Grădinii Botanice clujene este formată în jurul unor vestigii romane ce au fost descoperite în oraș și apoi au fost mutate aici. În mijlocul acestei grădini se află statuia Zeiței Ceres, zeița grâului și a recoltelor în simbolistica romană.

5. Colț de rai japonez

Una dintre atracțiile Grădini Botanice din Cluj este Grădina Japoneză. Aceasta a fost construită între anii 1923-1924, în stilul gyo-no-niwa, un stil tradițional japonez și cuprinde un lac creat artificial în mijlocul căruia se află o mică insulă. Insula este unită de mal printr-un pod curbat la capătul căruia se află o poartă. De asemene, pe partea opusă insulei se află un podeț din piatră. Farmecul aceste mici grădini este dat de faptul că toate construcțiile și amenajările din interiorul ei sunt realizate respectând stilul arhitectural tradițional japonez.

6. Adăpostește un trunchi uriaș de copac secular

În Grădina Botanică, în spatele serelor, există un trunchi uriaș de copac secular, adus aici după ce a fost tăiat din zona stadionului „Ion Moina”, odată cu modernizarea acestuia și transformarea lui în stadionul Cluj Arena.

7. Lalelele, atracțiea turiștilor primăvara

O altă atracție a grădinii sunt aleile pline de lalele multicolore. În fiecare primăvară lalelele abia înflorite atrag o mulțime de turiști care vin să le admire, dar și fotografi profesioniști sau amatori care se întorc anual în Grădină pentru a le poza. Alături de ele, vizitatorii grădinii pot admira și zambilele, narcisele și magnoliile care își răspândesc în aer miresmele.

8. Casa din mijlocul Grădinii Botanice

În afara Institutului Botanic și a serelor, în mijlocul Grădinii Botanice se află și o casă locuită de angajați sau foști angajați ai grădinii. „Casa galbenă”, cum mai este cunoscută, se află în administrația Universității Babeș-Bolyai, de care aparține și Grădina Botanică, fiind o clădire destinată personalului. Potrivit uneia dintre locatarele ei, casa a fost construită încă dinainte de înființarea grădinii, de către Alexandru Borza, în anul 1920.

9. Turnul cu apă, loc de belvedere asupra grădinii

În Grădina Botanică se află și un turn de apă, construit în anii 1920, odată cu amenajarea grădinii, pentru a servi ca sursă de alimentare cu apă pentru rețeaua de irigare și apeductele de aici. De-a lungul anilor, acesta a căpătat încă o funcție, el fiind transformat într-un loc de belvedere asupra grădinii și a unei părți din oraș. Turiștii obișnuiesc să urce aici pentru a admira de sus frumoasa grădină.

0. Este „înrudită” cu alte 450 de grădini botanice

Pentru a reuși să obțină plante noi, de pe toate meridianele lumii, Grădina Botanică din Cluj a dezvoltat relații de colaborare cu peste 450 de grădini botanice din aproximativ 80 de țări din întreaga lume.

source link

Facebook Comments Box
Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Prin Oras

Sindicatul MILIONARILOR din invatamantul preuniversitar clujean. Lucia Cojocaru, ce faci cu banii?

Published

on

Sindicatul MILIONARILOR din invatamantul preuniversitar clujean. Lucia Cojocaru, ce faci cu banii?

Invatatoarele, educatoarele, profii din invatamantul preuniversitar o duc greu. Tocmai ce au iesit de cateva luni in strada sa ceara mariri de salarii, pe care le considerau modetse, la un nivel umilitor.
Dar aceiasi invatatori si profi se lasa condusi de lideri de sindicat farisei si hrapareti care isi traga salarii babane din cotizatii. Si nu numai.

Credeti ca mintim? Luati cu pita de mai jos! Cam acestea sunt câteva salarii ale liderilor sindicali. Trai, neneacă, pe banii sindicaliștilor!
 
La Cluj-Napoca, avem o situatie inedita din toate punctele de vedere. Lucia Cojocaru conduce de circa 21 de ani Sindicatul Liber al Invatamantului Preuniversitar Clujean (SLIPC), organizatie care ii strange pe toti invatatorii si profii si educatorii din judetul Cluj.
Pozeaza peste tot in sefa de sindicat modesta, supusa ignorantei guvernamentale, lacrimeaza la teve cand e vorba de salariile modeste ale celor pentru care ar trebui sa se bata, dar, cand e sa spuna cati bani incaseaza lunar de la SLIPC, pauza.
Dar nu asta e forta doamnei Cojocaru, salariul ala care costa cat o excursie in Peru pentru fiica sa. Ci forta financiara incredibila pe care o are SLIPC, care are o zestre imobiliara la care putine sindicate viseaza: Cladirea Rosie din Piata Stefan Cel Mare.
De pe care SLIPC suge anual chirii babane, Sa vedem cat.

2022:

venituri din activitati fara scop patrimonial 2 596 727 lei din care cheltuieli 2 327 389 lei, rezultand un excedent de 269 338 lei
venituri din activitati economice 1 058 400 lei, din care cheltuieli 1 111 637 lei rezultand o pierdere din activitati economice de 53 237 lei

Total pe 2022, SLIPC a avut venituri totale in suma impresionanta de 3 655 127 lei din care cheltuieli INCREDIBILE de 3 439 026 lei, ramanand cu un profit/excedent de 216.101 lei.
Stati, stati, ca nu ramanem la 2022.
2021 – SLIPC a avut venituri totale in suma impresionanta de 3 646 620 lei din care cheltuieli INCREDIBILE de 3 604 000 lei, ramanand cu un profit/excedent de 42 620 lei.

2020 – SLIPC a avut venituri totale in suma impresionanta de 3 434 240 lei din care cheltuieli INCREDIBILE de 2 838 788 lei, ramanand cu un profit/excedent de 595 452 lei.
2019 SLIPC a avut venituri totale in suma impresionanta de 2 904 899 lei din care cheltuieli INCREDIBILE de 3 452 627 lei, ramanand cu o pierdere de 547 728 lei.
In fapt, pe 2020, pierderea din activitati economice este de peste un milion de lei, adica INGROZITOR de mare si inexplicabila.

Intrebam si noi ANAF-ul si procurorii de la Parchetul General, oare de ce exista aceste pierderi imense? Ce CHELTUIELI de milioane de lei anual are de facut Sindicatul celor mai prosti platiti oameni din Educatia romaneasca?
Unde se duc milioanele astea de euro cand se duc? Fiindca, din 2017 pana in 2022, SLIPC a avut venituri cumulate de 18 MILIOANE de lei, peste 3 milioane de EURO, si nimeni nu stie ce se intampla acolo.
Ce se intampla cu cotizatiile profesorilor, unde se duc ele cand se duc? In ceva buzunare de politicieni sau pe stilul de viata al doamnei Cojocaru?
Cum poate SLIPC produce pierderi din activități comerciale, când are ditai clădirea aia roșie dată in chirie?
De cand nu a mai fost control fiscal la SLIPC? Ce, daca e sindicat, sunt scutiti?

Source link

Facebook Comments Box

Continue Reading

Prin Oras

OUG adoptată de Guvern: Indemnizaţii de 250-1.000 de lei pentru gărzile efectuate de asistenți, rezidenți și medici

Published

on

OUG adoptată de Guvern: Indemnizaţii de 250-1.000 de lei pentru gărzile efectuate de asistenți, rezidenți și medici

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunţat joi că Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă privind plata gărzii pentru angajaţii din domeniul sanitar, conform Agerpres.

Este vorba despre indemnizaţii de 500 – 1.000 de lei pentru medici specialişti şi de 250 – 500 de lei pentru rezidenţi. De asemenea, actul normativ prevede acordarea unor indemnizaţii pentru asistenţii medicali în valoare de 500 lei, precum și sporuri pentru cei care efectuează ture.
”Au fost nişte precizări legate de acordarea acelor indemnizaţii personalului medical; medicilor care efectuează gărzi, în valoare de 500 până la 1.000 lei. Am introdus o nouă categorie pe care nu trebuie în niciun fel să o marginalizăm, dimpotrivă, trebuie s-o încurajăm să lucreze şi să rămână în sistemul de sănătate în România. Se vor acorda indemnizaţii la jumătate din valoarea pentru un medic specialist, adică între 250 şi 500 lei, pentru efectuarea de gărzi de către medicii rezidenţi. Deci tinerii medici vor beneficia şi ei la rândul lor de această indemnizaţie”, a spus Rafila, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Victoria.

Ordonanţa de urgenţă conţine prevederi legate de acordarea unor indemnizaţii pentru asistenţii medicali, moaşe şi alte categorii de personal.
„De asemenea, sunt precizări legate de administrarea sau de acordarea unor indemnizaţii pentru asistenţii medicali, moaşe şi alte categorii de personal în valoare de 500 lei şi a sporurilor pentru cei care efectuează ture. Şi un lucru foarte important, aşa cum l-am discutat şi mi l-am asumat în întâlnirile cu sindicatele, este vorba de renunţarea la includerea în plafonul de 30% pentru sporuri a tuturor acestor indemnizaţii care sunt acordate în acest moment, încât să nu mai existe niciun fel de impediment în acordarea lor”, a spus ministrul.

Source link

Facebook Comments Box

Continue Reading

Prin Oras

BOC IUBEȘTE COPACII: betonați, sau dalați și extrem de prost plantați

Published

on

BOC IUBEȘTE COPACII: betonați, sau dalați și extrem de prost plantați

Acesta este rezultatul după furtuna de ieri seară. Ne este și frică să ieșim să vedem ce-a mai terminat dintre lucrările neterminate ale non-administrației publice locale furtuna de azi.

Oricum nu este prima dată când bate vântul și culcă la pământ ceea ce chipurile se plantează în non-administrația Boc. Că lucrările sunt făcute în bătaie de jocșiîn dispreț față de banii clujenilor, cât să se marce banul în care conturi trebuie.
.
Emil Boc este bun pentru jocuri de cabană, să se tragă în chip, să pozeze – ar fi fost un extrem de bun activist PCR. Dorel Vișan n-a știut săjoace așa de bine rolul de politruc cu gura în nici unul dintre filmele sale.

Source link

Facebook Comments Box

Continue Reading

Cele mai citite

Copyright © 2023 iLoveYouCluj. Webdesign & Marketing - iPublicitate