Connect with us

Prin Oras

Bau, fraiere! Sunt un Brâncuși!

Alex Campian

Published

on

Din vremea când Eliade era Poponeț

Inflația va depăși curând 11 la sută, spun specialiștii. La Ministerul Culturii s-a depășit deja acest procentaj, cu ocazia omagierii lui Constantin Brâncuși. Atâtea cuvinte mari și degeaba pe metrul pătrat de comunicat, transmis de însuși ministrul Romașcanu, nu am mai văzut de la comunicatul privind salvarea unui cal dintr-un canal. “Constantin Brâncuși aparține poporului român, iar creația sa întregii lumi! Ne înclinăm astăzi în fața harului său, în fața operei sale, mulțumindu-i pentru cât de armonios a integrat valorile româneşti în cultura universală”. Bravo, Romașcanu, stai jos, 4! Brâncuși ar fi fost furios pe o astfel de “recunoaștere”. Statul român îi datorează scuze, nu niște cuvinte de lemn, celuloză și hârtie. În 1903, tânărul sculptor primea o comandă, realizarea unui bust al doctorului Carol Davila. A făcut lucrarea în gips iar la recepție, niște inepți ai statului au făcut figuri – ba că nasul lui Davila nu era atât de mare, ba că epoleții medicului erau strâmbi. Așa că turnarea în bronz a bustului lui Davila a fost amânată, cum amânată a fost și plata lucrării. După ce și-a văzut munca batjocorită, Brâncuși, cu buzunarele goale, decide să părăsească România. A călătorit pe jos, un an și jumătate, până la Paris. Primea un prim șut în fund de la statul român. Dar cine știe ce s-ar fi întâmplat cu Brâncuși dacă accepta să fie luat în balon… Ar mai fi devenit el un mare artist universal sau s-ar fi spus și despre el că “nu putea să fie mare, aparține unei culturi mici”?Povestea stupidă a bustului Generalului Carol Davila, fondatorul Școlii Medicale din România, a continuat. După 9 ani de la fugărirea lui Brâncuși, alți inepți ai statului român decid ca lucrarea să fie totuși turnată – n-a fost plătită, dar măcar a fost muncită. Numai că mulajul de gips se degradase între timp, așa că deștepții pământului au decis să îl corecteze pe Brâncuși – au tăiat brațele medicului și egreta de pe chipiu. După alți vreo 20 de ani, Brâncuși a văzut lucrarea și aproape că nu și-o recunoștea – Davila-ul său era ciung iar uniforma incompletă. A vrut să îi dea în judecată pe impostorii care îi ajustaseră lucrarea dar se pare că s-a mulțimit doar să îi injure. Martorii vieții sale spun că Brâncuși înjura fabulos și nu repeta aceeași înjurătură într-o tiradă de o oră. Bustul lui Davila este singura lucrare publică a lui Brâncuși din București. Aproape 100 de ani, trebuia să îndeplinești două cerințe pentru a vedea bustul doctorului – să fii bolnav și, mai ales, să fii bolnav militar, deoarece lucrarea a fost amplasată în curtea Spitalului Militar. După Revoluție, bustul original a fost transferat la Muzeul Militar, și poate fi văzut doar dacă statuia lui Davila va striga “Bau, fraiere, sunt un Brâncuși!” Atât de prost e amplasată…Constantin Brâncuși a pornit spre Paris pe jos și a ajuns acolo, în raiul pe pământ al artiștilor, bolnav și înfometat. Se ținea de garduri de foame, avea să spună mai târziu. Și-a deschis un atelier, o Românie mică într-un Paris atât de mare și a început să lucreze cum învățase pe când era cioban în munți – cioplea direct materialul, nu isi mai făcea modele din gips… Era altfel. Arta lui era considerată atât de sofisticată pentru că este de o simplitate descurajantă chiar și pentru critici. Când a trecut oceanul cu operele sale, în Statele Unite, a avut parte inclusiv de un proces ciudat. Vameșii americani au bănuit că una dintre lucrări putea fi un export ilegal de produs industrial, atât de abstractă era. Dar nu… Era artă așa cum nimeni nu făcuse și nici nu o să mai facă.Cei mai importanți colecționari îi dădeau târcoale, iar acum, într-o țară civilizată, artistul era cel care punea condițiile. Peggy Guggenheim a venit personal la Paris să cumpere de la Brâncuși o versiune a Păsării în văzduh. Artistul îi cere 4000 de dolari, iar moștenitoarea imperiului Guggenheim nu acceptă. În schimb, se iubește timp de 18 ani cu Brâncuși. Dupa acești 18 ani, acceptă să plătească 4000 de dolari pentru Pasărea în văzduh. Lucrarea este și azi una dintre cele mai importante piese din fabuloasa colecție de artă Peggy Guggenheim.După aproape 30 de ani, Constantin Brancuși se întoarce în România și ridică la Târgu Jiu un monument dedicat ostașilor care au murit în Războiul de Reîntregire, compus din Masa Tăcerii, Coloana Infinitului și Poarta Sărutului. Un lucru mai puțin știut este faptul că, foarte posibil, Masa Tăcerii a fost inspirată de o lucrare asemănătoare de la biserica Pătrăuți, de pe vremea lui Ștefan cel Mare.        Înainte sa moară, Brâncuși a vrut să doneze 230 dintre sculpturile sale statului român. Gheorghiu Dej ar fi spus atunci că statuile lui Brâncuși nu vor ajuta la edificarea comunismului, asa ca a respins oferta. Însuși tovarășul Mihail Sadoveanu, președintele de atunci al Academiei, a spus că propunerea lui Brâncuși este o rușine. Așa, ca de la artist la artist.Inepții statului și-au dat mâna peste un veac – de la izgonirea lui Brâncuși din țară până la respingerea operei de către comuniști dar, mai nou, au apărut și oamenii vremurilor noastre. Acum câțiva ani se încercau timid repatrierea osemintelor lui Brâncuși și haotic, neprofesionist, achiziționarea unei sculpturi: Cumințenia Pământului. România le-ar fi avut pe toate dacă întorcea măcar 1 la sută din iubirea pe care a arătat-o Brâncuși patriei sale. Iată ce spunea premierul de la acea vreme, Dacian Minunea Pământului Cioloș: „Noi avem obiceiul să deschidem foarte multe subiecte fără să le ducem până la capăt. Eu am deschis un subiect ca prim-ministru și pe acesta vreau să-l ducem până la capăt. (…) Eu cred că e important să ne focalizam pe o temă, să o ducem până la capat. Și ăsta e un test dacă românii îl vor pe Brâncuși înapoi. Și cred că dincolo de oseminte sau nu – ăsta e un subiect în care nu vreau să intru acuma, pentru că nu am toate elementele – cred că ce a lasat Brancuși moștenire umanității nu sunt atât osemintele lui, cât opera lui, asta e cea care îl reprezintă cel mai bine, mai bine decât orice mormânt. Brâncuși nu-i un sfânt religios, e un sfânt prin arta lui. Pentru un sfânt, îi aduci osemintele pentru că sunt moaște, eu cred că “osemintele” lui Brâncuși, cele care ii dau sfințenie sunt operele lui, inclusiv Cumințenia Pamântului”, a spus Ciolos. Au trecut ceva ani de la această declarație, autoritățile române au umplut de sânge și aducerea osemintelor lui Brâncuși și achiziționarea Cumințeniei Pământului.Mă scuzați, tot au făcut ceva autoritățile, acum doi ani au numit-o pe Irina Rimes ambasador al Zilei Constantin Brâncuși. De atunci au rămas nepieritoarele cuvinte ale artistei, convinsă că Brâncuși ar fi întors 4 scaune la Pro Tv: „Eu știu să cânt și să vorbesc. Mai mult să cânt (…) Probabil că o să postez despre asta. O să vorbesc cu oamenii de pe conturile mele despre eveniment. Eu sunt mai mainstream, așa, de mică am știut de Coloana infinitului și nu înțelegeam de ce se numește așa”. Superb!Corolarul tuturor acestor întâmplări din relația Brâncuși – Statul român  este imaginea lui Iohannis cu băsănăul așezat la Masa Tăcerii. Astepta probabil să dea la gaura de la baza Coloanei Infinitului! (Marius HUC, producător de televiziune, unul dintre cei mai speciali jurnaliști din România)

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Orasul Tau

Povestea cârciumii “Maimuța Plângătoare” din Cluj: de la restaurant celebru la simbol literar

Alex Campian

Published

on

Imagine de arhivă cu fațada cârciumii Maimuța Plângătoare din Cluj

„Maimuța Plângătoare” a fost un restaurant și o cârciumă renumită din Cluj, cunoscută în special în perioada interbelică. Localul se afla pe actuala stradă Emil Isac, la numărul 4 în anii 1930 (pe atunci Bartha Miklós), devenind numărul 3 după reorganizarea numerotării în 1941.

În anii ’30, localul purta numele de Grand, dar identitatea sa s-a schimbat radical după ce, deasupra intrării, a fost pictată o maimuță care plângea. Imaginea a atras atenția trecătorilor și clienților, iar restaurantul a fost curând botezat neoficial „Maimuța Plângătoare”. Proprietarul localului era Androvics Sándor.

După instaurarea regimului comunist, restaurantul a fost închis în urma naționalizării, iar clădirea a fost demolată. Însă, în anii ’90, după Revoluție, localul a fost redeschis pe același teren, ca grădină de vară, purtând același nume – de această dată oficial. Maimuța ilustrată de pe firmă dispăruse o vreme, dar ulterior a fost repusă, probabil de un alt proprietar.

Numele cârciumii a devenit celebru în cultura locală și națională după ce scriitorul Bálint Tibor a folosit „Maimuța Plângătoare” ca titlu pentru unul dintre cele mai cunoscute romane ale sale – o operă cu valențe simbolice și autobiografice.

Documente din 1939 arată că la acea vreme, restaurantul era deținut de Cosma Ana, însă în acea sursă nu apărea explicit numele „Maimuța Plângătoare”.

Clădirea inițială a fost construită la începutul secolului XX, în zona canalizată a pârâului Cigánypatak (zona Házsongárd), în apropiere de clădirea de la nr. 1, care avea o structură similară. Unul dintre proprietarii anteriori ai terenului a fost Stroba József.

Sursă foto : Clujul și clujenii Facebook 

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Actualitate

Emil Boc demontează public speculațiile despre metroul din Cluj: „Avem contract, autorizație și lucrările sunt în desfășurare”

Dani Muresan

Published

on

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a publicat o un video în care răspunde ferm și argumentat valului de acuzații și speculații apărute în ultimele săptămâni cu privire la proiectul metroului. Edilul acuză o campanie de dezinformare și precizează că „proiectul beneficiază de toate documentele necesare și se află în etapa de execuție”.

Într-un context politic tensionat și cu presiuni crescânde din partea opiniei publice, Emil Boc a ales să clarifice direct, cu documente, cele mai frecvente afirmații false vehiculate în spațiul public.

„Metroul are contract de finanțare în vigoare”

Primarul a prezentat contractul semnat cu Ministerul Transporturilor, precum și actul adițional care permite utilizarea fondurilor provenite din bondurile verzi. „Să fie foarte clar: metroul de la Cluj are contract de finanțare valid, în vigoare, semnat și susținut de statul român”, a subliniat Boc. Informația contrazice ferm afirmațiile celor care au susținut că proiectul nu ar fi acoperit financiar sau că nu există o sursă clară de finanțare.

Autorizația de construire este emisă legal, pentru un proiect de infrastructură majoră

Un alt punct atacat public a fost presupusa lipsă a autorizației de construire. „Realitatea este complet alta”, afirmă edilul. Potrivit acestuia, autorizația există, a fost emisă în conformitate cu legislația specială aplicabilă marilor proiecte de infrastructură și permite derularea etapelor de execuție.

Acordarea avansului către constructor este legală și reglementată

Pe tema avansului de 10% acordat constructorului, primarul face apel la legislația aplicabilă. „A fost vorba despre un avans acordat conform prevederilor contractuale și a Hotărârii de Guvern nr. 1/2018. Nu există nimic ilegal în această procedură”, a declarat el.

Lucrările sunt deja în desfășurare

Conform graficului transmis de antreprenor, lucrările pregătitoare pentru realizarea grinzii de ghidaj aferente pereților mulați au început în data de 24 iulie. Etapa următoare, programată pentru 11 august, presupune începerea efectivă a lucrărilor de excavație pentru puțul de lansare al TBM-urilor – utilajele de forare subterană supranumite „cârtițele”. Acestea vor fi ulterior coborâte, asamblate și puse în funcțiune pentru realizarea tunelurilor metroului.

„Noi livrăm date oficiale, nu speculații”

Mesajul lui Emil Boc este limpede: proiectul avansează în baza unui cadru legal și contractual clar, iar administrația va urmări îndeaproape respectarea tuturor termenelor. „Vă prezint date oficiale, cu documente și angajamente ferme. Puteți alege să ascultați speculațiile sau să priviți realitatea: lucrările sunt în desfășurare și metroul din Cluj este un proiect serios, nu o promisiune electorală.

Declarația vine într-un moment-cheie pentru imaginea publică a administrației clujene, în contextul în care proiectele de infrastructură majoră din România sunt adesea subiecte de scepticism. În cazul Clujului, însă, administrația locală mizează pe transparență, ritm susținut de implementare și o comunicare directă cu cetățenii.

 

 

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Prin Oras

Himalaya, brandul de echipamente montane și outdoor, deschide primul magazin din afara Bucureștiului în RIVUS Cluj-Napoca

Maria Costea

Published

on

Himalaya deschide primul magazin din afara Bucureștiului în RIVUS Cluj-Napoca

Himalaya, brand românesc cu tradiție în furnizarea de echipamente, îmbrăcăminte și încălțăminte premium pentru activități outdoor și sport, se alătură mixului de retaileri din RIVUS Cluj-Napoca – proiect de reconversie urbană dezvoltat de IULIUS, în parteneriat cu Atterbury Europe. Această nouă deschidere marchează extinderea brandului în afara Capitalei și reconfirmă angajamentul Himalaya de a rămâne aproape de comunitățile pasionate de natură și sport.

Viitorul magazin Himalaya va face parte din zona dedicată activităților outdoor din cadrul RIVUS, contribuind la o ofertă extinsă pentru iubitorii de aventură, mișcare și stil de viață activ. Cu o experiență de peste 30 de ani în selecția și testarea echipamentelor specializate, Himalaya devine un punct de reper pentru clujenii pasionați de drumeții, alpinism, alergare, camping sau sporturi de iarnă.

„RIVUS va deveni un reper pentru shopping și experiențe urbane, oferind comunității clujene un mix complex și echilibrat de branduri, conceput pentru stilul de viață modern. Prezența Himalaya completează acest mix cu o ofertă premium adresată celor pasionați de outdoor”, a declarat Oana Diaconescu, Head of Leasing Manager, IULIUS.

Clienții noului magazin vor avea acces la o selecție vastă de articole tehnice și premium, aparținând celor mai apreciate branduri internaționale din domeniu: Mammut, Lowa, Petzl, RAB, Deuter, Salomon, Asics, Garmin, Icebreaker, Julbo, Hoka, On, New Balance, Rossignol, Atomic, LEGO și multe altele.

„Suntem entuziasmați să fim mai aproape de comunitatea outdoor din Cluj-Napoca. Credem că echipamentul potrivit este esențial pentru performanță, confort și siguranță în orice activitate sportivă, iar expertiza noastră ne permite să oferim cele mai bune soluții clienților noștri”, a precizat Ionuț Gavrilă Blenche, General Manager Himalaya.

Fondat în 1994, Himalaya este un nume de referință pentru pasionații de munte și aventură, fiind prima alegere pentru echipamente specializate în România. În prezent, brandul operează un magazin în București, iar noua locație din RIVUS Cluj-Napoca va reprezenta un pas important în extinderea rețelei sale naționale.

Despre RIVUS Cluj-Napoca

RIVUS este cel mai amplu proiect de reconversie urbană din România, rezultat al unei investiții de peste 550 milioane de euro realizată de companiile IULIUS și Atterbury Europe. Situat pe o fostă platformă industrială de 14 hectare, proiectul – aflat în faza de autorizare – a fost gândit ca un veritabil lifestyle center, conceput pentru a răspunde nevoilor unei comunități urbane dinamice.

Conceptul RIVUS este realizat de prestigioasa firmă de arhitectură UNStudio din Olanda și va include:

  • Cea mai mare suprafață de retail din România – 142.000 mp, cu peste 400 de magazine din toate categoriile: fashion, health & beauty, bijuterii, accesorii, sport, servicii, entertainment, restaurante și cafenele;

  • Peste 30 de restaurante și cafenele-concept, orientate spre râul Someș;

  • Un parc urban generos de peste 52.000 mp, cu 700 de copaci maturi, grădină japoneză pe acoperiș, fațade verzi și acoperișuri ecologice;

  • Două clădiri industriale reconvertite pentru funcțiuni culturale și office;

  • Un centru de live arts – o funcțiune culturală integrată pentru prima dată într-un proiect imobiliar din România;

  • Birouri premium și sustenabile – 15.000 mp GLA;

  • Conectivitate urbană avansată – pod rutier, pasarele pietonale peste râul Someș, piste de biciclete, 4.800 locuri de parcare, 1.200 de locuri pentru biciclete.

RIVUS nu este doar un centru comercial – este un spațiu integrat pentru comunitate, unde shoppingul, natura, cultura, munca și relaxarea se îmbină într-un singur concept coerent.


Află mai multe pe:
🌐 www.rivus.ro
📷 @rivuscluj | 👍 facebook.com/rivuscluj
📩 contact@rivus.ro

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom