Connect with us

Prin Oras

Bau, fraiere! Sunt un Brâncuși!

Alex Campian

Published

on

Din vremea când Eliade era Poponeț

Inflația va depăși curând 11 la sută, spun specialiștii. La Ministerul Culturii s-a depășit deja acest procentaj, cu ocazia omagierii lui Constantin Brâncuși. Atâtea cuvinte mari și degeaba pe metrul pătrat de comunicat, transmis de însuși ministrul Romașcanu, nu am mai văzut de la comunicatul privind salvarea unui cal dintr-un canal. “Constantin Brâncuși aparține poporului român, iar creația sa întregii lumi! Ne înclinăm astăzi în fața harului său, în fața operei sale, mulțumindu-i pentru cât de armonios a integrat valorile româneşti în cultura universală”. Bravo, Romașcanu, stai jos, 4! Brâncuși ar fi fost furios pe o astfel de “recunoaștere”. Statul român îi datorează scuze, nu niște cuvinte de lemn, celuloză și hârtie. În 1903, tânărul sculptor primea o comandă, realizarea unui bust al doctorului Carol Davila. A făcut lucrarea în gips iar la recepție, niște inepți ai statului au făcut figuri – ba că nasul lui Davila nu era atât de mare, ba că epoleții medicului erau strâmbi. Așa că turnarea în bronz a bustului lui Davila a fost amânată, cum amânată a fost și plata lucrării. După ce și-a văzut munca batjocorită, Brâncuși, cu buzunarele goale, decide să părăsească România. A călătorit pe jos, un an și jumătate, până la Paris. Primea un prim șut în fund de la statul român. Dar cine știe ce s-ar fi întâmplat cu Brâncuși dacă accepta să fie luat în balon… Ar mai fi devenit el un mare artist universal sau s-ar fi spus și despre el că “nu putea să fie mare, aparține unei culturi mici”?Povestea stupidă a bustului Generalului Carol Davila, fondatorul Școlii Medicale din România, a continuat. După 9 ani de la fugărirea lui Brâncuși, alți inepți ai statului român decid ca lucrarea să fie totuși turnată – n-a fost plătită, dar măcar a fost muncită. Numai că mulajul de gips se degradase între timp, așa că deștepții pământului au decis să îl corecteze pe Brâncuși – au tăiat brațele medicului și egreta de pe chipiu. După alți vreo 20 de ani, Brâncuși a văzut lucrarea și aproape că nu și-o recunoștea – Davila-ul său era ciung iar uniforma incompletă. A vrut să îi dea în judecată pe impostorii care îi ajustaseră lucrarea dar se pare că s-a mulțimit doar să îi injure. Martorii vieții sale spun că Brâncuși înjura fabulos și nu repeta aceeași înjurătură într-o tiradă de o oră. Bustul lui Davila este singura lucrare publică a lui Brâncuși din București. Aproape 100 de ani, trebuia să îndeplinești două cerințe pentru a vedea bustul doctorului – să fii bolnav și, mai ales, să fii bolnav militar, deoarece lucrarea a fost amplasată în curtea Spitalului Militar. După Revoluție, bustul original a fost transferat la Muzeul Militar, și poate fi văzut doar dacă statuia lui Davila va striga “Bau, fraiere, sunt un Brâncuși!” Atât de prost e amplasată…Constantin Brâncuși a pornit spre Paris pe jos și a ajuns acolo, în raiul pe pământ al artiștilor, bolnav și înfometat. Se ținea de garduri de foame, avea să spună mai târziu. Și-a deschis un atelier, o Românie mică într-un Paris atât de mare și a început să lucreze cum învățase pe când era cioban în munți – cioplea direct materialul, nu isi mai făcea modele din gips… Era altfel. Arta lui era considerată atât de sofisticată pentru că este de o simplitate descurajantă chiar și pentru critici. Când a trecut oceanul cu operele sale, în Statele Unite, a avut parte inclusiv de un proces ciudat. Vameșii americani au bănuit că una dintre lucrări putea fi un export ilegal de produs industrial, atât de abstractă era. Dar nu… Era artă așa cum nimeni nu făcuse și nici nu o să mai facă.Cei mai importanți colecționari îi dădeau târcoale, iar acum, într-o țară civilizată, artistul era cel care punea condițiile. Peggy Guggenheim a venit personal la Paris să cumpere de la Brâncuși o versiune a Păsării în văzduh. Artistul îi cere 4000 de dolari, iar moștenitoarea imperiului Guggenheim nu acceptă. În schimb, se iubește timp de 18 ani cu Brâncuși. Dupa acești 18 ani, acceptă să plătească 4000 de dolari pentru Pasărea în văzduh. Lucrarea este și azi una dintre cele mai importante piese din fabuloasa colecție de artă Peggy Guggenheim.După aproape 30 de ani, Constantin Brancuși se întoarce în România și ridică la Târgu Jiu un monument dedicat ostașilor care au murit în Războiul de Reîntregire, compus din Masa Tăcerii, Coloana Infinitului și Poarta Sărutului. Un lucru mai puțin știut este faptul că, foarte posibil, Masa Tăcerii a fost inspirată de o lucrare asemănătoare de la biserica Pătrăuți, de pe vremea lui Ștefan cel Mare.        Înainte sa moară, Brâncuși a vrut să doneze 230 dintre sculpturile sale statului român. Gheorghiu Dej ar fi spus atunci că statuile lui Brâncuși nu vor ajuta la edificarea comunismului, asa ca a respins oferta. Însuși tovarășul Mihail Sadoveanu, președintele de atunci al Academiei, a spus că propunerea lui Brâncuși este o rușine. Așa, ca de la artist la artist.Inepții statului și-au dat mâna peste un veac – de la izgonirea lui Brâncuși din țară până la respingerea operei de către comuniști dar, mai nou, au apărut și oamenii vremurilor noastre. Acum câțiva ani se încercau timid repatrierea osemintelor lui Brâncuși și haotic, neprofesionist, achiziționarea unei sculpturi: Cumințenia Pământului. România le-ar fi avut pe toate dacă întorcea măcar 1 la sută din iubirea pe care a arătat-o Brâncuși patriei sale. Iată ce spunea premierul de la acea vreme, Dacian Minunea Pământului Cioloș: „Noi avem obiceiul să deschidem foarte multe subiecte fără să le ducem până la capăt. Eu am deschis un subiect ca prim-ministru și pe acesta vreau să-l ducem până la capăt. (…) Eu cred că e important să ne focalizam pe o temă, să o ducem până la capat. Și ăsta e un test dacă românii îl vor pe Brâncuși înapoi. Și cred că dincolo de oseminte sau nu – ăsta e un subiect în care nu vreau să intru acuma, pentru că nu am toate elementele – cred că ce a lasat Brancuși moștenire umanității nu sunt atât osemintele lui, cât opera lui, asta e cea care îl reprezintă cel mai bine, mai bine decât orice mormânt. Brâncuși nu-i un sfânt religios, e un sfânt prin arta lui. Pentru un sfânt, îi aduci osemintele pentru că sunt moaște, eu cred că “osemintele” lui Brâncuși, cele care ii dau sfințenie sunt operele lui, inclusiv Cumințenia Pamântului”, a spus Ciolos. Au trecut ceva ani de la această declarație, autoritățile române au umplut de sânge și aducerea osemintelor lui Brâncuși și achiziționarea Cumințeniei Pământului.Mă scuzați, tot au făcut ceva autoritățile, acum doi ani au numit-o pe Irina Rimes ambasador al Zilei Constantin Brâncuși. De atunci au rămas nepieritoarele cuvinte ale artistei, convinsă că Brâncuși ar fi întors 4 scaune la Pro Tv: „Eu știu să cânt și să vorbesc. Mai mult să cânt (…) Probabil că o să postez despre asta. O să vorbesc cu oamenii de pe conturile mele despre eveniment. Eu sunt mai mainstream, așa, de mică am știut de Coloana infinitului și nu înțelegeam de ce se numește așa”. Superb!Corolarul tuturor acestor întâmplări din relația Brâncuși – Statul român  este imaginea lui Iohannis cu băsănăul așezat la Masa Tăcerii. Astepta probabil să dea la gaura de la baza Coloanei Infinitului! (Marius HUC, producător de televiziune, unul dintre cei mai speciali jurnaliști din România)

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

GALERIE FOTO: Noile grădini urbane unesc comunitățile – Un nou parc va fi realizat în nordul Clujului pentru evenimente culturale, relaxare și conectare cu natura

Dani Muresan

Published

on

Cluj-Napoca este cunoscut pentru dimensiunea sa culturală vibrantă și dinamică, pentru diversitatea sa istorică, pentru mediul academic de prestigiu, pentru inovația în diverse domenii și pentru faptul că este un important hub IT în Europa. În plus, Cluj-Napoca este un oraș aflat într-o continuă și rapidă dezvoltare. Orașul este bogat în spații verzi unde natura și urbanul se întrepătrund armonios, parcurile sale fiind adevărate oaze de liniște și frumusețe, perfecte pentru evenimente memorabile în aer liber și pentru relaxare.

Parcuri și spații verzi

Cel mai cunoscut parc este Parcul Central „Simion Bărnuțiu”, cu o vechime de peste 180 de ani, fiind unul dintre primele parcuri publice din Europa Centrală și de Est. Un alt parc foarte îndrăgit de clujeni este Iulius Parc, situat în proximitatea Iulius Mall Cluj. Acesta este renumit atât pentru zona sa de promenadă și pentru lacul Gheorgheni, unde se pot închiria hidrobiciclete, cât și pentru infrastructura sa bine pusă la punct pentru organizarea diverselor evenimente în aer liber.

Evenimente în aer liber

În luna iunie, Iulius Parc a găzduit Street Food Picnic, ediția specială de vară a Street Food Festival, un eveniment ce a atras mii de iubitori de experiențe culinare memorabile și distracție. Vara este plină de evenimente în aer liber, care continuă să atragă participanți dornici de interacțiuni spontane și autentice. De exemplu, de vineri, 5 iulie, Iulius Parc găzduiește cea de-a opta ediție a „Movie Nights”, unde, până în septembrie, cinefili de toate vârstele se bucură pe înserat de cele mai apreciate pelicule recente. În plus, spectacolele de teatru de păpuși, organizate în fiecare joi seara în lunile iulie, august și începutul lui septembrie, au devenit o tradiție îndrăgită. Accesul este gratuit, iar „scena” din parc este mereu ocupată de un spectacol, un concert, un târg, o expoziție sau o sesiune de yoga.

Regenerare urbană și noi parcuri

Proiectele de regenerare urbană au transformat spațiile betonate în parcuri moderne și spații de socializare. Orașele Iași și Timișoara, prin proiectele Palas și Iulius Town, au creat adevărate centre de socializare. Investițiile în aceste grădini urbane, dar și în Iulius Parc, realizate de compania Iulius, au depășit 18 milioane de euro, acoperind 130.000 mp de natură, cu mii de arbuști și arbori maturi aduși din Italia și aclimatizați în România.

Proiecte de viitor

În nordul Clujului, pe fosta platformă Carbochim, se conturează un nou proiect propus de grupul Iulius, ce include amenajarea de spații verzi de peste 5 hectare. Acestea vor integra cei peste 700 de arbori maturi pregătiți în pepinieră, relocați de pe fosta platformă și aduși din Italia. Printre atracțiile acestui nou parc se numără o grădină japoneză, un loc inedit unde vizitatorii se pot deconecta de ritmul cotidian. Pe lângă spațiile de relaxare, parcul va găzdui evenimente în aer liber, spectacole, seri de film și multe alte activități pentru întreaga familie, similare cu cele din Iulius Parc.

Acest proiect, cel mai amplu proiect mixed-use de reconversie urbană din România, va include și funcțiuni culturale, precum un centru de arte performative și o sală de spectacole. În plus, va oferi spații office, diverse magazine, facilități sportive și zone de entertainment. Investiția, estimată la peste jumătate de miliard de euro, va aduce și soluții moderne pentru infrastructura auto, velo și pietonală din zonă, inclusiv un nou pod rutier cu patru benzi și două pasarele pietonale peste râul Someș, piste velo, sensuri giratorii, și stații de transport public modernizate.

Cluj-Napoca continuă să se dezvolte rapid, oferind locuitorilor și vizitatorilor săi o combinație unică de cultură, natură și inovație. Parcurile și proiectele de regenerare urbană contribuie semnificativ la creșterea calității vieții, transformând orașul într-un spațiu vibrant și atractiv pentru toți.

📷 Vlad Cupşa ◘ http://komiti.media/

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Mișcarea ca mod de viață: Ciclismul câștigă tot mai mult teren în rândul clujenilor

Diana Petrescu

Published

on

În ultimii ani, tot mai mulți clujeni lasă mașina acasă și folosesc bicicleta pentru a se deplasa prin oraș. În timp ce unii aleg acest mijloc de transport alternativ pentru a nu pierde timpul zilnic în traficul aglomerat, alții fac această alegere pentru mișcare sau din plăcere, pentru a se relaxa. Oricare ar fi motivul, această tendință este în creștere și a dus la nevoia de a avea cât mai multe piste pentru biciclete amenajate în Cluj-Napoca.

În planul de Mobilitate Urbană 2021-2030 al municipiului Cluj-Napoca este prevăzut un proiect-fanion prin care orașul se va conecta de localitățile limitrofe printr-un culoar velo-pietonal. Acest proiect este cerut de clujeni pentru a încuraja cât mai mult folosirea mijloacelor de transport nepoluante.

Proiectele de reabilitare a străzilor din oraș cuprind crearea unei infrastructuri velo sau modernizarea celei existente. Conform unei analize care a circulat în social media în luna aprilie a acestui a, realizată de Andrei Florin, un locuitor din Cluj, cele mai apreciate piste de biciclete sunt, în prezent, cele de pe străzile Avram Iancu, Horea, George Barițiu, drumul Sfântu Ioan și Făgetului. Acestea oferă o siguranță sporită celor care le utilizează, pentru că sunt corect delimitate și marcate, dar și pentru că au fost construite între carosabil și trotuar, fără a diminua spațiul de deplasare pentru pietoni sau mașini.

În prezent, există piste de biciclete în aproape toate cartierele orașului, dar sunt prevăzute pentru viitor și proiecte pentru infrastructură velo acolo unde nu există conectivitate între piste.

Pe malurile Someșului și în zona Parcului Central au fost amenajate piste pentru deplasare, iar în Parcul Iulius, Armătura, Între Lacuri 1 și în Baza Sportivă Gheorgheni sunt piste pentru agrement.

Bicicletele clujenilor, parcate în siguranță

Primăria a găsit soluții și pentru parcarea bicicletelor în condiții de siguranță. În cartiere au fost construite aproape 1.000 de parcări securizate pentru biciclete, dotate cu echipamente de supraveghere video. Parcările se află în interiorul unor structuri metalice, independente energetic, care pot adăposti fiecare câte 50 de vehicule pe două roți, iar accesul se face cu ajutorul unor carduri emise de primărie.

Cel mai de anvergură proiect pentru infrastructura velo va cuprinde realizarea unui traseu pentru biciclete pe culoarul verde albastru, pe malul Someșului, de la Apahida și până la Gilău. Acest proiect are ca scop încurajarea mișcării pe două roți și renunțarea la mașină în oraș și localitățile din vecinătate.

 

Investiții private în infrastructură pentru biciclete

O parte dintre investitorii privați au înțeles necesitatea unei infrastructuri velo și au recurs la construirea de piste de biciclete în cadrul proiectelor lor.

Grupul Iulius este cunoscut pentru investițiile de utilitate publică făcute odată cu realizarea proiectelor din portofoliu. Compania a investit în ultimii ani aproximativ 170 milioane de euro în spații verzi, infrastructură, soluții de mobilitate și conectivitate, dar și piste de biciclete în cadrul proiectelor din Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava.

Viitorul proiect pe care grupul Iulius îl va realiza pe fosta platformă Carbochim va beneficia de peste 700 metri de piste de biciclete în interiorul proiectului și, totodată, vor fi amenajați 2.500 metri de piste pe întreg perimetrul, pe străzile adiacente.

Pista din interiorul proiectului va trece prin parc și va merge paralel cu râul Someș. Va fi o pistă de agrement și se va conecta cu restul pistelor care vor fi amenajate în proximitate. Experiența pe două roți în viitorul proiect mixed-use va fi una inedită, în special datorită modului în care va fi amenajat noul parc. Peste 700 de arbori maturi și aproximativ 100.000 plante decorative vor fi parte din cele 5,2 hectare de spații verzi ce vor fi amenajate în proiect.

În planul companiei este prevăzută și construirea a două pasarele pietonale, care vor lega proiectul de Parcul Armătura și strada Nădășel.

Strada Câmpul Pâinii va fi amenajată tot de cei de la Iulius, astfel încât se va transforma într-o stradă cu patru benzi și va dispune de piste de biciclete pe ambele sensuri, pe toată lungimea, până la intersecția cu strada Porțelanului, piste care vor face legătura cu strada Paris.

În zonă există deja piste pe strada Porțelanului, însă fără continuitate. Cartierul Iris este conectat de zona centrală prin străzile Nădășel și Alexandru Sahia. Prima dintre ele nu dispune momentan de infrastructură velo, iar pe cea de a doua există piste doar pe o porțiune. Așadar, investiția Iulius va realiza o infrastructură velo integrată și dezvoltată pentru zona de nord a orașului.

Planul companiei Iulius este acela de a reda clujenilor o zonă din oraș prea puțin valorificată în ultimele decenii, printr-un proiect care include funcțiuni multiple, de la mall la office și de la spații culturale la un nou parc, inclusiv prin crearea de soluții de mobilitate și conectivitate cu întregul oraș.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

CARBOCHIM, CIFRĂ DE AFACERI DE 34,2 MILIOANE DE LEI ÎN 2023

Stefania Heinz

Published

on

CARBOCHIM S.A., cel mai mare producător de abrazive profesionale din România, a încheiat anul 2023 cu o cifră de afaceri de 34,21 milioane de lei. Rezultatul este comparativ celui din 2022, în condițiile în care fabrica a parcurs anul trecut un proces amplu de relocare și retehnologizare. Demersul a presupus atât mutarea în hale noi, cât și achiziționarea de utilaje moderne și montarea de panouri fotovoltaice. Aproximativ 12% din cifra de afaceri reprezintă activitatea de export. CARBOCHIM S.A. continuă investițiile în eficientizarea liniilor tehnologice și estimează o creștere a valorii producției în următorii ani cu până la 20%.

 

În anul 2023, CARBOCHIM S.A. a înregistrat o cifră de afaceri de 34,21 milioane de lei (aproximativ 7 milioane de euro). Rezultatul reflectă o menținere a nivelului activității, în condițiile în care anul trecut s-a desfășurat un proces de relocare și modernizare, fără întreruperea producției. „În anul 2023, activitatea firmei s-a desfășurat într-un macromediu economic dificil, generat de o serie de factori externi, care au impactat piața la nivel general, nu doar pentru noi. În plus, pentru noi a fost un an complex, de recalibrare a activității ca urmare a procesului de relocare și retehnologizare. Rezultatele financiare ne confirmă anduranța pe care CARBOCHIM S.A. o are în piață, după o experiență de 75 de ani”, a declarat Viorel Popoviciu, Director General CARBOCHIM S.A.

📷 Vlad Cupşa ◘ http://komiti.media/

📷 Vlad Cupşa ◘ http://komiti.media/

📷 Vlad Cupşa ◘ http://komiti.media/

📷 Vlad Cupşa ◘ http://komiti.media/

Producătorul clujean de produse abrazive profesionale deține o stabilitate pe piață, atât la nivel intern, cât și internațional. „La nivelul anului trecut, exportul a reprezentat circa 10% din totalul activității, însă noi considerăm că procentul este mai mare, deoarece am făcut și export indirect, prin firme multinaționale care au filiale în România și își fac o parte din achiziții de aici. În acest context, cred că ajungem undeva la 12% export din totalul cifrei de afaceri. Aproximativ 15% din exporturi merg către Elveția și cam tot atât în Polonia, țări în care avem clienți de peste 7 ani. În principal, produsele noastre ajung în industria prelucrătoare”, a explicat Viorel Popoviciu. Produsele CARBOCHIM S.A. ajung în cea mai mare pondere în Polonia, Ungaria, Germania, Anglia și Elveția, însă se exportă și către Italia, Belgia, Istrael, Irlanda și Canada.

 

Retehnologizare și energie verde

 

În prezent, secțiile de corpuri abrazive cu liant ceramic și corpuri abrazive cu liant organic și discuri de debitat funcționează în noua locație din Bulevardul Muncii nr. 18, în timp ce secția de abrazivi pe suport este în Strada Orăștiei. În ambele locații au fost instalate utilaje moderne, precum cuptoare pentru uscare și ardere automatizate, mult mai eficiente atât din punct de vedere al productivității, cât și al consumului de energie (consum redus cu până la 50%), instalații de dozare automată a granulelor abrazive și o presă de 300 de tone (înlocuiește patru prese vechi de peste 50 ani). Investiția în mutare și modernizare s-a ridicat la aproximativ 5 milioane de euro, iar alte 2 milioane de euro vor fi alocate în următorii ani spre eficientizarea liniilor de producție.

 

Ca parte a aceluiași demers, s-a implementat instalarea de panouri fotovoltaice, pentru diminuarea consumului și costurilor, dar și pentru a atinge noi parametri de sustenabilitate. Pe clădirea de pe Bulevardul Muncii au fost instalate aproximativ 920 de panouri, cu o producție anuală estimată de 448 MWh. Astfel, economia de energie ar urma să ajungă la aproximativ 18%, iar 230.000 kg de CO2 ar urma să fie eliminate în fiecare an.

 

„Procesul de relocare și retehnologizare este unul important pentru susținerea competitivității, permițând optimizarea întregului flux de producție, creșterea calității produselor, dar și o reducere semnificativă a costurilor de operare. Credem că vom înregistra un consum cu circa 40% mai redus. De asemenea, ne-am orientat spre dezvoltarea de produse abrazive care sunt folosite în industriile: auto, rulmenți, cuțite, metalurgie și altele. Pe baza îmbunătățirilor aduse pe toate planurile, anticipăm pentru următorii doi ani o creștere cu 20% a afacerii. Estimăm că vom putea ajunge la o creștere a profitului din activitatea de bază cu circa 50%, raportat la același volum de producție ca și în anii precedenți”, a spus Viorel Popoviciu.

 

Până în 2023, fabrica a funcționat pe fosta platformă industrială situată în Piața 1 Mai, un areal mult prea mare pentru nevoile actuale ale fabricii și care însemna o presiune financiară și de operare dificil de gestionat. Mutarea și retehnologizarea a fost un obiectiv îndelungat al CARBOCHIM S.A., pentru că vechea platformă necesita îmbunătățiri capitale și era utilizată doar în proporție de 30% din suprafața totală de aproximativ 14 hectare, restul fiind spații reziduale, care generau pierderi auxiliare.

 

Despre CARBOCHIM

Fabrica CARBOCHIM a fost înființată în anul 1949. După 1990, fabrica a fost privatizată prin cumpărarea acțiunilor de către management împreună cu angajații, iar din ianuarie 2020 aceasta a fost preluată de Grupul IULIUS, prin societatea Carbo Europe SRL (77,7% din acțiuni).

CARBOCHIM S.A. este, în prezent, cel mai mare producător de abrazive profesionale din România. Adresându-se unor piețe extrem de variate, CARBOCHIM S.A. urmărește să ofere cele mai bune produse, fabricate în baza unor tehnologii moderne, având implementat și certificat un sistem de management integrat calitate-mediu în conformitate cu cerințele standardelor ISO 9001:2015 și ISO 14001:2015.

CARBOCHIM S.A. produce corpuri abrazive cu liant ceramic, bachelitic, magnezitic și elastic, discuri abrazive de debitare și debavurare, dar și abrazivi pe suport de hârtie, pânză și nețesut, utilizate atât în industria prelucrătoare și construcții, cât și cu uz general.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite