Connect with us

Prin Oras

Bau, fraiere! Sunt un Brâncuși!

Alex Campian

Published

on

Din vremea când Eliade era Poponeț

Inflația va depăși curând 11 la sută, spun specialiștii. La Ministerul Culturii s-a depășit deja acest procentaj, cu ocazia omagierii lui Constantin Brâncuși. Atâtea cuvinte mari și degeaba pe metrul pătrat de comunicat, transmis de însuși ministrul Romașcanu, nu am mai văzut de la comunicatul privind salvarea unui cal dintr-un canal. “Constantin Brâncuși aparține poporului român, iar creația sa întregii lumi! Ne înclinăm astăzi în fața harului său, în fața operei sale, mulțumindu-i pentru cât de armonios a integrat valorile româneşti în cultura universală”. Bravo, Romașcanu, stai jos, 4! Brâncuși ar fi fost furios pe o astfel de “recunoaștere”. Statul român îi datorează scuze, nu niște cuvinte de lemn, celuloză și hârtie. În 1903, tânărul sculptor primea o comandă, realizarea unui bust al doctorului Carol Davila. A făcut lucrarea în gips iar la recepție, niște inepți ai statului au făcut figuri – ba că nasul lui Davila nu era atât de mare, ba că epoleții medicului erau strâmbi. Așa că turnarea în bronz a bustului lui Davila a fost amânată, cum amânată a fost și plata lucrării. După ce și-a văzut munca batjocorită, Brâncuși, cu buzunarele goale, decide să părăsească România. A călătorit pe jos, un an și jumătate, până la Paris. Primea un prim șut în fund de la statul român. Dar cine știe ce s-ar fi întâmplat cu Brâncuși dacă accepta să fie luat în balon… Ar mai fi devenit el un mare artist universal sau s-ar fi spus și despre el că “nu putea să fie mare, aparține unei culturi mici”?Povestea stupidă a bustului Generalului Carol Davila, fondatorul Școlii Medicale din România, a continuat. După 9 ani de la fugărirea lui Brâncuși, alți inepți ai statului român decid ca lucrarea să fie totuși turnată – n-a fost plătită, dar măcar a fost muncită. Numai că mulajul de gips se degradase între timp, așa că deștepții pământului au decis să îl corecteze pe Brâncuși – au tăiat brațele medicului și egreta de pe chipiu. După alți vreo 20 de ani, Brâncuși a văzut lucrarea și aproape că nu și-o recunoștea – Davila-ul său era ciung iar uniforma incompletă. A vrut să îi dea în judecată pe impostorii care îi ajustaseră lucrarea dar se pare că s-a mulțimit doar să îi injure. Martorii vieții sale spun că Brâncuși înjura fabulos și nu repeta aceeași înjurătură într-o tiradă de o oră. Bustul lui Davila este singura lucrare publică a lui Brâncuși din București. Aproape 100 de ani, trebuia să îndeplinești două cerințe pentru a vedea bustul doctorului – să fii bolnav și, mai ales, să fii bolnav militar, deoarece lucrarea a fost amplasată în curtea Spitalului Militar. După Revoluție, bustul original a fost transferat la Muzeul Militar, și poate fi văzut doar dacă statuia lui Davila va striga “Bau, fraiere, sunt un Brâncuși!” Atât de prost e amplasată…Constantin Brâncuși a pornit spre Paris pe jos și a ajuns acolo, în raiul pe pământ al artiștilor, bolnav și înfometat. Se ținea de garduri de foame, avea să spună mai târziu. Și-a deschis un atelier, o Românie mică într-un Paris atât de mare și a început să lucreze cum învățase pe când era cioban în munți – cioplea direct materialul, nu isi mai făcea modele din gips… Era altfel. Arta lui era considerată atât de sofisticată pentru că este de o simplitate descurajantă chiar și pentru critici. Când a trecut oceanul cu operele sale, în Statele Unite, a avut parte inclusiv de un proces ciudat. Vameșii americani au bănuit că una dintre lucrări putea fi un export ilegal de produs industrial, atât de abstractă era. Dar nu… Era artă așa cum nimeni nu făcuse și nici nu o să mai facă.Cei mai importanți colecționari îi dădeau târcoale, iar acum, într-o țară civilizată, artistul era cel care punea condițiile. Peggy Guggenheim a venit personal la Paris să cumpere de la Brâncuși o versiune a Păsării în văzduh. Artistul îi cere 4000 de dolari, iar moștenitoarea imperiului Guggenheim nu acceptă. În schimb, se iubește timp de 18 ani cu Brâncuși. Dupa acești 18 ani, acceptă să plătească 4000 de dolari pentru Pasărea în văzduh. Lucrarea este și azi una dintre cele mai importante piese din fabuloasa colecție de artă Peggy Guggenheim.După aproape 30 de ani, Constantin Brancuși se întoarce în România și ridică la Târgu Jiu un monument dedicat ostașilor care au murit în Războiul de Reîntregire, compus din Masa Tăcerii, Coloana Infinitului și Poarta Sărutului. Un lucru mai puțin știut este faptul că, foarte posibil, Masa Tăcerii a fost inspirată de o lucrare asemănătoare de la biserica Pătrăuți, de pe vremea lui Ștefan cel Mare.        Înainte sa moară, Brâncuși a vrut să doneze 230 dintre sculpturile sale statului român. Gheorghiu Dej ar fi spus atunci că statuile lui Brâncuși nu vor ajuta la edificarea comunismului, asa ca a respins oferta. Însuși tovarășul Mihail Sadoveanu, președintele de atunci al Academiei, a spus că propunerea lui Brâncuși este o rușine. Așa, ca de la artist la artist.Inepții statului și-au dat mâna peste un veac – de la izgonirea lui Brâncuși din țară până la respingerea operei de către comuniști dar, mai nou, au apărut și oamenii vremurilor noastre. Acum câțiva ani se încercau timid repatrierea osemintelor lui Brâncuși și haotic, neprofesionist, achiziționarea unei sculpturi: Cumințenia Pământului. România le-ar fi avut pe toate dacă întorcea măcar 1 la sută din iubirea pe care a arătat-o Brâncuși patriei sale. Iată ce spunea premierul de la acea vreme, Dacian Minunea Pământului Cioloș: „Noi avem obiceiul să deschidem foarte multe subiecte fără să le ducem până la capăt. Eu am deschis un subiect ca prim-ministru și pe acesta vreau să-l ducem până la capăt. (…) Eu cred că e important să ne focalizam pe o temă, să o ducem până la capat. Și ăsta e un test dacă românii îl vor pe Brâncuși înapoi. Și cred că dincolo de oseminte sau nu – ăsta e un subiect în care nu vreau să intru acuma, pentru că nu am toate elementele – cred că ce a lasat Brancuși moștenire umanității nu sunt atât osemintele lui, cât opera lui, asta e cea care îl reprezintă cel mai bine, mai bine decât orice mormânt. Brâncuși nu-i un sfânt religios, e un sfânt prin arta lui. Pentru un sfânt, îi aduci osemintele pentru că sunt moaște, eu cred că “osemintele” lui Brâncuși, cele care ii dau sfințenie sunt operele lui, inclusiv Cumințenia Pamântului”, a spus Ciolos. Au trecut ceva ani de la această declarație, autoritățile române au umplut de sânge și aducerea osemintelor lui Brâncuși și achiziționarea Cumințeniei Pământului.Mă scuzați, tot au făcut ceva autoritățile, acum doi ani au numit-o pe Irina Rimes ambasador al Zilei Constantin Brâncuși. De atunci au rămas nepieritoarele cuvinte ale artistei, convinsă că Brâncuși ar fi întors 4 scaune la Pro Tv: „Eu știu să cânt și să vorbesc. Mai mult să cânt (…) Probabil că o să postez despre asta. O să vorbesc cu oamenii de pe conturile mele despre eveniment. Eu sunt mai mainstream, așa, de mică am știut de Coloana infinitului și nu înțelegeam de ce se numește așa”. Superb!Corolarul tuturor acestor întâmplări din relația Brâncuși – Statul român  este imaginea lui Iohannis cu băsănăul așezat la Masa Tăcerii. Astepta probabil să dea la gaura de la baza Coloanei Infinitului! (Marius HUC, producător de televiziune, unul dintre cei mai speciali jurnaliști din România)

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Actualitate

Imagine care doare în centrul Clujului: scândurile dispar, iar în locul lor apar geamuri de termopan alb la Librăria Universității. „Mi s-a spus să nu fac poze”

Alex Campian

Published

on

O imagine care ridică semne serioase de întrebare chiar în centrul Clujului. La fosta Librărie a Universității, un spațiu încărcat de istorie și de amintiri pentru generații întregi de clujeni, ultimele bucăți de scândură din vechile ferestre dispar, iar în locul lor își fac apariția tâmplării cu aspect modern, de culoare albă.

Pentru un oraș care vorbește atât de mult despre patrimoniu, identitate și protejarea centrului istoric, imaginea este greu de ignorat.

Și apare inevitabil întrebarea: ce se întâmplă cu una dintre clădirile emblematice ale centrului Clujului și în baza căror avize sunt realizate aceste intervenții?

„Îmi zgârie ochii și mă doare inima”

Situația a fost semnalată de un clujean revoltat de transformările observate la fațadă:

„Ultimele bucăți de scânduri din geamurile de la Librăria Universității fac loc geamurilor de termopan alb. Oare care este prețul avizului de la Monumente? A, asta n-o fi monument? A, poate nu are aviz? Nu știu. Știu doar că este dureros să văd ce se întâmplă. Îmi zgârie ochii și mă doare inima.”

Dincolo de revoltă, întrebările sunt legitime și merită un răspuns oficial.

Clădirea este monument istoric? Se află într-o zonă construită protejată? Pentru modificarea tâmplăriei exterioare au fost obținute toate avizele necesare? Ce prevede proiectul aprobat și cine a autorizat soluția estetică aleasă?

Până la clarificarea situației de către instituțiile competente, nu se poate afirma că lucrările ar fi ilegale sau că acestea s-ar desfășura fără avize. Tocmai de aceea, transparența autorităților este esențială.

Și mai surprinzător: „Mi s-a comunicat să nu fac poze”

Un alt detaliu relatat de persoana care a observat lucrările ridică și mai multe semne de întrebare.

„Mi s-a comunicat să nu fac poze.”

De ce ar deranja fotografierea unei intervenții vizibile din spațiul public? Ce anume ar trebui să nu vadă clujenii?

Aceste întrebări nu reprezintă automat dovada vreunei nereguli, dar într-un oraș în care patrimoniul construit dispare uneori bucată cu bucată, orice intervenție asupra unei clădiri istorice sau dintr-o zonă protejată merită explicată public.

Centrul Clujului nu este doar o colecție de clădiri

Centrul istoric înseamnă mai mult decât pereți, vitrine și ferestre.

Înseamnă memoria orașului.

Înseamnă locurile prin care au trecut părinții și bunicii noștri, spațiile în care generații de studenți și-au cumpărat cărțile și clădirile care dau Clujului identitatea pe care astăzi o promovăm în fața turiștilor.

Modernizarea este necesară. Renovarea este necesară. Siguranța și eficiența energetică sunt importante.

Dar modernizarea nu trebuie să însemne ștergerea identității unui oraș.

Dacă intervențiile sunt autorizate și respectă toate cerințele impuse pentru această zonă, autoritățile pot clarifica foarte simplu situația.

Dacă însă există nereguli, acestea trebuie verificate.

Clujenii merită un răspuns

Nu este vorba despre nostalgia după niște ferestre vechi.

Este vorba despre o întrebare mult mai importantă:

Cât din Clujul vechi mai suntem dispuși să pierdem până când ne vom da seama că nu îl mai putem reconstrui?

Așteptăm un punct de vedere din partea instituțiilor competente privind statutul clădirii, natura lucrărilor și avizele emise pentru intervențiile realizate la fosta Librărie a Universității.

Pentru că patrimoniul unui oraș nu aparține doar proprietarului unei clădiri.

El face parte din memoria unei comunități.

Sursa foto: Apai Emese

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Prin Oras

Clinica Stomatologică Diacicov – Locul unde pacienții vin pentru un tratament și rămân pentru oamenii care îi fac să zâmbească

Anamaria Ioana

Published

on

Într-o perioadă în care mulți oameni încă asociază vizita la dentist cu teama și stresul, Clinica Stomatologică Diacicov din Cluj-Napoca reușește să schimbe complet această percepție. Tot mai mulți pacienți aleg această clinică nu doar pentru tratamentele moderne, ci mai ales pentru modul în care sunt primiți și tratați de întreaga echipă medicală.

De la primul pas în clinică, pacienții descoperă o atmosferă caldă și relaxată. Aici nu sunt doar un număr pe o fișă medicală, ci oameni care au nevoie de atenție, răbdare și înțelegere. Tocmai această combinație dintre profesionalism și empatie face ca recomandările din partea pacienților să vină în mod natural. Clinica pune accent pe un mediu primitor, dialog și identificarea celei mai bune soluții de tratament pentru fiecare persoană.

Finețea cu care lucrează medicii face diferența

Pacienții povestesc adesea că au rămas impresionați de delicatețea intervențiilor. Explicațiile sunt oferite pas cu pas, iar fiecare procedură este realizată cu atenție pentru a reduce disconfortul și anxietatea.

La Clinica Diacicov, medicii nu urmăresc doar rezolvarea unei probleme dentare, ci construirea unei relații de încredere pe termen lung. Echipa este formată din medici cu experiență în mai multe specializări stomatologice, iar abordarea este una personalizată pentru fiecare pacient.

Empatia – ingredientul care nu apare în lista de prețuri

Poate cel mai mare atu al clinicii este felul în care pacienții sunt ascultați. Frica de dentist dispare atunci când medicul îți explică fiecare etapă, îți răspunde la întrebări și îți oferă timpul necesar pentru a lua cea mai bună decizie.

În comunitatea online din Cluj, pacienții au recomandat în repetate rânduri Clinica Diacicov și pe dr. Mihail Diacicov pentru profesionalism și experiența pozitivă avută în timpul tratamentelor.

Tratamente moderne pentru toate vârstele

Clinica oferă o gamă completă de servicii stomatologice, de la profilaxie și igienizare, până la implanturi dentare, tratamente de canal, aparate dentare, albire profesională și lucrări protetice. Totul este realizat cu aparatură modernă și cu accent pe confortul pacientului.

Calitate fără costuri exagerate

Un alt motiv pentru care pacienții aleg Clinica Stomatologică Diacicov este echilibrul dintre calitatea actului medical și costurile accesibile. Echipa încearcă să găsească soluții adaptate fiecărui buget, explicând transparent planul de tratament și opțiunile disponibile, astfel încât fiecare pacient să poată beneficia de îngrijire dentară de calitate fără compromisuri.

Zâmbetele frumoase încep cu încrederea

Într-un oraș în care există numeroase clinici stomatologice, Clinica Stomatologică Diacicov continuă să fie recomandată datorită unui lucru care nu poate fi cumpărat: grija autentică față de oameni.

Atunci când profesionalismul, empatia, răbdarea și atenția la detalii se întâlnesc în același loc, rezultatul este unul firesc: pacienți care pleacă zâmbind și care revin cu încredere de fiecare dată când au nevoie de ajutor.

📍 Clinica Stomatologică Diacicov – Cluj-Napoca
📞 Programează-te AICI pentru o consultație și află dacă aparatul dentar invizibil Spark este soluția potrivită pentru tine!
Telefon: 0731 177 699

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Prin Oras

Fosta platformă Carbochim renaște: RIVUS transformă un spațiu industrial într-un nou centru al culturii și divertismentului din Cluj, printr-o investiție de 550 de milioane de euro

Egon Kilin

Published

on

Cluj-Napoca se pregătește să câștige unul dintre cele mai spectaculoase spații urbane din România.

Fosta platformă industrială Carbochim, timp de decenii un simbol al industriei clujene, se transformă într-o destinație complet nouă, unde cultura, natura, divertismentul și comunitatea vor conviețui într-un proiect fără precedent.

 

RIVUS, investiția de peste **550 de milioane de euro** realizată de companiile **IULIUS și Atterbury Europe**, reprezintă cel mai amplu proiect de regenerare urbană aflat în construcție în România. Mai mult decât un centru comercial sau un complex multifuncțional, RIVUS este gândit ca un nou reper al vieții urbane clujene, unde fiecare anotimp va aduce concerte, spectacole, festivaluri, expoziții și experiențe pentru toate generațiile.

📷 Vlad Cupşa ◘ http://komiti.media/

## Un nou pol cultural pentru Cluj

 

Viitorul RIVUS va integra o infrastructură dedicată organizării de evenimente pe tot parcursul anului. Concerte, festivaluri, spectacole de teatru și dans, expoziții de artă, proiecții de film, târguri tematice, evenimente gastronomice și activități dedicate familiilor vor putea avea loc simultan în mai multe zone ale proiectului.

 

Evenimentele vor fi organizate în piațetele și atriumurile complexului, în spectaculoasa **Hală cu Arcade**, în grădina amenajată pe acoperiș, în cinematograful open-air și în impresionantul **Parc RIVUS**, transformând întregul ansamblu într-o scenă urbană permanentă.

Experiența dezvoltatorului nu este deloc întâmplătoare. Proiectele IULIUS din Iași, Timișoara, Cluj-Napoca și Suceava atrag anual peste **73 de milioane de vizite**, devenind puncte de întâlnire pentru comunitățile locale prin sute de evenimente culturale și de divertisment.

 

## Hala cu Arcade – simbolul renașterii fostei platforme industriale

Una dintre cele mai spectaculoase componente ale proiectului va fi **Hala cu Arcade**, prima hală industrială din România transformată într-un centru de arte performative integrat într-un proiect de real-estate.

 

Clădirea va fi restaurată și va găzdui spectacole de teatru, dans contemporan, concerte, expoziții, festivaluri și ateliere creative, păstrând astfel patrimoniul industrial al fostei fabrici și oferindu-i o viață complet nouă.

 

Spiritul cultural al viitorului centru este deja vizibil încă din perioada construcției. Șantierul RIVUS a găzduit deja performance-ul de dans contemporan **„Sculpting Space”**, realizat împreună cu Centrul Cultural Clujean, precum și expoziția **„Under Construction”**, organizată în parteneriat cu Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, transformând pentru o lună șantierul într-o veritabilă galerie de artă contemporană.

 

## Un parc urban de peste 52.000 de metri pătrați

 

Parcul RIVUS va deveni una dintre cele mai spectaculoase zone verzi ale orașului.

 

Cu **52.000 de metri pătrați**, peste **700 de arbori maturi**, mai mult de **100.000 de plante decorative**, peluze generoase, zone de picnic și trasee pentru relaxare, spațiul verde va fi conceput nu doar pentru recreere, ci și pentru organizarea de evenimente în aer liber.

 

Festivaluri, spectacole, proiecții de film, activități sportive și evenimente dedicate familiilor vor completa atmosfera unui parc care își propune să devină una dintre principalele destinații de petrecere a timpului liber din Cluj.

 

## Premiere pentru întreaga regiune

 

RIVUS va aduce la Cluj o serie de concepte noi, multe dintre ele în premieră regională sau chiar națională.

 

Multiplexul **Cineplexx** va introduce pentru prima dată în regiune tehnologia **IMAX**, iar proiectul va include și primul cinematograf în aer liber integrat într-un astfel de ansamblu urban.

 

Familiile vor beneficia de centrul de divertisment **Hype by Kiddo**, cu zone de cățărare, trambuline, trasee cu obstacole, simulatoare și experiențe interactive.

 

Tot aici va fi amenajată și **cea mai mare librărie-concept Cărturești din România**, un spațiu care va combina librăria cu o cafenea, expoziții de artă, evenimente culturale și activități educaționale.

 

## Peste 400 de magazine și investiții majore în infrastructură

 

Pe lângă componenta culturală, proiectul va include peste **400 de magazine**, restaurante, zone de entertainment și concepte noi pentru piața din România.

 

Suprafața închiriabilă de retail va ajunge la **142.000 de metri pătrați**, fiind cea mai mare din țară, iar aproximativ **80% din spații sunt deja închiriate**.

 

Dezvoltarea este susținută și de investiții importante în infrastructura orașului: un pod rutier nou peste Someș, două pasarele pietonale, modernizarea străzilor din jurul proiectului și accesibilizarea malului Someșului printr-o conexiune verde cu Parcul Feroviarilor și Parcul Armătura.

 

În același timp, relocarea și retehnologizarea fabricii Carbochim beneficiază de o investiție de aproximativ **7 milioane de euro**, iar proiectul este finanțat inclusiv prin cel mai mare credit sindicalizat verde acordat vreodată unei dezvoltări imobiliare din România, în valoare de **400 de milioane de euro**, condiționat de respectarea standardelor internaționale de sustenabilitate LEED Platinum și EDGE Advanced.

 

## Un nou capitol pentru Cluj

 

RIVUS își propune să schimbe radical imaginea unei foste platforme industriale și să redea orașului un spațiu care, timp de decenii, a fost inaccesibil publicului.

 

Prin îmbinarea naturii cu patrimoniul industrial, a culturii cu divertismentul și a infrastructurii moderne cu spațiile verzi generoase, proiectul promite să devină unul dintre cele mai importante repere urbane ale Clujului și una dintre cele mai spectaculoase reconversii urbane din Europa Centrală și de Est.

Dacă planurile vor fi concretizate așa cum sunt prezentate, RIVUS nu va însemna doar un nou loc pentru cumpărături, ci o adevărată destinație în care clujenii și turiștii vor veni pentru experiențe, evenimente și timp petrecut împreună.

 

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Prin Oras

EXCLUSIV iLoveYouCluj | Un nou încărcător electric pentru autobuze este instalat în stația I.P. Voitești. Clujul își extinde infrastructura pentru transportul verde

Stefania Heinz

Published

on

Cluj-Napoca continuă investițiile în transportul public nepoluant. În cursul zilei de astăzi, în stația I.P. Voitești, echipele de muncitori au început montarea unui nou încărcător electric destinat autobuzelor electrice, folosind o macara și echipamente de mare tonaj. Imaginile surprinse de iLoveYouCluj prezintă în exclusivitate operațiunea de instalare a noii infrastructuri.

Noul echipament va permite încărcarea rapidă a autobuzelor electrice aflate în exploatare și vine în contextul extinderii flotei de vehicule electrice a Companiei de Transport Public Cluj-Napoca. Recent, administrația locală a anunțat introducerea în circulație a încă 22 de autobuze electrice articulate Solaris Urbino 18, investiție însoțită și de dezvoltarea infrastructurii de încărcare.

Din fotografiile realizate de iLoveYouCluj se poate observa că încărcătorul este amplasat chiar în zona stației I.P. Voitești, una dintre locațiile importante din rețeaua de transport public, unde autobuzele vor putea beneficia de alimentare rapidă în timpul programului de circulație.

Cluj-Napoca este unul dintre orașele din România care investesc constant în mobilitatea electrică, dezvoltând atât flota de autobuze, cât și infrastructura necesară pentru funcționarea acesteia. Primele stații de încărcare rapidă pentru autobuzele electrice au fost puse în funcțiune încă din anii anteriori, iar extinderea lor continuă odată cu sosirea noilor vehicule.

Noua instalație contribuie la reducerea timpilor necesari alimentării autobuzelor și la creșterea eficienței transportului public, susținând obiectivul municipiului de a avea o flotă tot mai puțin poluantă.

📸 Imagini exclusive: iLoveYouCluj

Dacă ați surprins imagini interesante din Cluj-Napoca sau aveți informații care pot deveni o știre, le puteți trimite redacției iLoveYouCluj.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Cultura

Prima casă evreiască din patrimoniul Muzeului Etnografic al Transilvaniei prinde contur la Cluj. Un proiect unic care recuperează o parte importantă din istoria Transilvaniei

Cosmin Ardelean

Published

on

Cluj-Napoca face încă un pas important în păstrarea și valorificarea patrimoniului multicultural al Transilvaniei. Muzeul Etnografic al Transilvaniei lucrează în această perioadă la un proiect cu o valoare istorică și simbolică deosebită: reconstruirea primei case evreiești care va intra în patrimoniul Parcului Etnografic Național „Romulus Vuia”.

Construcția, originară din localitatea Cămărzana, Țara Oașului, reprezintă un autentic exemplu de arhitectură vernaculară și completează patrimoniul muzeului cu o componentă culturală care până acum era insuficient reprezentată.

Lucrările avansează într-un ritm impresionant

Reconstrucția a început în luna iunie, iar în doar câteva săptămâni au fost finalizate cele mai importante etape structurale ale proiectului.

Au fost realizate:

  • lucrările de terasament și pregătirea terenului;
  • fundațiile și sistemul de hidroizolație;
  • montarea structurii din lemn;
  • realizarea șarpantei;
  • montarea acoperișului din țiglă.

Proiectul este coordonat de artistul Florin Adrian Marc, managerul întregii reconstrucții, alături de o echipă formată din arhitecți, proiectanți, specialiști în conservarea patrimoniului, meșteri constructori și artizani din Maramureș.

Execuția propriu-zisă este realizată de meșterii din Rona, coordonați de Gheorghe Tifrac, recunoscuți pentru experiența lor în restaurarea și reconstruirea arhitecturii tradiționale din lemn.

Toate intervențiile respectă tehnicile tradiționale și principiile moderne de conservare a patrimoniului construit.

Urmează finisajele tradiționale

În perioada următoare, echipele de specialiști vor realiza:

  • tencuielile tradiționale pe bază de pământ;
  • finisajele specifice unei locuințe istorice;
  • amenajările exterioare;
  • integrarea construcției în circuitul expozițional al Parcului Etnografic Național „Romulus Vuia”.

După finalizarea lucrărilor, vizitatorii vor putea descoperi încă o pagină importantă din istoria multiculturală a Transilvaniei chiar în cadrul muzeului în aer liber din Cluj-Napoca.

Un proiect care merge dincolo de patrimoniu

Reconstrucția casei nu reprezintă doar salvarea unei clădiri istorice, ci și recuperarea memoriei unei comunități care a contribuit timp de secole la dezvoltarea Transilvaniei.

Proiectul a fost inițiat de Muzeul Etnografic al Transilvaniei, la propunerea artistului israelian de origine română Belu Simion Făinaru, cu sprijinul Asociației „Simion Bărnuțiu” din Cluj-Napoca, condusă de Adrian Crivii.

Ansamblul va fi completat de o instalație artistică realizată de Belu Simion Făinaru, dedicată comemorării evreilor deportați din nordul Transilvaniei și exterminați în lagărul de concentrare și exterminare de la Auschwitz.

Astfel, proiectul îmbină conservarea patrimoniului construit cu o puternică dimensiune memorială și educativă, oferind generațiilor viitoare posibilitatea de a înțelege mai bine istoria și contribuția comunităților evreiești din Transilvania.

Un efort comun al instituțiilor culturale

Transferul construcției în Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” a fost posibil datorită colaborării dintre mai multe instituții și organizații.

Casa a fost transferată cu sprijinul Muzeului Județean Satu Mare, în administrarea căruia se afla monumentul, beneficiind totodată de susținerea Academiei Române, Rețelei Naționale a Muzeelor din România, Comunității Evreilor din Cluj-Napoca – Cultul Mozaic, precum și a numeroase personalități și organizații din domeniul cultural.

Prin acest proiect, Clujul demonstrează încă o dată că investiția în patrimoniu înseamnă nu doar conservarea unor clădiri istorice, ci și păstrarea memoriei colective și promovarea dialogului intercultural, oferind vizitatorilor o perspectivă autentică asupra diversității care a definit de-a lungul timpului Transilvania.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom Somesul


Era

Era